LEGE nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.
Începând cu 1 ianuarie 2022, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute aflate în plată la 31 decembrie 2021 sunt mai mari de 2.500 lei se indexează potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat potrivit alin. (1) și (2) pentru pensiile stabilite conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 60 alin. (2) și (3) din Legea nr. 223/2015 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.
Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.
Pensia de serviciu netă/Indemnizația pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizația pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.
Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizației pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.
La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1) , asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1) , asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.
Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1) , poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptățite, până la emiterea deciziei de pensionare.
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel
la unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condițiilor de acordare a unei pensii
la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu
la centrul militar zonal/județean/de sector, unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați. Urmașii pot depune cererea și documentele necesare și la casele de pensii sectoriale în a căror evidență s-au aflat susținătorii.
Pentru persoanele prevăzute la alin. (3) , cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3) , în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcție de ultimul loc de muncă.
Pentru militarii și funcționarii publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
Casele de pensii sectoriale aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații stabilesc și plătesc pensiile militarilor și funcționarilor publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere și exactitatea datelor înscrise.
Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel
de la data încetării plății soldelor/salariilor lunare ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susținătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații
din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a) .
Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei ieșirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Plata drepturilor de pensie pentru care optează soțul supraviețuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.
Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
Pensia se plătește personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între casele de pensii sectoriale și Compania Națională "Poșta Română" - S
ori, după caz, între casele de pensii sectoriale și bănci.
Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul sau, după caz, la solicitarea pensionarilor, la reședința acestora din România, prin Compania Națională «Poșta Română» - S.A., taloanele de plată a drepturilor, potrivit alin. (1) și (2) , indiferent de modalitatea de plată pentru care aceștia au optat.
Casele de pensii sectoriale transmit, la cerere, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul fiecărei case sectoriale, talonul de plată în format electronic pensionarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, situație în care transmiterea taloanelor de plată, potrivit alin. (3) , se efectuează doar la solicitarea persoanelor îndreptățite.
Talonul de plată cu privire la sumele plătite se transmite începând cu luna următoare înregistrării cererii prevăzute la alin. (4) , în maximum 48 de ore de la efectuarea plății drepturilor în cont curent sau cont de card.
Talonul de plată transmis în format electronic produce efecte juridice identice cu talonul de plată transmis lunar la domiciliul sau, după caz, la reședința pensionarului.
Talonul de plată transmis în format electronic este acceptat ca document valid în relația cu toate instituțiile și autoritățile publice. Instituțiile și autoritățile publice care îl solicită nu vor condiționa oferirea de informații sau de servicii de prezentarea talonului de plată în format fizic.
Talonul de plată transmis în format electronic conține toate elementele de identificare unică de pe talonul de plată emis pe suport hârtie.
Casele de pensii sectoriale arhivează taloanele de plată transmise în format electronic în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și în condițiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) și (2) , precum și cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente și tarife conform legilor bugetare anuale.
Procentul prevăzut în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
Comisionul bancar prevăzut în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.
Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte, în moneda țărilor respective ori într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporțional, de către beneficiar și de către casele de pensii sectoriale.
Abrogat.
În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul a decedat
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) , precum și cel prevăzut la art. 50 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 48 lit. c)
pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.
Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a) , se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Instanțele judecătorești au obligația să comunice, în scris, informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la alin. (1) lit. g) , casei de pensii sectoriale în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.
Nu beneficiază de pensie de serviciu ori de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute de prezenta lege, pensionarii care au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.
În cazul condamnării definitive a unui pensionar militar pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, instanțele judecătorești au obligația să comunice, în scris, casei de pensii sectoriale în evidențele căreia se află pensionarul condamnat informații de natură să conducă la încetarea pensiei.
Vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) , constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne ori Serviciului Român de Informații
copilul beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la art. 48 lit. a) , a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii
pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepția situației în care a fost ales consilier local ori județean
pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepția situației în care a fost ales consilier local sau județean.
În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș, în condițiile prevăzute la art. 48 lit. b) , care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
Plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituție de asistență socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere și îngrijire permanente, cu excepția situațiilor în care pensionarul este nevăzător.
Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plății pensiei se face, la cerere, după cum urmează
începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a)
de la data începerii anului școlar, în situația în care suspendarea plății pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c)
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plății pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4) .
Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare și actualizare a pensiilor generate de evoluția estimată a indicelui prețurilor de consum corelată cu creșterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepția primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1) .
Prevederile prezentei legi referitoare la stabilirea și modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea și reluarea plății acestora se aplică și indemnizațiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire și plată se află, potrivit legii, în competența materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
În sistemul pensiilor militare de stat pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari
pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu
nevăzătorii
pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate
copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, prevăzuți la art. 48 lit. a) și b) .
Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea din urmă nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.
Deciziile de pensii pentru limită de vârstă și anticipate ale pensionarilor militari rechemați în activitate sau care au redobândit calitatea de polițiști ori funcționari publici cu statut special în instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se revocă.
Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, polițistul sau funcționarul public cu statut special a fost rechemat în activitate ori a redobândit calitatea de polițist sau funcționar public cu statut special.
Instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile, persoanele care beneficiază de pensie militară și au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de polițist ori funcționar public cu statut special.
La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în calitate de polițist sau funcționar public cu statut special.
În situația prevăzută la alin. (4) , baza de calcul al pensiei este cea stabilită la art. 28 .
Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligați să comunice casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.
Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților ori, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor se mai pot acorda, în condițiile prezentei legi, următoarele drepturi
tratament balnear și de recuperare, în condițiile legii
ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, polițistului sau funcționarului public cu statut special, pensionarului militar ori al unui membru al familiei acestuia.
Pensionarii militari pot beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) prin atribuirea de bilete, în condițiile legii, după cum urmează
gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare avizat de comisia de expertiză medico-militară, pe baza propunerilor formulate de medicul specialist din cadrul spitalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe lângă care funcționează acesta
cu suportarea de către beneficiar a unei contribuții bănești de maximum 50% din valoarea biletului, potrivit criteriilor și condițiilor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, cu excepția celor prevăzuți la lit. a) .
Numărul biletelor de tratament balnear și de recuperare, inclusiv al celor care se acordă gratuit, potrivit actelor normative cu caracter reparatoriu, condițiile și modul de acordare, precum și modul de distribuire sau de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau nu avea calitatea de pensionar la data decesului.
Se consideră membru de familie, în sensul alin. (5)
soțul/soția
copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
Acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de
angajator, în cazul decesului militarului, polițistului sau funcționarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia
casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/ județean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data decesului.
Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București.
Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații.
Atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Cheltuielile privind organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor publice în subordinea cărora funcționează.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții
asigură evidența, la nivel național, a tuturor beneficiarilor dispozițiilor prezentei legi
stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi
asigură evidența drepturilor și obligațiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condițiile legii
aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor comunitare și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul pensiilor militare și asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege
organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condițiile legii
asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență
asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi
asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu
abrogată
Realizarea atribuțiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Completarea cu intenție a formularelor-tip referitoare la stabilirea și plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidențelor și datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracțiune de fals intelectual și se pedepsește potrivit Codului penal.
Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni
nerespectarea metodologiei și a criteriilor de încadrare în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă
nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat
nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligația comunicării casei de pensii sectoriale a modificărilor intervenite referitoare la condițiile de acordare a pensiei
nerespectarea obligației de a elibera la cerere actele prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe și comisioane.
Contravențiile prevăzute la art. 92 se sancționează după cum urmează
cele de la lit. c) și d) , cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
cele de la lit. a) și b) , cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.
Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1) pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.
Dispozițiile referitoare la contravenții prevăzute la art. 93-95 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.