LEGE nr. 305 din 28 iunie 2004 privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Exercitarea profesiei de farmacist se face pe baza certificatului de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, care se acordă de către acesta.
Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se acordă pe baza următoarelor acte
titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, prevăzute de lege
certificatul de cazier judiciar
certificatul de sănătate
Exercitarea profesiei în cazul farmaciștilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, se face în baza documentelor eliberate conform prevederilor art. 19 și în condițiile prevăzute la art. 29.
Farmaciștii care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, potrivit legii, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza autorizării anuale a Colegiului Farmaciștilor din România și a aprobării angajatorului.
În farmaciile de spital, farmacistul este autorizat să elibereze medicamente numai pentru secțiile spitalului.
Farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, care exercită profesia de farmacist în România, au dreptul de a atașa, la titlul profesional prevăzut la art. 9, titlul licit de formare obținut în statul membru de origine sau de proveniență în limba acelui stat și, eventual, abrevierea lui. Titlul licit de formare va fi însoțit de numele și locul instituției sau al organului emitent.
Dacă titlul respectiv de formare desemnează în România o pregătire complementară neînsușită de beneficiar, acesta va utiliza, în exercițiul profesiei, forma corespunzătoare a titlului, indicată de autoritățile competente române.
În cazul în care accesul la una dintre activitățile prevăzute la art. 6 sau exercitarea acesteia necesită, în afara titlului oficial de calificare de farmacist prevăzut de lege, și o experiență profesională complementară, autoritățile competente române recunosc certificatul emis de statul membru de origine sau de proveniență a posesorului, prin care se atestă că acesta a desfășurat activitatea în cauză în acel stat pentru o perioadă de timp echivalentă cu cea prevăzută de legislația română pentru activitatea în cauză.
În vederea primului acces la una dintre activitățile profesionale, farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, vor prezenta autorităților competente române certificatul de cazier judiciar emis de statul membru de origine sau de proveniență sau, în lipsa acestuia, un document echivalent emis de acel stat.
Pentru accesul la una dintre activitățile prevăzute la art. 6 sau pentru exercițiul acesteia, farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, vor prezenta autorităților competente române certificatul de sănătate fizică și psihică eliberat de statul membru de origine sau de proveniență.
În situația în care, pentru accesul și exercițiul activității prevăzute la alin. (1), statul membru de origine sau de proveniență nu impune o astfel de cerință și, în consecință, nu emite cetățenilor săi un astfel de document, autoritățile competente române acceptă din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.
Solicitările farmaciștilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene cu privire la accesul în România la una dintre activitățile farmaceutice se soluționează de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Colegiul Farmaciștilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.
Dosarul prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele documente
documentul de identitate
diploma de farmacist obținută în România, diploma de farmacist obținută sau, după caz, recunoscută într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparținând Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, respectiv atestatul de echivalare emis de Ministerul Educației și Cercetării în cazul diplomelor de farmacist obținute într-un stat terț și care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate
certificatul de sănătate emis de statul membru de origine sau de proveniență, iar în lipsa acestuia, atestatul echivalent certificatului de sănătate emis de statul respectiv
certificatul de cazier judiciar emis de statul membru de origine sau de proveniență, în cazul în care intrarea în profesie se face în România, iar în lipsa acestuia, documentul echivalent emis de statul respectiv. (3) Deciziile autorităților competente române în aceste cazuri pot fi atacate la instanța de contencios administrativ.
În situația prevăzută la art. 21, cererea de reexaminare suspendă termenul legal de soluționare. Autoritățile competente române vor continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate, în aceste situații.
Farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România și care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispozițiile, legile și regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.
Atunci când autoritățile competente române au cunoștință de fapte grave și precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activității profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, anterior stabilirii în România și în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de proveniență a celor în cauză.
Autoritățile competente române comunică statului membru gazdă informațiile solicitate cu privire la sancțiunile disciplinare de natură profesională sau administrativă, precum și cu privire la sancțiunile penale interesând exercițiul profesiei de farmacist, aplicate farmaciștilor pe durata exercitării profesiei în România.
Autoritățile competente române analizează informațiile transmise de statul membru gazdă cu privire la faptele grave și precise comise de farmaciștii cetățeni români sau care provin din România, anterior stabilirii acestora în statul membru gazdă și în afara teritoriului său, fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activității profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în acel stat. Autoritățile competente române decid asupra naturii și amplorii investigațiilor pe care le întreprind în situațiile pentru care au fost sesizate și comunică statului membru gazdă, în termen de 3 luni de la primirea solicitării acestuia, consecințele care rezultă cu privire la atestatele și documentele pe care le-au emis în cazurile respective.
Autoritățile competente române asigură confidențialitatea informațiilor transmise.
Farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligația de a se informa la autoritățile competente cu privire la legislația care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securității sociale, precum și cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
În vederea furnizării informațiilor prevăzute la alin. (1), autoritățile competente române vor organiza la nivelul structurilor teritoriale și centrale birouri de informare legislativă.
Colegiul Farmaciștilor din România se organizează și funcționează ca organizație profesională, de interes public, apolitică și fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de farmacist împreună cu Ministerul Sănătății.
Colegiul Farmaciștilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
Colegiul Farmaciștilor din România se organizează și funcționează pe criterii teritoriale, la nivel național și județean, respectiv la nivelul municipiului București.
Între Colegiul Farmaciștilor din România și colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară.
Sediul Colegiului Farmaciștilor din România este în municipiul București.
Colegiul Farmaciștilor din România are următoarele atribuții
asigură aplicarea legilor, regulamentelor și normelor care organizează și reglementează exercitarea profesiei de farmacist
apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apără onoarea, libertatea și independența profesională a farmacistului, precum și dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional; asigură respectarea de către farmaciști a obligațiilor ce le revin; c) elaborează și adoptă Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Farmaciștilor din România și Codul deontologic al farmacistului
controlează și supraveghează modul de exercitare a profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare și de unitatea la care se desfășoară, asigurând aplicarea legilor și regulamentelor specifice
colaborează cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Educației și Cercetării la formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii profesionale a farmaciștilor
avizează, conform regulamentelor de organizare și funcționare a unităților farmaceutice, fișa de atribuții a postului de farmacist, întocmită obligatoriu la nivelul fiecărei farmacii
acționează, atât singur, cât și împreună cu instituțiile publice, în vederea asigurării calității actului profesional în unitățile farmaceutice
stabilește capacitatea de contractare a farmaciilor aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, în funcție de criteriile elaborate de către Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România și Ministerul Sănătății
colaborează cu Ministerul Sănătății și îl sprijină, prin reprezentanții săi, în activitatea de inspecție farmaceutică organizată de Ministerul Sănătății
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional și a tematicii de concurs
împreună cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării organizează forme de educație continuă și de ridicare a gradului de competență profesională a membrilor săi
controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independența profesională și dreptul de decizie profesională ale farmacistului
reprezintă și apără interesele membrilor, la solicitarea acestora, în fața angajatorilor
promovează și stabilește relații pe plan extern cu instituții și organizații similare
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea reglementărilor profesiei de farmacist
organizează judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional
stabilește, în funcție de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională pentru membrii săi
organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activității profesionale de către farmaciștii cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene
avizează, conform legii, structura rețelei farmaceutice la nivel național.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, Colegiul Farmaciștilor din România, prin structurile naționale sau teritoriale, are dreptul de a formula acțiune în justiție în nume propriu sau în numele membrilor săi.
Colegiul Farmaciștilor din România participă, alături de celelalte instituții implicate, la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabilește necesarul estimativ de servicii farmaceutice și îl prezintă Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În cadrul Colegiului Farmaciștilor din România se va înființa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligațiilor contractuale. În acest sens, comisia va colabora cu toate instituțiile implicate și va acționa prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale de către toate părțile implicate.
Trimestrial, comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului județean al Colegiului Farmaciștilor din România și, respectiv, celui al municipiului București un raport privind modul în care farmaciile respectă obligațiile contractuale și drepturile asiguraților, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale și propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătățirii activității farmaciilor.
În vederea exercitării profesiei de farmacist, farmaciștii cetățeni români și farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, au obligația să se înscrie în Colegiul Farmaciștilor din România.
La data intrării în vigoare a prezentei legi au de drept calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România toți farmaciștii înscriși până la acea dată.
Calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România o pot păstra, la cerere, și farmaciștii pensionari care au practicat profesia de farmacist.
Membrii Colegiului Farmaciștilor din România sunt înscriși în Registrul farmaciștilor din România, care se publică periodic.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciștilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calității de membru pe acea durată.
Pe durata suspendării la cerere a calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, se suspendă obligațiile și drepturile ce decurg din prezenta lege.
Întreruperea exercitării profesiei de farmacist pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de drept, pierderea calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România.
O nouă înscriere se poate face numai în condițiile prezentei legi și cu avizul favorabil al Consiliului național al Colegiului Farmaciștilor din România.
Farmaciștii care doresc să exercite profesia se înscriu ca membri ai Colegiului Farmaciștilor din România la colegiul teritorial în raza căruia se află unitatea la care își desfășoară activitatea sau la colegiul teritorial în raza căruia își au domiciliul sau reședința, dacă nu au încă un loc de muncă.
Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele drepturi
să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naționale ale Colegiului Farmaciștilor din România
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciștilor din România și să primească informațiile solicitate
să participe la orice acțiune a Colegiului Farmaciștilor din România și să fie informați în timp util despre aceasta
să folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale și sportive ale Colegiului Farmaciștilor din România și ale colegiilor locale
să poarte însemnele Colegiului Farmaciștilor din România
să conteste sancțiunile primite
să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite, atât personal, cât și prin membrii lor de familie.
Obligațiile membrilor Colegiului Farmaciștilor din România sunt următoarele
să facă dovada cunoașterii normelor de deontologie profesională și a celor care reglementează organizarea și funcționarea corpului profesional; modalitatea de testare a cunoștințelor de deontologie și a legislației profesionale se stabilește de către Consiliul Național al Colegiului Farmaciștilor din România
să respecte dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Colegiului Farmaciștilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciștilor din România și regulamentele profesiei
să rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau reprezentanți ai corpului profesional
să participe la manifestările inițiate de organele de conducere, la activitățile profesionale ori de pregătire profesională inițiate ori organizate de către organele de conducere naționale sau locale
să participe la ședințele ori adunările la care au fost convocați
să execute cu bună-credință sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional
să se abțină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleși, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuții ale acestor organe, au un interes propriu
să păstreze secretul profesional
să păstreze, în cadrul profesiei, confidențialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în organele de conducere
să respecte normele, principiile și îndatoririle deontologiei profesionale și să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România
să achite, în termenul stabilit, cotizația datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciștilor din România
să rezolve litigiile cu alți membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciștilor din România
să execute cu bună-credință atribuțiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în organele de conducere ale Colegiului Farmaciștilor din România, ale colegiilor județene, respectiv al municipiului București.
Obligațiile membrilor Colegiului Farmaciștilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmaciști, sunt următoarele
să respecte și să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică
să nu aducă prejudicii reputației corpului profesional sau a altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciștilor din România
să acționeze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creșterii gradului de pregătire profesională și cunoașterii noutăților profesionale
să respecte drepturile legale ale pacienților
să acorde, cu promptitudine, asistență farmaceutică de urgență, ca o îndatorire fundamentală, profesională și civică.
În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor profesionale, farmaciștii sunt obligați să urmeze un număr de cursuri de pregătire și alte forme de educație continuă și informare în domeniul științelor profesionale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Farmaciștilor din România. Sunt creditate programele, precum și celelalte forme de educație farmaceutică continuă avizate de către Colegiul Farmaciștilor din România.
Farmaciștilor care nu realizează pe parcursul a 3 ani numărul minim de credite de educație profesională continuă stabilit de Consiliul Național al Colegiului Farmaciștilor din România li se suspendă dreptul de practică, până la realizarea numărului de credite respectiv.
La nivelul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, se organizează câte un colegiu al farmaciștilor, format din toți farmaciștii cu drept de liberă practică din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Colegiile farmaciștilor au personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.
Personalitatea juridică se dobândește de la data constituirii și înregistrării la administrația financiară în raza căreia se află sediul instituției.
Sediul colegiului este în orașul de reședință a județului, respectiv în municipiul București, pentru Colegiul Farmaciștilor București.
Nici un colegiu teritorial nu poate funcționa în afara Colegiului Farmaciștilor din România.
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt
adunarea generală a farmaciștilor
consiliul
biroul consiliului
președintele.
Adunarea generală este formată din toți farmaciștii cu drept de practică, înscriși în colegiul respectiv. (2) Adunarea generală se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului, și adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezența a 2/3 din membrii săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de 2/3, după 10 zile se organizează o nouă ședință, cu aceeași ordine de zi, care va adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din totalul membrilor.
Adunarea generală are următoarele atribuții
aprobă proiectul de buget al colegiului și, în baza raportului cenzorilor, descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat
alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului și reprezentanții în Adunarea generală națională a Colegiului Farmaciștilor din România
stabilește indemnizația de ședință a membrilor comisiei de disciplină
alege comisia de cenzori a colegiului.
Membrii consiliului structurilor teritoriale și reprezentanții în Adunarea generală națională se aleg pe o perioadă de 4 ani de către adunările generale teritoriale prin vot secret și în condițiile participării a minimum 2/3 din membrii adunării generale.
Dacă la adunarea de alegeri nu se realizează condiția de participare, după două săptămâni se va organiza un nou scrutin care va alege reprezentanții, indiferent de numărul participanților.
Consiliul colegiului are un număr de membri proporțional cu numărul farmaciștilor înscriși în evidența colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează
7 membri, pentru un număr de până la 100 de farmaciști înscriși
11 membri, pentru un număr de 101 până la 500 de farmaciști înscriși
13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de farmaciști înscriși
19 membri, pentru un număr de peste 1.000 de farmaciști înscriși. (2) Consiliul județean sau al municipiului București, după caz, are un număr de 3-11 membri supleanți, aleși de adunarea generală.
Consiliul colegiului teritorial exercită atribuțiile prevăzute de lege și date în competența sa prin Statutul Colegiului Farmaciștilor din România sau prin hotărârea Consiliului național.
Consiliul colegiului teritorial, în prima ședință organizată în termen de maximum 5 zile de la alegere, alege biroul consiliului.
Biroul consiliului este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar
Organizarea la nivel național
Colegiul Farmaciștilor din România este format din toți farmaciștii înscriși în colegiile teritoriale.
Colegiul Farmaciștilor din România are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Bugetul se formează din contribuția colegiilor teritoriale în cote stabilite de Consiliul național. Patrimoniul poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
Organele de conducere, la nivel național, ale Colegiului Farmaciștilor din România, sunt
Adunarea generală națională
Consiliul național
Biroul executiv
președintele.
Adunarea generală națională este alcătuită din președinții colegiilor teritoriale și reprezentanți aleși de adunările generale locale prin vot direct și secret.
Norma de reprezentare în adunarea generală este de 1/50 de membri.
Reprezentanții în adunarea generală sunt aleși pe o durată de 4 ani.
Proporțional cu numărul de farmaciști înscriși în evidența colegiului teritorial se vor alege 3-11 membri supleanți.
Adunarea generală națională are următoarele atribuții
adoptă Statutul Colegiului Farmaciștilor din România, precum și Codul deontologic al farmacistului
aprobă modificarea acestora
aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și execuția celui pentru exercițiul financiar expirat
alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori
adoptă declarații care să reflecte poziția Colegiului Farmaciștilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce privește profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate.
Adunarea generală națională adoptă hotărâri în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
Dacă la prima convocare nu se realizează condiția de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă ședință, cu aceeași ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 46 lit. a) și b), pentru care este necesară condiția de cvorum prevăzută de lege.
Adunarea generală națională se întrunește în ședință ordinară în primul trimestru al anului în curs.
Adunarea generală națională este condusă de către Președintele Colegiului Farmaciștilor din România.
Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România este alcătuit din președinții colegiilor teritoriale, 3 reprezentanți ai Colegiului Farmaciștilor din București, respectiv președintele și 2 vicepreședinți și câte un reprezentant al farmaciștilor din fiecare minister ori instituție centrală cu rețea sanitară proprie. Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de către un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerului Justiției.
Reprezentanții în Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România sunt aleși pe o durată de 4 ani.
Cheltuielile cu deplasarea și diurna reprezentanților în Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România vor fi suportate de către colegiile ai căror reprezentanți sunt.
Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România se întrunește legal în prezența a cel puțin 2/3 din numărul reprezentanților stabiliți la alin. (1).
Consiliul național lucrează în prezența a 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot și decide cu o majoritate absolută de voturi, cu excepția deciziilor referitoare la cotizație, pentru care sunt necesare voturile favorabile a 2/3 din numărul total al membrilor.
Deciziile Consiliului național al Colegiului Farmaciștilor din România sunt obligatorii pentru colegiile locale și pentru toți farmaciștii care practică profesia de farmacist în România.
Atribuțiile Consiliului național sunt următoarele
elaborează Statutul Colegiului Farmaciștilor din România, precum și proiectele de modificare a acestuia
elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum și proiectele de modificare a acestuia
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor și examenelor pentru farmaciști
stabilește sistemul de credite de educație continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecționare profesională a farmaciștilor
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României
colaborează cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării la elaborarea strategiei și programelor privind dezvoltarea învățământului farmaceutic
colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea principiilor și criteriilor privind teritorializarea și înființarea de noi farmacii, laboratoare și depozite farmaceutice
fixează cotizația care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului județean sau al municipiului București, stabilind partea din această cotizație care trebuie virată către Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România
gestionează bunurile Colegiului Farmaciștilor din România și poate să creeze și să subvenționeze acțiuni interesând profesiunea, acțiuni de întrajutorare sau de sponsorizare
soluționează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciștilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestațiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile județene, respectiv al municipiului București, în conformitate cu regulamentele proprii
alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciștilor din România
propune Adunării generale naționale proiectul privind bugetul de venituri și cheltuieli al Colegiului Farmaciștilor din România
alege, dintre membrii săi, pe cei care vor forma comisiile de lucru
stabilește indemnizațiile membrilor biroului executiv și indemnizația de ședință a membrilor Comisiei superioare de disciplină
avizează reînscrierea farmaciștilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului.
Consiliul național stabilește strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de farmacist, precum și a condițiilor în care se desfășoară aceasta.
Biroul executiv al Colegiului Farmaciștilor din România este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar general, aleși în mod individual de către Consiliul național dintre membrii săi.
Atribuțiile Biroului executiv
asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciștilor din România între ședințele Consiliului național
aprobă angajarea de personal și asigură execuția bugetului Colegiului Farmaciștilor din România
întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului național
acceptă donațiile, legatele și sponsorizările făcute Colegiului Farmaciștilor din România
execută hotărârile Adunării generale naționale și ale Consiliului național
elaborează și supune spre avizare Consiliului național proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli ale colegiilor teritoriale
informează Consiliul național cu privire la deciziile emise între ședințele Consiliului
îndeplinește orice alte sarcini stabilite de către Consiliul național.
Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului național al Colegiului Farmaciștilor din România.
În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum și membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizație lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul național, respectiv consiliile colegiilor teritoriale.
Președintele Biroului executiv al Consiliului național este președintele Colegiului Farmaciștilor din România.
Atribuțiile Președintelui Colegiului Farmaciștilor din România sunt
reprezintă Colegiul Farmaciștilor din România în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate
încheie contracte și convenții în numele Colegiului Farmaciștilor din România, cu aprobarea Biroului executiv
convoacă și conduce ședințele Adunării generale, ale Consiliului național
aduce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului național date în sarcina sa și rezolvă problemele și lucrările curente
angajează personalul de specialitate și administrativ
îndeplinește orice alte sarcini încredințate de Consiliul național ori de Biroul executiv.
Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Farmaciștilor din România, atât la nivel național, cât și teritorial, farmaciștii care dețin funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, în cadrul structurilor descentralizate ale acestuia ori în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Farmaciștii pentru care, pe timpul exercitării mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situația de incompatibilitate, pierd de drept mandatul încredințat, urmând ca locul rămas vacant să fie ocupat, după caz, de primul membru aflat pe lista supleanților sau prin organizarea unei noi alegeri.