LEGE nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Obiectivul măsurii educative a stagiului de formare civică constă în sprijinirea minorului în conștientizarea consecințelor legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și responsabilizarea acestuia cu privire la comportamentul său.
Cursurile de formare civică se elaborează în baza programei-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului educației naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate prevăzute la art. 18 alin. (6) .
Consilierul de probațiune sau, după caz, persoana desemnată din cadrul instituției din comunitate organizează, efectuează demersurile necesare în vederea participării minorului și supraveghează minorul pe durata stagiului de formare civică.
Includerea minorului într-un curs de formare civică se efectuează în cel mult 60 de zile de la punerea în executare a hotărârii conform art. 511 din Legea nr. 135/2010 .
Stagiul de formare civică este organizat sub forma unor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni, și include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate vârstei și personalității minorilor incluși în respectivul stagiu și ținând seama, pe cât posibil, de natura infracțiunii comise. În desfășurarea stagiului stabilit de instanță se va avea în vedere un număr lunar de 8 ore de formare civică.
Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește minorul care trebuie să frecventeze cursul de formare civică decide, pe baza evaluării inițiale a minorului, instituția din comunitate în care urmează să aibă loc acesta, comunicând acestei instituții copia de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.
Instituția din comunitate desemnată potrivit alin. (6) sau serviciul de probațiune, după caz, adaptează conținutul concret al stagiului, potrivit programei-cadru prevăzute la alin. (2) , în funcție de particularitățile minorului, cu aprobarea consilierului de probațiune.
Desfășurarea cursului de formare civică se realizează de către un reprezentant al instituției din comunitate stabilite prin decizia prevăzută la alin. (6) .
Măsura educativă a supravegherii are ca obiectiv participarea minorului la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau a intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia.
Supravegherea și îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a supravegherii se realizează de către părinții minorului, cei care l-au adoptat sau tutore. Dacă aceștia nu pot asigura supravegherea în condiții satisfăcătoare, instanța dispune încredințarea supravegherii minorului, pe același interval de timp, unei persoane de încredere, de preferință unei rude mai apropiate a minorului, la cererea acesteia.
În cazul în care persoana prevăzută la alin. (2) nu este desemnată prin hotărârea instanței sau persoana desemnată de instanță nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat cu consultarea consilierului de probațiune desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Dispozițiile art. 65 se aplică în mod corespunzător.
Controlul executării măsurii educative a supravegherii și controlul îndeplinirii atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea se realizează de către consilierul de probațiune.
Supravegherea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic presupun verificarea modului în care acesta își respectă obligațiile care decurg din statutul său familial, școlar sau profesional.
În situația în care instanța a dispus în conținutul măsurii educative a supravegherii participarea minorului la un curs școlar sau de formare profesională, iar minorul nu este înscris într-o astfel de formă de învățământ, dispozițiile art. 50 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.
Exercitarea supravegherii începe în cel mult 30 de zile de la momentul prezentării minorului și a persoanei desemnate cu supravegherea în fața judecătorului delegat cu executarea în condițiile art. 511 din Legea nr. 135/2010 .
Măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână are ca obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite persoane sau a prezenței acestuia în anumite locuri care să îl predispună pe minor la manifestarea unui comportament infracțional.
Interdicția impusă minorului de a părăsi locuința operează începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă și până la ora 24,00 a zilei de duminică.
Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care, datorită cultelor religioase legale din care fac parte, au alte zile de repaus decât sâmbăta și duminica.
Măsura educativă se execută pe durata unor sfârșituri de săptămână consecutive, în afară de cazul în care instanța sau judecătorul delegat cu executarea, la propunerea consilierului de probațiune, a dispus altfel, de regulă, sub supravegherea persoanei majore cu care locuiește minorul ori a altei persoane majore desemnate de instanța de judecată.
În cazul în care persoana majoră în supravegherea căreia se află executarea măsurii nu este desemnată prin hotărârea instanței sau persoana desemnată de instanță nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat cu consultarea consilierului de probațiune desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Dispozițiile art. 65 se aplică în mod corespunzător.
Controlul executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână și controlul îndeplinirii atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea se realizează de către consilierul de probațiune sau, după caz, de persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituții din comunitate.
În vederea exercitării controlului, minorul care locuiește singur sau, după caz, persoana prevăzută la alin. (4) are obligația de a permite persoanei desemnate cu controlul executării și supravegherii executării măsurii efectuarea vizitelor programate sau inopinate la locuința minorului, în zilele în care minorul trebuie să se afle în acel spațiu potrivit hotărârii instanței. Nerespectarea acestei obligații de către minor atrage aplicarea dispozițiilor art. 123 din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare. Nerespectarea obligației de către persoana desemnată cu supravegherea atrage aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor art. 19 .
În situația în care instanța de judecată a stabilit în conținutul măsurii educative sau consilierul de probațiune a stabilit în sarcina minorului participarea la un curs școlar ori de formare profesională sau participarea la un program de reintegrare, dispozițiile art. 50 alin. (1) și (2) și ale art. 53 se aplică în mod corespunzător.
Consemnarea la sfârșit de săptămână se pune în executare în termen de cel mult 15 zile de la momentul prezentării minorului și a persoanei desemnate cu supravegherea în fața judecătorului delegat cu executarea în condițiile art. 511 din Legea nr. 135/2010 .
Supravegherea executării măsurii educative a asistării zilnice se realizează de consilierul de probațiune sau, după caz, de persoana desemnată prin decizia acestuia, din cadrul unei instituții din comunitate.
Programul zilnic pe care trebuie să îl respecte minorul și activitățile pe care trebuie să le îndeplinească acesta sunt stabilite de comun acord de către consilierul de probațiune și părinți, tutore sau altă persoană în grija căreia se află minorul, cu consultarea acestuia. În caz de dezacord, programul se stabilește de către judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere motivată, după audierea celor interesați. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.
Programul stabilit potrivit alin. (2) va ține cont de nevoile identificate ale minorului, de situația sa socială și, după caz, profesională și de obligațiile și interdicțiile impuse acestuia pe perioada executării măsurii. Programul are în vedere dezvoltarea armonioasă a personalității minorului, prin implicarea acestuia în activități ce presupun relaționare socială, organizarea modului de petrecere a timpului liber și valorificarea aptitudinilor sale.
În situația în care instanța de judecată a stabilit în conținutul măsurii educative sau consilierul de probațiune a stabilit în sarcina minorului, în conținutul programului zilnic, participarea la un curs școlar ori de formare profesională sau participarea la un program de reintegrare, dispozițiile art. 50 alin. (1) și (2) și ale art. 53 se aplică în mod corespunzător.
Stabilirea programului zilnic se face în termen de cel mult 30 de zile de la momentul prezentării minorului în fața judecătorului delegat cu executarea în condițiile art. 511 din Legea nr. 135/2010 , iar asistarea zilnică începe cel mai târziu în 5 zile de la stabilirea programului.
În cazul în care măsura asistării zilnice a înlocuit o măsură educativă privativă de libertate, stabilirea programului zilnic se face în termen de cel mult 15 zile de la punerea în libertate a minorului.
Dacă instanța de judecată a stabilit în sarcina minorului obligația prevăzută la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 50 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.
Dacă instanța de judecată a stabilit în sarcina minorului obligațiile prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii, după caz, și persoanelor sau instituțiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. m) sau n), abilitate să supravegheze îndeplinirea acestor obligații. În cazul în care s-a stabilit obligația prevăzută la art. 121 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, comunicarea se face Direcției Generale de Poliție a Municipiului București ori, după caz, inspectoratului județean de poliție în a cărui circumscripție locuiește minorul. Victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă obligația impusă minorului va fi informat și asupra posibilității de a solicita emiterea unui ordin european de protecție, în condițiile legii.
În cazul dispunerii obligației prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, o copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică de către consilierul de probațiune instituției în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală menționate în hotărâre. În cazul în care instituția nu este menționată în hotărâre, consilierul de probațiune stabilește, prin decizie, instituția în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală și comunică acesteia copia de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.
Costurile controlului, tratamentului sau îngrijirii medicale sunt acoperite de la bugetul de stat.
Executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, începe după cum urmează
la data rămânerii definitive a hotărârii prin care au fost stabilite, în cazul obligațiilor prevăzute la lit. b)-d)
la data aducerii la cunoștința minorului a conținutului concret al obligației, stabilit de către consilierul de probațiune, în cazul obligațiilor prevăzute la lit. a) , e) și f).
Executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, încetează de drept la data executării sau considerării ca executată a măsurii educative pe care o însoțesc.
Dispozițiile art. 70 se aplică în mod corespunzător în cazul minorului liberat din centrul educativ sau din centrul de detenție.
În cazul prevăzut la alin. (1) , executarea obligațiilor încetează de drept la data împlinirii duratei internării.
La solicitarea minorului, pentru motive temeinic justificate, consilierul de probațiune poate acorda, prin decizie, o permisiune în executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
Permisiunea prevăzută la alin. (1) nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 5 zile. Durata permisiunii se include în termenul de supraveghere.
În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligației prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, la solicitarea minorului, pentru motive obiective, consilierul de probațiune poate să acorde minorului, prin decizie, permisiunea de a depăși limita teritorială stabilită de instanță. În cazul în care solicitarea minorului privește părăsirea teritoriului țării, durata permisiunii nu poate depăși 30 de zile într-un an.
Despre acordarea permisiunii prevăzute la alin. (1) sau (3) , consilierul de probațiune încunoștințează, după caz, persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 29 lit. m) și n) , precum și judecătorul delegat cu executarea.
În situația în care, pe parcursul supravegherii executării unei măsuri educative, consilierul de probațiune constată că este necesară modificarea conținutului unora dintre obligațiile impuse de către instanță, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanța, potrivit art. 121 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
Sesizarea instanței poate fi făcută și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea minorului, părinților, tutorelui sau a altei persoane în grija căreia se află minorul ori a persoanei vătămate, după consultarea referatului de evaluare întocmit de consilierul de probațiune. Referatul de evaluare însoțește sesizarea făcută de judecătorul delegat.
Dacă minorul nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau obligațiile impuse, sesizarea instanței pentru prelungirea sau înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate în condițiile art. 123 alin. (1) și (2) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, se face de către consilierul de probațiune, potrivit art. 121 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
Sesizarea instanței poate fi făcută de către procuror în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe durata măsurii educative și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea părinților, tutorelui sau a altei persoane în grija căreia se află minorul ori a persoanei vătămate sau a altei persoane interesate, după consultarea referatului de evaluare întocmit de consilierul de probațiune. Referatul de evaluare însoțește sesizarea făcută de judecătorul delegat.
În înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate instanța va avea în vedere severitatea acestor măsuri în ordinea prevăzută la art. 115 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
Art. 75 · Colaborarea cu serviciul de probațiune pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate
Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, consilierul de probațiune sau, după caz, persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituții din comunitate colaborează îndeaproape cu părinții, adoptatorul, tutorele, curatorul sau o altă persoană însărcinată cu supravegherea minorului.
Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a înștiința consilierul de probațiune cu privire la nerespectarea de către minor a oricăreia dintre obligațiile și interdicțiile stabilite pentru acesta.
În cazul în care minorul supus unei măsuri educative neprivative de libertate este căsătorit, supravegherea modului de executare a măsurii se exercită de către consilierul de probațiune.
Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația în care minorul condamnat la o măsură educativă neprivativă de libertate a devenit major până la momentul încheierii executării măsurii.
Executarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical sau a internării medicale se execută potrivit dispozițiilor art. 566-571 din Legea nr. 135/2010 .
Costurile tratamentului medical sunt acoperite de la bugetul de stat.
Art. 78 · Executarea măsurii de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii
Punerea în executare a măsurii de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii se face prin comunicarea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii persoanei juridice în cadrul căreia persoana exercită respectiva funcție, profesie, meserie sau activitate, precum și, dacă este cazul, persoanei juridice care asigură organizarea și coordonarea exercitării profesiei sau activității respective.
În cazul în care interdicția vizează o meserie sau altă activitate, comunicarea se face inspectoratului județean de poliție în a cărui circumscripție își are domiciliul condamnatul.
Măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse se execută după cum urmează
lucrurile confiscate se predau organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit legii
dacă lucrurile confiscate se află în păstrarea organelor de poliție sau a altor instituții, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organului la care se află. După primirea copiei de pe dispozitiv, lucrurile confiscate se predau în termen de 30 de zile organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozițiilor legii. La cererea organelor care se ocupă de valorificare, bunurile pot rămâne în custodia poliției până la valorificare
când confiscarea privește sume de bani ce nu au fost consemnate la unități bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale, în vederea executării confiscării potrivit dispozițiilor privind creanțele bugetare
când s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, dacă prin lege nu se prevede altfel, aceasta se face în prezența unei comisii formate din judecătorul delegat cu executarea al instanței de executare, un reprezentant al parchetului de pe lângă aceeași instanță, un reprezentant al inspectoratului județean de poliție, gestionarul camerei de corpuri delicte în gestiunea căruia se aflau bunurile supuse distrugerii și, dacă este cazul, reprezentanți ai altor autorități cu competențe în domeniu desemnați de judecătorul delegat. Comisia întocmește un proces-verbal, care se trimite, în copie, spre a fi depus la dosarele privind cauzele în care s-a dispus confiscarea respectivelor bunuri. În cazul în care distrugerea nu are loc în circumscripția instanței de executare, din comisie face parte judecătorul delegat cu executarea de la instanța corespunzătoare în grad în circumscripția căreia are loc distrugerea. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanței de executare.
Cheltuielile de păstrare, întreținere și valorificare a bunurilor confiscate se acoperă din prețul obținut. Dacă nu este posibilă acoperirea integrală a acestor cheltuieli din prețul obținut, diferența rămâne în sarcina statului.
Cheltuielile de distrugere a bunurilor confiscate rămân în sarcina statului.
Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încunoștințează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor periodice primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și de la alte autorități competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranță.
Punerea în executare a obligațiilor impuse potrivit art. 590 din Legea nr. 135/2010 se face prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe hotărârea organului de poliție desemnat în cuprinsul hotărârii de amânare a executării pedepsei închisorii, pentru a lua în evidență persoana, jandarmeriei, poliției de proximitate, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, precum și altor instituții.
O copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică, dacă este cazul, și unității sanitare în care urmează să se efectueze tratamentul sau serviciului de asistență socială din cadrul primăriei, în cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 135/2010 .
În cazul impunerii obligației prevăzute la art. 590 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010 , organul de poliție desemnat prin hotărâre va informa victima sau membrii familiei acesteia despre întreruperea executării pedepsei, atunci când s-a stabilit interdicția de a comunica sau a se apropia de persoanele menționate.
Supravegherea respectării obligațiilor stabilite prin hotărârea prin care s-a acordat amânarea sau întreruperea executării pedepsei se face de către organul de poliție desemnat de instanță în cuprinsul hotărârii de amânare sau întrerupere a executării pedepsei.
Organul de poliție prevăzut la alin. (1) sesizează de îndată instanța de executare, în cazul în care constată sau este încunoștințat cu privire la nerespectarea uneia sau mai multora dintre obligațiile impuse.
Unitățile prevăzute la art. 80 sunt obligate să încunoștințeze de îndată organul de poliție, în cazul în care constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 590 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 135/2010 .
Informațiile prevăzute la art. 590 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 135/2010 se comunică judecătorului delegat cu executarea din cadrul instanței de executare. În cazul încălcării acestei obligații, judecătorul delegat poate sesiza instanța pentru revocarea amânării sau întreruperii executării pedepsei.
Organul judiciar care a dispus controlul judiciar trimite o copie de pe ordonanța sau încheierea prin care a luat această măsură secției de poliție în raza căreia domiciliază sau locuiește persoana în cauză, precum și, dacă este cazul, celorlalte instituții abilitate potrivit art. 83 să supravegheze respectarea obligațiilor impuse. În cazul cetățenilor străini față de care s-a impus interdicția de a părăsi țara, comunicarea se face și Oficiului Român pentru Imigrări.
În cazul în care organul judiciar a impus obligația prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 135/2010 cu referire la persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, comunicarea prevăzută la alin. (1) se face și persoanei vătămate.
În cazul în care organul judiciar a impus una dintre obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. b) sau d) din Legea nr. 135/2010 , cu modificările și completările ulterioare, cu referire la persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, aceștia vor fi informați cu privire la posibilitatea de solicitare a unui ordin european de protecție în condițiile legii.
După primirea copiei de pe actul prin care s-a dispus controlul judiciar, organul de poliție procedează de îndată la stabilirea programului de supraveghere și cheamă persoana aflată sub control judiciar, pentru a-i aduce la cunoștință acest program.
În cadrul programului de supraveghere, se va stabili ca, cel puțin o dată la 7 zile calendaristice, persoana aflată sub control judiciar să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa.
Revocarea sau modificarea conținutului controlului judiciar se comunică în condițiile alin. (1) și (2) .
Dacă prin ordonanța procurorului sau prin încheierea judecătorului sau a instanței a fost impusă inculpatului respectarea uneia sau mai multor obligații dintre cele prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 , supravegherea respectării acestora se face după cum urmează
de către organul de poliție în raza căruia domiciliază sau locuiește inculpatul, în cazul obligațiilor prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. a), b), d)-f) și h)-j) din Legea nr. 135/2010
de către organul de poliție în raza căruia domiciliază sau locuiește inculpatul și de instituția sanitară în care urmează a se efectua tratamentul, în cazul obligației prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 135/2010
de către organul de poliție în raza căruia domiciliază sau locuiește inculpatul și de către banca sau băncile la care inculpatul are deschise conturi, în cazul obligației prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 135/2010 .
Supravegherea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 135/2010 se face în condițiile stabilite prin lege specială.
În cazul constatării nerespectării obligațiilor impuse, instituțiile prevăzute la alin. (1) vor sesiza de îndată organul judiciar care a dispus controlul judiciar.
Punerea în executare a măsurilor preventive luate, potrivit art. 493 din Legea nr. 135/2010 , în cursul procesului penal față de persoana juridică se face prin trimiterea unei copii de pe încheierea judecătorului de drepturi și libertăți, după cum urmează
Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate comercială, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul comerțului computerizat pentru persoane juridice și persoane fizice
Ministerului Justiției, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial - asociații, fundații și federații
Tribunalului București, pentru cazul partidelor politice, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul partidelor politice
judecătoriei în circumscripția căreia își are sediul sindicatul, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 62/2011 , republicată, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul special
judecătoriei în circumscripția căreia își are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 , cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii mențiunii în Registrul societăților agricole
instituției publice competente cu înregistrarea activității respective, pentru persoanele juridice înființate prin acte normative
altor instituții abilitate prin lege să procedeze la autorizarea înființării sau la înregistrarea unei persoane juridice, alta decât cele prevăzute la lit. a)-f) .
În cazul prelungirii duratei măsurilor preventive, comunicarea prevăzută la alin. (1) se face pentru fiecare prelungire.
La încetarea măsurii preventive, instituțiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) radiază din registre mențiunile specifice efectuate.
Efectuarea de către persoana juridică a unor operațiuni cu încălcarea măsurii preventive dispuse atrage nulitatea absolută a actelor juridice încheiate.
Nerespectarea măsurilor preventive luate față de persoana juridică atrage și nerestituirea cauțiunii stabilite potrivit art. 493 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 .
În cazul în care procurorul a stabilit obligația prevăzută la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 , persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală trebuie ca, în termen de 6 luni de la comunicarea ordonanței, să facă dovada îndeplinirii obligațiilor civile, după cum urmează
prin declarația părții civile, făcută în fața procurorului sau autentificată la notar
prin depunerea actului juridic care consemnează modalitatea de reparare a prejudiciului, convenită de părți
prin depunerea recipisei de plată sau de consemnare a sumei reprezentând despăgubirile pe numele părții civile
prin proces-verbal întocmit de organul de poliție privind restituirea bunului sau restabilirea situației anterioare.
În cazul în care, anterior emiterii ordonanței procurorului sau în termen de 6 luni de la comunicarea ordonanței, s-a pronunțat o hotărâre definitivă a instanței civile cu privire la cuantumul despăgubirilor, obligația de reparare prevăzută la alin. (1) se va raporta la acel cuantum.
În cazul în care inculpatul și partea civilă nu ajung la un acord cu privire la cuantumul despăgubirilor datorate sau la modalitatea de reparare a prejudiciului, părțile se pot adresa instanței civile. În acest caz, nu se va dispune revocarea renunțării la urmărirea penală pe motivul neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 .
Obligația prevăzută la art. 318 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 135/2010 nu se consideră neîndeplinită și nu atrage revocarea ordonanței prin care s-a dispus renunțarea la urmărire atunci când persoana față de care s-a dispus renunțarea dovedește că nu dispune de mijloacele necesare reparării integrale a prejudiciului, dar a reparat o parte din acesta, corespunzător posibilităților sale.
Inculpatul poate transmite persoanei vătămate scuze, fie prin folosirea unor mijloace de comunicare în masă, fie în mod direct, cu condiția să fie de față două sau mai multe persoane, în afară de inculpat și persoana vătămată, în prezența unui reprezentant al poliției.
În cazul în care infracțiunea s-a comis în public, procurorul poate stabili ca scuzele să fie prezentate în împrejurări similare celor în care s-a comis infracțiunea, cu condiția prezenței a două sau mai multe persoane în afară de inculpat și persoana vătămată, în prezența unui reprezentant al poliției.
Dovada îndeplinirii obligației se face prin prezentarea înregistrării sau a textului scris care a fost difuzat ori a procesului-verbal întocmit de organul de poliție.
În cazul în care constată că mesajul transmis persoanei vătămate nu reprezintă o cerere de scuze sau nu a fost respectată condiția publicității, procurorul va dispune transmiterea unui alt mesaj sau va revoca ordonanța prin care s-a renunțat la urmărire.
În cazul în care s-a dispus prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, procurorul decide ca munca să se execute
în cadrul unui serviciu din cadrul autorităților locale în circumscripția cărora locuiește persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală; sau
în cadrul unei instituții din comunitate abilitate potrivit procedurii prevăzute la art. 20 , dacă aceasta și-a exprimat în scris acordul pentru primirea la muncă a persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală și are locuri disponibile neocupate în cadrul colaborării cu serviciul de probațiune.
O zi de muncă neremunerată în folosul comunității înseamnă două ore de activitate prestată efectiv.
Îndrumarea și verificarea modalității efective în care persoana desfășoară munca în folosul comunității se realizează de către un reprezentant al instituției din comunitate în cadrul căreia se efectuează munca.
Procurorul poate solicita organului de poliție în circumscripția căruia se afla instituția unde se va presta munca neremunerată în folosul comunității verificarea modului de îndeplinire a obligației.
După executarea obligației, instituția din comunitate unde s-a executat munca neremunerată în folosul comunității are obligația de a comunica persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală o adeverință care atestă că munca neremunerată în folosul comunității a fost executată. Adeverința se depune la procuror, pentru dovedirea îndeplinirii obligației.
Dispozițiile art. 51 alin. (3)-(7) și art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Dacă, pe parcursul executării muncii neremunerate în folosul comunității, intervine o împrejurare care pune persoana în imposibilitate de a continua prestarea muncii, aceasta îl va înștiința de îndată pe procuror, care va lua măsurile necesare.
În cazul în care s-a dispus frecventarea unui program de consiliere, persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală este obligată ca în termenul stabilit de procuror să identifice și să urmeze pe cheltuială proprie un program de consiliere indicat de procuror, în cadrul unei instituții din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel național potrivit art. 20 alin. (6) .
După executarea obligației, instituția din comunitate care a organizat programul are obligația de a comunica persoanei față de care s-a renunțat la urmărirea penală o adeverință care atestă că persoana a urmat programul respectiv. Adeverința se depune la procuror, pentru dovedirea îndeplinirii obligației.
Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și străinilor ori apatrizilor care se află în cursul unor proceduri în fața organelor judiciare sau în executarea unei pedepse ori măsuri neprivative de libertate în România, cu excepția situației în care legislația specială în domeniu prevede altfel
Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, prevăzut la art. 19 alin. (2) .
În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate, prevăzute la art. 18 alin. (6) .
În termen de 60 de zile de la publicarea hotărârii Guvernului privind standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate, prevăzută la alin. (3) , ministrul justiției și ministrul educației naționale vor emite ordinul comun pentru aprobarea programei-cadru, prevăzută la art. 66 alin. (2) .