LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**) privind Consiliul Superior al Magistraturii

Judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuți la art. 3 lit. a) , sunt aleși în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.

Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor se stabilește de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de judecător sau procuror definitiv și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.

Judecătorii și procurorii își pot susține candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fața colectivelor de judecători și procurori, până cel târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor și procurorilor pot fi susținute de colectivele de judecători și procurori, precum și de asociațiile profesionale ale acestora.

Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabilește de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și la colegiile de conducere ale curților de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoțite de

Judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât instanțe sau parchete nu pot candida pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii și procurorii delegați sau detașați la alte instanțe sau parchete nu pot candida decât pentru instanța sau parchetul de la care au fost delegați sau detașați. Nu pot fi aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea în afara cadrului legal, precum și cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ale curților de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii și procurorii care și-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor. Hotărârea colegiului de conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanței sau parchetului respectiv. (7) Împotriva hotărârilor colegiilor de conducere prevăzute la alin. (6) , în termen de 5 zile de la publicare, pot formula opoziție candidații ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la nivelul instanțelor sau parchetelor pentru care a fost depusă candidatura.

Opoziția se depune la Consiliul Superior al Magistraturii și se soluționează prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.

Hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (8) , poate fi contestată de către persoanele prevăzute la alin. (7) , la Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părților. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispozițiile art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunțată este definitivă.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct și personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au depus candidatura.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție și procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează și procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.

Colegiul de conducere al fiecărei curți de apel și al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii și procurorii din circumscripțiile lor.

Candidaturile se centralizează pe categorii de instanțe și parchete și se transmit instanțelor și parchetelor din circumscripția curții de apel, însoțite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) .

Colegiile de conducere ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor organizează propria adunare generală.

Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale și parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală.

Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele și tribunalele specializate din circumscripția fiecărei curți de apel și judecătorii de la fiecare din judecătoriile din circumscripția fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret, direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care și-au depus candidatura.

Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curțile de apel, procurorii de la fiecare din parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate din circumscripția fiecărei curți de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret, direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura.

Sunt desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) și (4) . Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curții de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabilește rezultatul votului.

Judecătorii militari și procurorii militari își depun candidatura la Curtea Militară de Apel București sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București. Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial București și tribunalele militare, precum și parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) și e) , respectiv d) și f) .

Consiliul Superior al Magistraturii întocmește listele cu judecătorii și procurorii desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanțe și parchete.

Listele prevăzute la alin. (5) și documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Dispozițiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Listele judecătorilor și ale procurorilor care au fost desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanțelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puțin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează

Listele prevăzute la alin. (1) și documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afișează la sediile instanțelor și parchetelor.

Listele prevăzute la art. 11 alin. (1) și documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanțelor și parchetelor, însoțite de buletine de vot.

Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanțe și fiecărui parchet un număr de buletine de vot ștampilate egal cu numărul judecătorilor și procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.

Forma și conținutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.

În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanțe și al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.

Judecătorii de la curțile de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 3 judecători de la curțile de apel și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

Judecătorii de la tribunale și tribunalele specializate și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate și 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.

Judecătorii de la judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la judecătorii și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

În procedura de desemnare a candidaților și de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție. Judecătorii și procurorii delegați sau detașați la alte instanțe sau parchete participă la adunarea generală a instanței sau parchetului de la care au fost delegați sau detașați.

Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcția de judecător sau procuror, care nu și-a depus candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea.

În cazul în care au fost votate mai puține persoane decât cele prevăzute la alin. (3) , votul este nul.

La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât la instanțe sau parchete.

Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnați înaintea votului de adunările generale

Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnați de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu și-au depus candidaturile.

Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripțiile tuturor curților de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea.

Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

Dispozițiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare și de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.

În vederea formulării sesizării, judecătorii și procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfășurarea procedurilor prevăzute la alin. (1) și rezultatul acestora, precum și buletinele de vot.

Contestațiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare și de alegere pot fi depuse la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului.

Contestațiile se soluționează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluția motivată a contestației se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.

În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare și de alegere, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecință influențarea rezultatului alegerilor.

Dispozițiile art. 7 alin. (9) se aplică în mod corespunzător.

Consiliul Superior al Magistraturii alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) și art. 16 alin. (2) și o transmite Biroului permanent al Senatului.

Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului

Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru întocmirea unui raport.

Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

În vederea alegerii celor 2 reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor, consiliile profesionale ale facultăților de drept acreditate, asociațiile și fundațiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.

Pot fi aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanți ai societății civile care îndeplinesc următoarele condiții

Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi și a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoțite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înființare, de actul constitutiv și statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) , precum și de cazierul fiscal al acestora.

Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3) .

Candidații propuși vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) , precum și cazierul judiciar.

Lista candidaților și documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afișează pe paginile de internet ale Senatului și Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.

Senatul alege, dintre candidații prevăzuți la art. 19 , cei 2 reprezentanți ai societății civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere.

Dispozițiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21 , președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de constituire.

În ședința de constituire, prezidată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii.

În termen de 15 zile de la ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuțiile și responsabilitățile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept.

Abrogat.

Abrogat.

Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ce dețin o funcție de conducere la instanțe ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcția de conducere respectivă în condițiile alin. (3) .

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a) , care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.

Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți.

Candidații pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte își vor depune candidaturile, însoțite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secțiile de care aparțin. (2^2) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza și dezbate candidaturile depuse și vor desemna candidații pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții principale

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege, de Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii și de plen.

În lipsa președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile prevăzute la alin. (3) și (4) se exercită de vicepreședinte.

În caz de vacanță a funcției de președinte sau de vicepreședinte se aplică procedura prevăzută la alin. (2) .

Lucrările secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acestora și sunt prezidate de președintele sau, după caz, de vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secției aleg un președinte de ședință, cu votul majorității celor prezenți.

Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secției semnează hotărârile și celelalte acte emise de aceasta.

Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor plenului ori, după caz, ai secțiilor.

Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora.

Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție participă la lucrările Secției pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la lucrările Secției pentru procurori, iar ministrul justiției, la lucrările ambelor secții.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți.

Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Lucrările plenului și ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secțiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele secțiilor în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și cele în care se soluționează sesizările referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor nu sunt publice.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările plenului și ale secțiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Ordinea de zi a lucrărilor plenului și ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. (8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.

Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (7) este definitivă. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauțiune cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparență se aplică în mod corespunzător.

În vederea asigurării transparenței, ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în condiții de publicitate

Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau independența procurorilor în dispunerea soluțiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor. Sesizările privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său se soluționează la cerere sau din oficiu de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor.

În situațiile în care este afectată independența, imparțialitatea sau reputația profesională a unui judecător sau procuror, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Judecătorul sau procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afișat la instituția unde acesta își desfășoară activitatea și/sau publicat pe site-ul acestei instituții.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.

Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În exercitarea atribuțiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și parchetelor, Institutului Național al Magistraturii, altor autorități și instituții publice, precum și persoanelor fizice sau juridice informațiile sau actele pe care le consideră necesare.

În scopul informării cu privire la activitatea instanțelor și parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanțelor și ale parchetelor și organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii și reprezentanții societății civile.

În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depășirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.

Consiliul Superior al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.

În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților instituțiilor din alte state la acțiunile de cooperare desfășurate în România.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor

Abrogat.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și celelalte regulamente și hotărâri date în competența plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 304/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente și ordine care se aprobă de ministrul justiției, în cazurile prevăzute de lege.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.