LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**) administrației publice locale

Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează: Numărul locuitorilor județului Numărul consilierilor

Consiliul județean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu președintele consiliului județean, care are drept de vot și conduce ședințele acestuia.

Validarea alegerii președintelui consiliului județean se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a tribunalului, de către președintele tribunalului sau înlocuitorul acestuia, după îndeplinirea prevederilor art. 47 din Legea nr. 334/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Invalidarea alegerii președintelui consiliului județean se poate pronunța în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4) .

Rezultatul validării sau invalidării alegerii președintelui consiliului județean se aduce la cunoștința publică.

Hotărârea de validare sau invalidare a președintelui consiliului județean poate fi atacată de cei interesați la curtea de apel în termen de două zile de la aducerea la cunoștința publică.

Curtea de apel se pronunță în termen de două zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă.

În termen de două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de validare, președintele consiliului județean care a fost validat depune în fața președintelui tribunalului și a prefectului, în ședință publică, următorul jurământ în limba română: «Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului . Așa să-mi ajute Dumnezeu!»

Președintele consiliului județean care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Jurământul poate fi depus și fără formulă religioasă.

În caz de invalidare a alegerii președintelui consiliului județean sau demisie, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 59 alin. (2) .

Constituirea consiliilor județene se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către președintele consiliului județean. Convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de constituire se face de către președintele consiliului județean. La ședința de constituire poate participa prefectul sau un reprezentat al acestuia.

Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor județeni aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste două zile, la convocarea președintelui consiliului județean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către președintele consiliului județean, peste alte două zile, în aceleași condiții.

În situația în care consiliul județean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenței fără motive temeinice a consilierilor, președintele consiliului județean va declara vacante, prin dispoziție, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanți conform procedurilor prevăzute la alin. (11) .

Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanți înscriși pe listele de candidați respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 35 de zile, în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Dispoziția președintelui consiliului județean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă.

Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de președintele consiliului județean.

Pentru validarea mandatelor, consiliile județene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri aleși. (18) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier județean și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor județeni prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare.

Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 15 zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.

Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum județean.

Secretarul general al județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1) . Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.

Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum județean, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși pe listele electorale ale unității administrativ-teritoriale.

Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul județean.

Referendumul județean este organizat, în condițiile legii, de o comisie compusă din prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotărâre a consiliului județean și un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului.

Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu județean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului județean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Până la constituirea noului consiliu județean, problemele curente ale administrației județului vor fi rezolvate de secretarul general al județului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Afacerilor Interne.

În situația excepțională în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea exercitării mandatului, consiliul județean este dizolvat în condițiile alin. (1)-(7) , iar funcția de secretar general al județului este vacantă, prefectul numește prin ordin o persoană prin detașare, în condițiile art. 89 alin. (1) și (2) și, după caz, art. 92 din Legea nr. 188/1999 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care să exercite atribuțiile de secretar general al județului pentru a rezolva problemele curente ale județului, până la ocuparea funcției publice de conducere de secretar general în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și funcționarii publici.

Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (9) trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor în condițiile prezentei legi și ale legislației privind funcția publică și funcționarii publici.

În situația prevăzută la alin. (9) , prefectul trebuie să solicite cu celeritate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici organizarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere de secretar general al județului, în condițiile legii.

Numirea în funcția de secretar general al județului se face, în situația prevăzută la alin. (11) , de către prefectul județului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Consiliul județean alege dintre membrii săi 2 vicepreședinți.

Vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.

La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.

Pe durata mandatului, președintele și vicepreședinții consiliului județean primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcțiilor de președinte, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Președintele și vicepreședinții consiliului județean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.

Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.

Președintele consiliului județean răspunde în fața alegătorilor de buna funcționare a administrației publice județene.

Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

Președintelui consiliului județean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 69-72 .