LEGE nr. 306 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (actualizată până la data de 21 iulie 2005*)

În sensul prezentei legi, termenul de medici cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene desemnează, prin asimilare, și medicii aflați în situațiile prevăzute la art. 1 lit. c) și d).

În mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de proveniență sau, după caz, stat membru gazda se înțelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparținând Spațiului Economic European sau Confederatia Elvetiana.

Prin titlu oficial de calificare în medicina se înțelege

Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prin prevenirea imbolnavirilor, promovarea, menținerea și recuperarea sănătății individului și a colectivității.

În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate și respect față de fiinta umană.

Deciziile și hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul și drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienti, respectarea demnității umane, principiile eticii și deontologiei medicale, grija față de sănătatea pacientului și sănătatea publică.

În scopul asigurării în orice împrejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitării sale independenta și libertatea profesională a medicului, precum și dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical.

Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul sau, medicul nu este funcționar public.

În legătură cu exercitarea profesiei și în limita competentelor profesionale, medicului nu-i pot fi impuse îngrădiri privind prescripția și recomandările cu caracter medical, având în vedere caracterul umanitar al profesiei de medic, obligația medicului de deosebit respect față de fiinta umană și de loialitate față de pacientul sau, precum și dreptul medicului de a prescrie și recomanda tot ceea ce este necesar din punct de vedere medical pacientului.

Timpul de muncă este în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Sănătății.

Cu excepția cazurilor de forta majoră, de urgenta ori când pacientul sau reprezentanții legali ori numiți ai acestuia sunt în imposibilitate de a-și exprima voința sau consimțământul, medicul acționează respectând voința pacientului și dreptul acestuia de a refuza sau de a opri o intervenție medicală.

Responsabilitatea medicală încetează în situația în care pacientul nu respecta prescripția sau recomandarea medicală.

Profesia de medic, indiferent de forma de exercitare, salariata și/sau independenta, se exercită numai de către medicii membri ai Colegiului Medicilor din România.

Pentru accesul la una dintre activitățile de medic sau exercițiul acesteia, medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state, sunt exceptați, în caz de prestare temporară de servicii medicale, de la obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor din România.

La primirea în randurile Colegiului Medicilor din România, medicul va depune jurământul lui Hipocrate în formularea moderna adoptată de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975: "O dată admis printre membrii profesiunii de medic, Ma angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității. Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștință care le sunt datorate, Voi exercita profesiunea cu constiinta și demnitate, Sănătatea pacientilor va fi pentru mine obligația sacră, Voi păstra secretele încredințate de pacienti, chiar și după decesul acestora, Voi menține, prin toate mijloacele, onoarea și nobila tradiție a profesiunii de medic, Colegii mei vor fi frații mei, Nu voi îngădui să se interpuna între datoria mea și pacient consideratii de naționalitate, rasa, religie, partid sau stare socială, Voi păstra respectul deplin pentru viața umană de la inceputurile sale chiar sub amenințare și nu voi utiliza cunoștințele mele medicale contrar legilor umanității. Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!"

Prevederile alin. (1) se aplică și

Medicii prevăzuți la alin. (2) lit. b) și c) pot depune jurământul în limba română sau în una dintre limbile de circulație din Uniunea Europeană.

Profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiții

Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți pe teritoriul României, exercita profesia de medic cu aceleași drepturi și obligații ca și medicii cetățeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.

Profesia de medic se exercită în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale însușite, după cum urmează

Prevederile alin. (1) se aplică și cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care dețin un titlu oficial de calificare în medicina și care exercită profesia în România.

Medicii care au obținut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România pot desfășura activități medicale conform pregătirii profesionale în sistemul public de sănătate sau/și în sistemul privat, fie ca angajați, fie ca persoana fizica independenta pe bază de contract. În condițiile legii, medicii pot înființa cabinete de practica medicală.

Certificatele eliberate de autoritățile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, ale unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene, care atesta ca medicul posesor, cetățean al acestora, este titular de drept câștigat, sunt recunoscute de autoritățile competente române, permitand exercitarea activităților de medic și, respectiv, de medic de familie, inclusiv în cadrul sistemului național de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Prin drept câștigat se înțelege dreptul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene de a exercita activitățile de medic, precum și cele de medic generalist, inclusiv în cadrul sistemului de protecție socială al statului membru de origine sau de proveniență, în cazul în care aceștia beneficiau de drept de libera practica a profesiei și erau stabiliți în statul membru respectiv, anterior implementarii Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16/CEE .

Exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu

Pe timpul stării de incompatibilitate se suspenda de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România și dreptul de exercițiu al profesiei.

În termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate, medicul este obligat sa anunțe colegiul al cărui membru este.

La solicitarea medicului, la sesizarea oricărei persoane ori instituții interesate, președintele colegiului din care face parte medicul poate constitui o comisie specială, pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 medici primari, pentru a confirma sau infirma situația de incompatibilitate.

Exercitarea profesiei de medic se face, după obținerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, pe baza autorizației de libera practica acordate de Ministerul Sănătății, până la aderarea României la Uniunea Europeană, după care această competență trece în responsabilitatea Colegiului Medicilor din România.

Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România se obține pe baza următoarelor acte

Colegiul Medicilor din România va comunică, din oficiu, în termen de 5 zile, Ministerului Sănătății o copie a certificatului eliberat.

Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, exercita profesia pe baza documentelor emise conform art. 21 și în condițiile prevăzute la art. 35.

În caz de prestare temporară de servicii pe teritoriul României, medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state, sunt exceptați de la obligativitatea obținerii certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, precum și a autorizației de libera practica a profesiei de medic. Accesul la activitățile de medic pe durata prestării serviciilor se face conform prevederilor art. 25.

Vârsta de pensionare a medicilor este de 65 de ani, indiferent de sex. Doctorii în medicina pot rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani.

Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari și cercetatorii științifici gradul I și II, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la vârsta de 70 de ani. Menținerea în activitatea medicală, după împlinirea acestei varste, se face cu acordul Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății.

Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) pot cere pensionarea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale de stat.

Medicii care au depășit varstele prevăzute la alin. (1) și (2) pot profesa în continuare, pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, numai în sectorul privat, pe baza autorizației anuale a Colegiului Medicilor din România, eliberat în urma examenului medical.

Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani nu pot deține funcția de director general, director general adjunct în cadrul Ministerului Sănătății și al ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, al direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al caselor județene de asigurări de sănătate, precum și funcțiile de director general, director general adjunct de spital și șef de secție. În spitalele clinice și universitare profesorii universitari pot ocupa funcția de șef de secție până la vârsta de 70 de ani.

Medicii deținuți sau internati din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își intrerupa studiile o anumită perioada, obtinandu-și licenta cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.

Prin derogare de la prevederile alin. (4), medicii de familie care au domiciliul în mediul rural și care își exercită profesia în localitatea de reședința sau în localități din mediul rural limitrofe își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătății și de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate.

Prin derogare de la prevederile alin. (4), în situația unui deficit de personal medical superior, pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății și, respectiv, a direcțiilor de sănătate publică, medicii de specialitate din unitățile sanitare publice își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la solicitarea angajatorului, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătății și de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate.

Pentru buna funcționare a unor secții din spitale, în specialitatile medicale fără acoperire în teritoriu se pot face derogări de la prevederile alin. (1), la propunerea direcțiilor de sănătate publică, județene și a municipiului București, cu avizul Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății. Derogarile se fac anual cu condiția scoaterii la concurs a posturilor.

În cazul în care un medic își întrerupe activitatea profesională sau se afla într-o situație de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România va reatesta competența profesională a acestuia, în vederea reluării activității medicale.

Procedura privind modalitățile și condițiile de verificare și atestare a nivelului profesional se stabilește de către Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Prevederile alin. (1) se aplică și medicilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România.

Practicarea profesiei de medic de către o persoană care nu are aceasta calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal.

Colegiul Medicilor din România, prin președintele colegiului teritorial, este în drept sa exercite acțiunea civilă sau sa sesizeze, după caz, organele judiciare sau autoritățile competente, pentru urmărirea și trimiterea în judecata a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practica în mod nelegal medicina.

Acțiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mișcare cu înștiințarea prealabilă a colegiului al cărui membru este medicul respectiv. (4) Instanțele de judecată civile sau penale, din oficiu, vor comunică Colegiului Medicilor din România hotărârile judecătorești rămase definitive, prin care s-au pronunțat cu privire la fapte exercitate în timpul și în legătură cu profesia de către medici pe teritoriul României.

Pentru accesul la una dintre activitățile medicale sau pentru exercițiul acesteia, medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autorităților competente române certificatul de sănătate fizica și psihică eliberat de statul membru de origine sau de proveniență.

În situația în care, pentru accesul și exercițiul activității prevăzute la alin. (1), statul membru de origine sau de proveniență nu impune o astfel de cerința și, în consecința, nu emite cetățenilor săi un astfel de document, autoritățile competente române accepta din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.

Cererile medicilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la accesul în România la una dintre activitățile medicale se soluționează de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.

Dosarul prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele documente

În situația prevăzută la art. 22, cererea de reexaminare suspenda termenul legal de soluționare. Autoritățile competente române vor continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate în aceste situații.

Atunci când autoritățile competente române au cunoștința de fapte grave și precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activității profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic în România, comise de medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, anterior stabilirii în România și în afară teritoriului sau, acestea informează statul membru de origine sau de proveniență al celor în cauza.

Autoritățile competente române comunică statului membru gazda informațiile solicitate cu privire la sancțiunile disciplinare de natura profesională sau administrativă, precum și cu privire la sancțiunile penale interesand exercițiul profesiei de medic, aplicate medicilor pe durata exercitării profesiei în România.

Autoritățile competente române analizează informațiile transmise de statul membru gazda cu privire la faptele grave și precise comise de medicii cetățeni români sau care provin din România, anterior stabilirii în statul membru gazda și în afară teritoriului, sau fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activității profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic în acel stat.

Autoritățile competente române decid asupra naturii și amplorii investigatiilor pe care le întreprind în situațiile pentru care au fost sesizate și comunică statului membru gazda, în termen de 3 luni de la primirea solicitării acestuia, consecințele care rezultă cu privire la atestatele și documentele pe care le-au emis în cazurile respective.

Autoritățile competente române asigura confidențialitatea informațiilor transmise.

Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state, sunt exceptați de la obligația înscrierii în Colegiul Medicilor din România, precum și de la plata cotizatiei de membru, atunci când solicita accesul la una dintre activitățile de medic, în vederea prestării temporare de servicii medicale în România.

Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt înregistrate automat la Colegiul Medicilor din România pe durata prestării temporare de servicii medicale, în vederea aplicării prevederilor art. 28, pe baza informării Ministerului Sănătății.

Exercitarea activităților de medic în aceste situații se face cu drepturile și respectarea celorlalte obligații prevăzute de lege pentru medicii cetățeni români.

Atunci când, pe durata prestării temporare de servicii în România, persoanele enumerate la alin. (1) încalcă dispozițiile profesionale cu caracter disciplinar sau administrativ prevăzute de lege, autoritățile competente române informează statul membru în care cei în cauza sunt stabiliți.

Prestarea temporară de servicii medicale pe teritoriul României de către cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state se face pe baza următoarelor documente

Documentele prevăzute la alin. (1) sunt valabile timp de 12 luni de la data emiterii lor.

În caz de prestare temporară a serviciilor care antreneaza deplasarea prestatorului în România, medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul dintre aceste state, sunt exceptați de la procedura de acreditare prevăzută de legislația asigurărilor sociale de sănătate.

Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a informa în prealabil Casa Naționala de Asigurări de Sănătate asupra serviciilor pe care urmează să le presteze pe teritoriul României, iar în caz de urgenta, în termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora.

Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care exercită profesia de medic în România au dreptul de a atașa la titlul profesional prevăzut la art. 11 titlul legal de formare obținut în statul membru de origine sau de proveniență, în limba statului emitent și, eventual, abrevierea acestui titlu. Titlul de formare va fi însoțit de numele și locul instituției sau al organismului emitent.

Dacă titlul respectiv de formare desemnează în România o pregătire complementara neinsusita de beneficiar, acesta va utiliza în exercițiul profesiei forma corespunzătoare a titlului, indicată de autoritățile competente române.

Medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți și care exercită profesia de medic în România, au obligația de a se informa la autoritățile competente cu privire la legislația din domeniul sănătății, domeniul securității sociale, precum și cu privire la Codul de deontologie medicală.

În vederea furnizarii informațiilor prevăzute la alin. (1), autoritățile române competente vor organiza, la nivelul structurilor teritoriale și centrale, birouri de informare legislativă.

Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează ca organizație profesională a corpului medical, de interes public, apolitica și fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic.

Colegiul Medicilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează pe criterii teritoriale, la nivel național și județean, respectiv la nivelul municipiului București.

Între Colegiul Medicilor din România și colegiile teritoriale exista raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară.

Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.

Colegiul Medicilor din România are următoarele atribuții

Colegiul Medicilor din România avizează înființarea cabinetelor medicale private indiferent de forma lor juridică și participa, prin reprezentanți anume desemnați, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitățile sanitare publice.

În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, au obligația să se înscrie în Colegiul Medicilor din România.

Calitatea de membru este dovedită prin certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, care se eliberează la înscrierea în corpul profesional.

Înscrierea în Colegiul Medicilor din România și eliberarea certificatului de membru se face numai pentru medicii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b) și d) și au depus jurământul prevăzut la art. 9.

Depunerea jurământului se va menționa în certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România.

Pot deveni, la cerere, membri ai Colegiului Medicilor din România și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul din aceste state și care prestează temporar servicii medicale în România, cu respectarea prevederilor alin. (3).

Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România o pot păstra, la cerere, și medicii pensionari care au practicat profesia de medic.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, au de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România toți medicii înscriși până la această dată.

Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși într-un registru, care se face public anual de către Colegiul Medicilor din România.

Evidenta și identificarea membrilor Colegiului Medicilor din România se vor putea face și prin folosirea codului numeric personal.

La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic, pot solicita suspendarea calității de membru pe acea durata.

Pe durata suspendării la cerere a calității de membru al Colegiului Medicilor din România se suspenda obligațiile și drepturile ce decurg din prezenta lege.

Întreruperea exercitării profesiei de medic pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de drept, pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România.

Medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, care doresc sa exercite profesia, se înscriu ca membri ai Colegiului Medicilor din România la colegiul teritorial în raza căruia se afla unitatea la care urmează să își desfășoare activitatea sau la colegiul teritorial în raza căruia își au domiciliul sau reședința.

Medicii luati în evidenta unui colegiu teritorial, dacă exercita activități medicale și pe raza altui colegiu teritorial, sunt obligați sa anunțe și acest colegiu.

În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor medicale, medicii sunt obligați să efectueze un număr de cursuri de pregătire și alte forme de educație medicală continua și informare în domeniul stiintelor medicale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate programele, precum și celelalte forme de educație medicală continua avizate de către Colegiul Medicilor din România.

Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educație medicală continua, stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, li se suspenda dreptul de libera practica până la realizarea numărului de credite respectiv.