LEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 (**republicată**) privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor*)

Persoanele fizice sau juridice pot desfășura activități în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției, în baza licenței de funcționare emise de Inspectoratul General al Poliției Române, pe perioadă nedeterminată, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre următoarele obiecte de activitate

Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații constituie temei pentru anularea licenței de funcționare.

Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile calendaristice, să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente orice modificare intervenită în structura și organizarea activității pentru care a fost eliberată licența.

Periodic, la intervale de 3 ani începând cu data obținerii licenței, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente date cu privire la următoarele elemente

Actualizarea informațiilor/datelor din licența de funcționare se realizează în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora și persoanele fizice care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) se avizează de inspectoratele de poliție județene sau de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București pe raza cărora/căreia persoana juridică își are sediul ori, după caz, persoana fizică își are domiciliul, cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) pentru conducători și ale art. 36 lit. a)-c) pentru personalul tehnic, care trebuie să dețină și competențe profesionale specifice sistemelor de alarmare împotriva efracției.

Persoanele licențiate sau autorizate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European pot desfășura activitățile prevăzute la alin. (1) după notificarea Inspectoratului General al Poliției Române.

Societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informații, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licență, precum și instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activități.

Conducătorii societăților specializate în proiectarea, producerea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale și a regulamentelor proprii de organizare și funcționare, aprobate cu ocazia acordării licenței.

Societățile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăți sau firme de profil străine, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.

Unitățile de jandarmi, polițiștii locali, societățile specializate de pază și protecție, precum și cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției pot înființa dispecerate de zonă care să monitorizeze și să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenție.

Înființarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1) , se face numai după avizarea regulamentului de organizare și funcționare de către Inspectoratul General al Poliției Române. Fac excepție unitățile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.

Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.

Intervenția echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonații conectați se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al polițiștilor locali ori al societăților specializate de pază și protecție.

În situațiile în care intervenția este confirmată și forțele proprii sunt depășite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunță unitatea de poliție competentă, în vederea prinderii infractorilor și a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceștia vor fi predați de îndată unităților de poliție competente teritorial.

Menționarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare și transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.

Angajarea personalului cu atribuții de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condițiile prevăzute la art. 38 și a certificatului de cazier judiciar.

Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) , care dețin secrete de stat sau care desfășoară activități de interes strategic, sunt obligați să solicite și avizul Serviciului Român de Informații, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.

Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 36 lit. a)-c) , dar nu mai mult de 3 luni și doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare și de obținere a atestatului profesional.

Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se face de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul sau reședința, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c) .

Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.

Ocupațiile care fac obiectul activităților de pază, tipul de formare profesională necesar pentru practicarea acestor ocupații și modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, persoanelor care cunosc limba română, scris și vorbit.

Sunt exceptate de la obligația obținerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională persoanele care dețin un certificat de competențe profesionale, dobândit potrivit legii, și care fac dovada că au avut calitatea de polițist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioadă de cel puțin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.

Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.

Furnizorul de formare profesională are obligația de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c) .

Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesională se susține în fața unei comisii constituite potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată. Din comisie trebuie să facă parte și un reprezentant al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, al inspectoratului de poliție județean în raza căruia furnizorul de formare profesională își are sediul.

Tematica programelor de formare profesională se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Uniforma și însemnele se stabilesc de către angajator. Uniforma va fi inscripționată cu denumirea societății angajatoare.

Uniforma poate fi inscripționată și cu sigla societății angajatoare, dacă aceasta deține un certificat de înregistrare a mărcii, aflat în perioada de valabilitate, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Se interzice societăților private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii de echipament, legitimații sau denumiri identice, similare sau de natură să conducă la confuzii cu cele ale autorităților publice ori ale organismelor internaționale la care România este parte. Se interzice societăților private de pază să folosească măști pentru protecția feței, cagule și cătușe metalice.

În raport cu importanța și natura obiectivelor, bunurilor și valorilor păzite, cu avizul poliției, doar pentru obiectivele cu pază înarmată, sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică și alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.

Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliție sau jandarmerie a planului de pază/protecție a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri și valori speciale sau a produselor cu caracter special.

Armamentul și muniția se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliție sau jandarmi competentă teritorial.

Cel puțin semestrial, sub supravegherea unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază și gardă de corp dotat cu arme de foc.

Contravaloarea muniției consumate se suportă de angajator.

În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46 lit. d) și j)-o) , și următoarele obligații specifice

Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituțiilor publice.

Analiza de risc la securitate fizică are scopul de a stabili măsurile de securitate adecvate unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) , prin utilizarea sistematică a informațiilor aferente situației de fapt, coroborate cu identificarea pericolelor și diminuarea riscurilor generate de operațiunile, procesele sau activele acesteia, măsuri ce sunt valorificate prin planul de pază, proiectul sistemului de alarmare împotriva efracției și prin regulamente interne ori proceduri.

Analiza de risc la securitate fizică este obligatorie numai pentru unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) pentru care sunt instituite cerințele minimale de securitate sub aspectul măsurilor de pază, sistemelor de alarmare împotriva efracției, caracteristicilor constructiv-arhitecturale și zonelor funcționale, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Analiza de risc la securitate fizică se realizează numai de către evaluatorul de risc la securitate fizică înscris în Registrul național al evaluatorilor de risc la securitatea fizică, denumit în continuare R.N.E.R.S.F., care se organizează la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

Etapele obligatorii necesare efectuării analizei de risc la securitate fizică, aspectele referitoare la documentația privind analiza de risc la securitate fizică, evidența acestei documentații și a analizelor de risc la securitate fizică, termenul de implementare a măsurilor de securitate stabilite, precum și situațiile excepționale în care poate fi prelungit acest termen se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Analiza de risc la securitate fizică se efectuează după semnarea contractului de prestări servicii, încheiat între unitatea beneficiară și societatea sau altă formă de organizare la care evaluatorul de risc la securitate fizică este angajat ori conducător, cu excepția cazurilor de efectuare în regim intern prin structuri de specialitate, când activitățile specifice încep în baza deciziei scrise a conducătorului unității beneficiare.

Evaluatorul de risc la securitate fizică are obligația de a efectua personal analiza de risc la securitate fizică, exclusiv pe baza datelor identificate la unitatea ce face obiectul analizei.

Conducătorul unității beneficiare are obligația de a pune la dispoziția evaluatorului de risc la securitate fizică date și informații reale, precum și de a nu influența obiectivitatea și corectitudinea efectuării analizei de risc la securitate fizică.

Analiza de risc la securitate fizică se efectuează înaintea instituirii sau modificării măsurilor de securitate, cu excepția cazurilor de suplimentare a acestora, și se revizuiește în următoarele situații

Condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească evaluatorul de risc la securitate fizică pentru exercitarea dreptului de a profesa în domeniul efectuării analizelor de risc la securitate fizică sunt următoarele

Procedura abilitării evaluatorului de risc la securitate fizică se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Evaluatorul de risc la securitate fizică are obligația semnării unui angajament de confidențialitate cu unitatea beneficiară, anterior elaborării analizei de risc la securitate fizică, și de a ține evidența cronologică a analizelor de risc la securitate fizică elaborate pentru obiective, într-un registru special constituit în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Atribuțiile de îndrumare și control privind respectarea prevederilor referitoare la efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică revin polițiștilor din structurile de ordine publică ale Poliției Române, care dețin competențe potrivit standardului profesional pentru ocupația de «evaluator de risc la securitatea fizică» sau au absolvit cursuri specifice evaluării riscului organizate de unitățile de învățământ proprii instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Evaluatorii de risc la securitate fizică au obligația de a notifica Inspectoratul General al Poliției Române despre schimbarea datelor de contact ori a societății sau a altei forme de organizare în numele căreia desfășoară activitatea, în termen de 15 zile calendaristice de la data la care aceasta a intervenit.

Evaluatorul de risc la securitate fizică desfășoară activitatea numai pentru o singură societate sau altă formă de organizare, care a fost comunicată și înscrisă în R.N.E.R.S.F.

Măsura anulării analizei de risc la securitate fizică se dispune de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele de poliție județene, prin dispoziție a directorului general/inspectorului-șef, în următoarele cazuri

Procedura anulării analizei de risc la securitate fizică se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Radierea din R.N.E.R.S

Suspendarea din R.N.E.R.S

Evaluatorul de risc la securitate fizică nu poate efectua analize de risc la securitate fizică pentru unitățile cu care societatea sau altă formă de organizare, la care acesta este angajat ori conducător, are în derulare contracte pentru asigurarea activităților de pază și protecție și/sau activităților în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției.

Societatea sau altă formă de organizare, la care evaluatorul de risc la securitate fizică este angajat ori conducător, nu poate încheia sau avea în derulare contracte privind prestarea activităților prevăzute la alin. (1) cu unitatea beneficiară a analizei de risc la securitate fizică atât pe perioada efectuării analizei de risc la securitate fizică, cât și în cursul termenului de implementare a măsurilor de securitate.

Sunt nule analizele de risc elaborate de către evaluatorul de risc la securitate fizică, în perioada de suspendare a acestuia, precum și cele întocmite cu încălcarea prevederilor alin. (1) și (2) .

Unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) , pentru care nu sunt instituite cerințe minimale de securitate stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, implementează măsuri de securitate potrivit propriilor necesități, conform evaluării proprii a riscului la securitate fizică, care se materializează în fișa de securitate.

Întocmirea, asumarea, evidențierea fișei de securitate, precum și termenele de implementare a măsurilor de securitate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Formatul fișei de securitate se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.