LEGE nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În cazul în care procurorul a stabilit obligația prevăzută la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 , persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală trebuie ca, în termen de 6 luni de la comunicarea ordonanței, să facă dovada îndeplinirii obligațiilor civile, după cum urmează
prin declarația părții civile, făcută în fața procurorului sau autentificată la notar
prin depunerea actului juridic care consemnează modalitatea de reparare a prejudiciului, convenită de părți
prin depunerea recipisei de plată sau de consemnare a sumei reprezentând despăgubirile pe numele părții civile
prin proces-verbal întocmit de organul de poliție privind restituirea bunului sau restabilirea situației anterioare.
În cazul în care, anterior emiterii ordonanței procurorului sau în termen de 6 luni de la comunicarea ordonanței, s-a pronunțat o hotărâre definitivă a instanței civile cu privire la cuantumul despăgubirilor, obligația de reparare prevăzută la alin. (1) se va raporta la acel cuantum.
În cazul în care inculpatul și partea civilă nu ajung la un acord cu privire la cuantumul despăgubirilor datorate sau la modalitatea de reparare a prejudiciului, părțile se pot adresa instanței civile. În acest caz, nu se va dispune revocarea renunțării la urmărirea penală pe motivul neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 .
Obligația prevăzută la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 nu se consideră neîndeplinită și nu atrage revocarea ordonanței prin care s-a dispus renunțarea la urmărire atunci când persoana față de care s-a dispus renunțarea dovedește că nu dispune de mijloacele necesare reparării integrale a prejudiciului, dar a reparat o parte din acesta, corespunzător posibilităților sale.
Inculpatul poate transmite persoanei vătămate scuze, fie prin folosirea unor mijloace de comunicare în masă, fie în mod direct, cu condiția să fie de față două sau mai multe persoane, în afară de inculpat și persoana vătămată, în prezența unui reprezentant al poliției.
În cazul în care infracțiunea s-a comis în public, procurorul poate stabili ca scuzele să fie prezentate în împrejurări similare celor în care s-a comis infracțiunea, cu condiția prezenței a două sau mai multe persoane în afară de inculpat și persoana vătămată, în prezența unui reprezentant al poliției.
Dovada îndeplinirii obligației se face prin prezentarea înregistrării sau a textului scris care a fost difuzat ori a procesului-verbal întocmit de organul de poliție.
În cazul în care constată că mesajul transmis persoanei vătămate nu reprezintă o cerere de scuze sau nu a fost respectată condiția publicității, procurorul va dispune transmiterea unui alt mesaj sau va revoca ordonanța prin care s-a renunțat la urmărire.
În cazul în care s-a dispus prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, procurorul decide ca munca să se execute
în cadrul unui serviciu din cadrul autorităților locale în circumscripția cărora locuiește persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală; sau
în cadrul unei instituții din comunitate abilitate potrivit procedurii prevăzute la art. 20 , dacă aceasta și-a exprimat în scris acordul pentru primirea la muncă a persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală și are locuri disponibile neocupate în cadrul colaborării cu serviciul de probațiune.
O zi de muncă neremunerată în folosul comunității înseamnă două ore de activitate prestată efectiv.
Îndrumarea și verificarea modalității efective în care persoana desfășoară munca în folosul comunității se realizează de către un reprezentant al instituției din comunitate în cadrul căreia se efectuează munca.
Procurorul poate solicita organului de poliție în circumscripția căruia se afla instituția unde se va presta munca neremunerată în folosul comunității verificarea modului de îndeplinire a obligației.
După executarea obligației, instituția din comunitate unde s-a executat munca neremunerată în folosul comunității are obligația de a comunica persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală o adeverință care atestă că munca neremunerată în folosul comunității a fost executată. Adeverința se depune la procuror, pentru dovedirea îndeplinirii obligației.
Dispozițiile art. 51 alin. (3)-(7) și art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Dacă, pe parcursul executării muncii neremunerate în folosul comunității, intervine o împrejurare care pune persoana în imposibilitate de a continua prestarea muncii, aceasta îl va înștiința de îndată pe procuror, care va lua măsurile necesare.
În cazul în care s-a dispus frecventarea unui program de consiliere, persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală este obligată ca în termenul stabilit de procuror să identifice și să urmeze pe cheltuială proprie un program de consiliere indicat de procuror, în cadrul unei instituții din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel național potrivit art. 20 alin. (6) .
După executarea obligației, instituția din comunitate care a organizat programul are obligația de a comunica persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală o adeverință care atestă că persoana a urmat programul respectiv. Adeverința se depune la procuror, pentru dovedirea îndeplinirii obligației.
Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și străinilor ori apatrizilor care se află în cursul unor proceduri în fața organelor judiciare sau în executarea unei pedepse ori măsuri neprivative de libertate în România, cu excepția situației în care legislația specială în domeniu prevede altfel
Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, prevăzut la art. 19 alin. (2) .
În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate, prevăzute la art. 18 alin. (6) .
În termen de 60 de zile de la publicarea hotărârii Guvernului privind standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate, prevăzută la alin. (3) , ministrul justiției și ministrul educației naționale vor emite ordinul comun pentru aprobarea programei-cadru, prevăzută la art. 66 alin. (2) .