LEGE nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

Centrele de permanență sunt forme de organizare a activității medicale în sistemul sanitar, fixe, fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie stabilit și prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară încheiat cu casa de asigurări de sănătate, care sunt organizate în condițiile prevăzute de lege și care asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină de familie, precum și asistenți medicali care își exercită profesia în baza certificatului de membru eliberat de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, avizat anual, în limita fondurilor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu această destinație.

Asistenții medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanență pot fi repartizați de medicii de familie asociați conform unui grafic stabilit de comun acord între medicii care asigură continuitatea asistenței medicale și asistenții medicali angajați, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Activitatea asistenților medicali prevăzuți la alin. (2^1) se plătește de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, și se suportă din sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Centrele de permanență fixe sunt unități sanitare cu sediu stabil, fără personalitate juridică, care pot avea în dotare autospeciale pentru efectuarea consultațiilor la domiciliul pacienților. Activitatea în cadrul centrelor de permanență fixe se desfășoară în regim de gardă, la sediul acestora, precum și în zona arondată centrului, în cazul în care centrul dispune de autospecială pentru efectuarea consultațiilor la domiciliul pacienților.

Abrogat.

Centrele de permanență prevăzute la alin. (1) se înființează și se desființează pe baza deciziei emise de către directorul executiv al direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz.

Asocierea medicilor în vederea participării la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență se realizează pe baza unei convenții de asociere, în condițiile prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Înființarea și desființarea centrelor de permanență se realizează cu aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătății, la propunerea direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și cu acordul prealabil al casei de asigurări de sănătate teritoriale; pentru înființarea centrelor de permanență este necesar acordul administrației publice locale.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul în care spațiul este asigurat de către echipa medicală a centrului de permanență, acordul prealabil al consiliului local privind înființarea centrului de permanență nu este necesar.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) centrele de permanență organizate în cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se înființează în zonele stabilite de direcțiile medicale din structura ministerelor și instituțiilor respective, cu acordul prealabil al Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, respectiv al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5.000 de locuitori. (2) În localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă, se pot înființa centre de permanență fără respectarea prevederilor alin. (1) .

Centrele de permanență se desființează prin decizie emisă de directorul executiv al direcției de sănătate publică, în următoarele situații

În situația în care se constată că numărul medicilor și/sau al asistenților medicali este sub minimum prevăzut la art. 8 alin. (1) și (1^1) ca urmare a decesului sau a demisiei personalului medico-sanitar, centrele de permanență au obligația de a notifica, în termen de 5 zile, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București și de a asigura ocuparea numărului minim de posturi în termen de 90 de zile

În situațiile prevăzute la alin. (2) , directorul executiv al direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București emite, în termen de 3 zile de la înregistrarea notificării, decizia de suspendare a activității centrului de permanență până la asigurarea numărului minim de posturi de medici și asistenți medicali prevăzut la art. 8 alin. (1) și (1^1) .

Reluarea activității centrelor de permanență a căror activitate a fost suspendată în condițiile prevăzute la alin. (3) se face prin decizia directorului executiv al direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, dacă sunt îndeplinite condițiile de funcționare prevăzute la art. 8 alin. (1) și (1^1) .

În situația în care, la expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (2) , centrul de permanență nu asigură numărul minim de posturi de medici și asistenți medicali, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) și (1^1) , directorul executiv al direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București emite decizia de desființare a acestuia.

Atribuțiile consiliilor locale privind funcționarea centrelor de permanență constau în: a) asigurarea spațiilor necesare desfășurării activității centrelor de permanență

Consiliile locale pot finanța, din venituri proprii, asigurarea truselor de urgență cu medicamentele și materialele sanitare necesare acordării asistenței medicale la nivelul centrelor de permanență, în conformitate cu baremul minim stabilit prin ordin al ministrului sănătății, precum și achiziția de aparatură și mobilier medical necesare desfășurării activității medicale de urgență.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) centrele de permanență organizate în cadrul ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, pentru care condițiile necesare funcționării, inclusiv dotarea cu medicamente și materiale sanitare pentru trusele de urgență, se asigură de ministerele și instituțiile centrale în structura cărora acestea se organizează.

Continuitatea asistenței medicale primare este asigurată prin centrele de permanență de medici de medicină de familie și de asistenți medicali care își exercită profesia în baza certificatului de membru eliberat de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, avizat anual.

Medicii prevăzuți la alin. (1) , care își desfășoară activitatea în localitățile arondate teritorial la centrele de permanență, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, asigură continuitatea asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile prezentei legi.

Activitatea medicului se desfășoară la sediul centrului de permanență.

Prin excepție de la prevederile alin. (3) , medicul se poate deplasa la urgențe majore pe raza localității unde se găsește situat centrul de permanență.

Prin centrele de permanență organizate în condițiile legii se acordă serviciile medicale prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Serviciile medicale prevăzute la alin. (5) se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de calitatea de asigurat sau neasigurat al acestora.

În situația în care nu pot să participe la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile prezentei legi, sau nu pot respecta programarea avizată de către direcțiile de sănătate publică ori direcțiile medicale din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz, medicii asigură înlocuirea lor de către un alt medic, cu informarea, în scris, a direcțiilor de sănătate publică sau a direcțiilor medicale din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz.

Centrele de permanență funcționează cu un număr de minimum 7 posturi de medic și cu minimum 5 posturi de asistent medical. Criteriile de organizare a activității centrelor, precum și alte aspecte privind funcționarea acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, cu consultarea ministerelor și a instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în zonele din mediul rural și în zonele din mediul urban cu o populație sub 25.000 de locuitori se pot înființa și centre de permanență cu minimum 5 posturi de medic, în condițiile asigurării funcționării centrului de permanență.

În situația în care medicii de familie nu pot fi asigurați din unitățile administrativ-teritoriale respective sau din unitățile sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, pot participa la asociere medici din unitățile administrativ-teritoriale, altele decât cele arondate centrului.

Direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, numesc pentru fiecare centru de permanență un medic coordonator dintre medicii de familie asociați.

Finanțarea asigurării continuității serviciilor în asistența medicală primară se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație.

Finanțarea asigurării continuității serviciilor în asistența medicală primară, respectiv plata personalului medical care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență și dotarea trusei de urgență se poate face și de la bugetele locale.

Plata medicilor care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență se face în baza unui contract distinct încheiat între medic și casa de asigurări de sănătate, în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Plata asistenților medicali se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare sau, după caz, în conformitate cu reglementările specifice ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, pentru asistenții medicali ai centrelor de permanență organizate în cadrul acestora.

Transportul cazurilor de urgență ale centrelor de permanență este asigurat, după caz, de ambulanțele celei mai apropiate substații a serviciului județean de ambulanță sau a Serviciului de ambulanță București-Ilfov al municipiului București și al județului Ilfov, respectiv de serviciile de ambulanță organizate de ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie care au înființate centre de permanență.

Pe lângă centrele de permanență care asigură asistență medicală pentru cel puțin 10 localități, se înființează o substație de ambulanță sau SMURD.

Activitatea în afara centrului de permanență este coordonată de dispeceratul medical al serviciului public de ambulanță sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgență.

Coordonatorii centrelor de permanență organizate în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt numiți conform prevederilor art. 8 alin. (3) . Pentru activitățile desfășurate în afara centrului de permanență, coordonarea va fi asigurată de conducătorii centrelor medicale de diagnostic și tratament ambulatoriu ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, respectiv ai centrelor medicale județene și ale municipiului București.

În cazul centrelor de permanență organizate în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, respectiv a Ministerului Transporturilor, vehiculul special dotat pentru deplasările medicilor la consultațiile de urgență va fi asigurat de unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative, respectiv de unitățile Ministerului Transporturilor din teritoriul arondat centrului de permanență respectiv.

În cazul în care medicii de familie nu respectă prevederile art. 7 alin. (2) și (7) , casele de asigurări de sănătate cu care sunt în relație contractuală diminuează lunar, cu 10%, valoarea minimă garantată a punctului per capita, respectiv venitul lunar al medicilor nou-veniți într-o localitate, stabilit în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Dispozițiile alin. (1) se aplică până la data încheierii de către medicul de familie și casa de asigurări de sănătate a contractului distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile prezentei legi.

În cazul în care se constată de către comisiile mixte de control, formate din reprezentanți ai direcțiilor de sănătate publică și ai caselor de asigurări de sănătate, nerespectarea de către medicii și asistenții medicali prevăzuți la art. 7 alin. (1) a programului de gardă, conform programării avizate de către direcțiile de sănătate publică, aceștia vor fi sancționați cu contravaloarea orelor de gardă ce trebuiau efectuate.

Constatarea repetată a nerespectării programului de gardă, respectiv 2 absențe nemotivate într-un interval de 12 luni, de către medici și asistenți medicali, se sancționează prin excluderea medicului/asistentului medical după caz, din cadrul echipei de gardă care asigură continuitatea asistenței medicale la centrul de permanență.