LEGE nr. 210 din 8 noiembrie 2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
O instituție emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate emite monedă electronică pe teritoriul României prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, în baza notificării transmise Băncii Naționale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine.
Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informații privind denumirea și sediul instituției emitente de monedă electronică, numărul autorizației și tipul serviciilor pe care intenționează să le presteze pe teritoriul României.
În cazul în care se intenționează emiterea de monedă electronică prin intermediul unei sucursale, suplimentar informațiilor prevăzute la alin. (2) , notificarea trebuie să cuprindă numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei și informații cu privire la: a) structura organizatorică
planul de afaceri, inclusiv bugetul estimativ pentru primele 3 exerciții financiare, care să demonstreze că sucursala este capabilă să angajeze sistemele, resursele și procedurile adecvate și proporționale cu natura și întinderea activității vizate
cadrul de administrare și mecanismele de control intern, inclusiv procedurile administrative, de gestionare a riscurilor și procedurile contabile ale solicitantului, care să demonstreze că acestea sunt cuprinzătoare și adaptate la natura, întinderea și complexitatea serviciilor prestate de sucursală și permit acesteia conformarea la obligațiile legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
În termen de maximum o lună de la primirea notificării realizate de autoritatea competentă din statul membru de origine, Banca Națională a României evaluează informațiile și transmite acesteia opinia sa și informațiile relevante asupra intenției instituției emitente de monedă electronică din respectivul stat membru de a desfășura activitate pe teritoriul României.
Ulterior notificării privind deschiderea unei sucursale realizate potrivit alin. (1) , la cererea Băncii Naționale a României, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și alte autorități relevante furnizează acesteia informații cu privire la riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului pe care îl implică proiectul ce face obiectul notificării.
În situația în care din consultarea realizată potrivit alin. (5) rezultă motive întemeiate pentru a suspecta că prin deschiderea sucursalei ar putea crește riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului ori în legătură cu proiectul de deschidere a sucursalei se efectuează, s-au efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, Banca Națională a României informează în consecință autoritatea competentă din statul membru de origine.
O instituție emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea și răscumpărarea de monedă electronică pe teritoriul României în baza notificării transmise Băncii Naționale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine.
Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informații privind denumirea și sediul instituției emitente de monedă electronică, denumirea și sediul distribuitorului, respectiv numele și adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenționează să le presteze pe teritoriul României și, după caz, mecanismele de control intern care urmează să fie folosite de distribuitor pentru a se conforma obligațiilor în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
Dispozițiile art. 60 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.
Dispozițiile art. 56-60 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative se aplică în mod corespunzător în cazul în care instituțiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre intenționează să presteze servicii de plată pentru prima dată pe teritoriul României, prin stabilirea unei sucursale, a unui agent ori în mod direct.
Banca Națională a României organizează și administrează registrul instituțiilor emitente de monedă electronică, în care sunt evidențiate instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre și state terțe, precum și agenții instituțiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române.
Registrul prevăzut la alin. (1) este public, accesibil online, este actualizat permanent și furnizează informații privind activitățile pentru care a fost autorizată fiecare instituție emitentă de monedă electronică.
Banca Națională a României comunică Autorității Bancare Europene informații cu privire la datele înscrise în registru, precum și alte informații, potrivit standardelor tehnice privind registrul central electronic elaborate de autoritate.
Banca Națională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispozițiilor prezentului capitol și ale reglementărilor emise în aplicare.
Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică autorizate, inclusiv pentru activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată desfășurată prin sucursalele și agenții acestora.
Prevederile alin. (1) și (2) nu implică faptul că Banca Națională a României are competențe de supraveghere a activităților comerciale ale instituției emitente de monedă electronică, altele decât emiterea de monedă electronică, prestarea de servicii de plată și activitățile enumerate la art. 21 alin. (2) și art. 22 .
Dispozițiile art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește regimul răspunderii membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și a personalului acesteia pentru exercitarea atribuțiilor care decurg din aplicarea prezentului capitol.
Activitatea de supraveghere a instituțiilor emitente de monedă electronică de către Banca Națională a României, în vederea verificării respectării cerințelor impuse prin prezentul capitol și reglementările emise în aplicarea acestuia, trebuie să fie proporțională, adecvată și adaptată riscurilor la care sunt expuse instituțiile emitente de monedă electronică.
Verificările la sediul entităților prevăzute la alin. (3) lit. b) se efectuează de către personalul Băncii Naționale a României împuternicit în acest sens sau de către auditori financiari sau experți numiți de Banca Națională a României.
Pentru exercitarea funcției de supraveghere, Banca Națională a României este abilitată
să solicite instituției emitente de monedă electronică să furnizeze orice informație necesară pentru verificarea respectării cerințelor impuse prin prezentul capitol și reglementările emise în aplicarea acestuia, specificând termenul în care trebuie furnizate și, după caz, scopul solicitării
să efectueze verificări la sediul instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, al sucursalelor acesteia și al oricărui agent al său sau al oricărei entități către care aceasta a externalizat activități, inclusiv distribuitori
să emită recomandări, instrucțiuni și să dispună măsuri
să suspende sau să retragă autorizația.
Instituțiile emitente de monedă electronică vor permite personalului împuternicit al Băncii Naționale a României și auditorilor financiari sau experților numiți de Banca Națională a României să le examineze evidențele, conturile și operațiunile, furnizând în acest scop toate documentele și informațiile cu privire la administrarea, controlul intern și operațiunile instituțiilor emitente de monedă electronică, astfel cum vor fi solicitate de către aceștia.
Instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să transmită Băncii Naționale a României orice informații solicitate de aceasta în scopul realizării supravegherii.
Banca Națională a României stabilește prin reglementări regimul instituțiilor emitente de monedă electronică ce desfășoară activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscului de credit a Băncii Naționale a României.
Nu se consideră încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional transmiterea de către Centrala riscului de credit a informațiilor existente în baza sa de date instituțiilor emitente de monedă electronică.
Orice persoană fizică sau juridică ce a decis să achiziționeze, direct ori indirect, o participație calificată la o instituție emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, sau să își majoreze participația calificată astfel încât proporția drepturilor sale de vot ori a deținerii de participații la capitalul social să depășească nivelurile de 20%, 30% ori de 50% sau astfel încât instituția emitentă de monedă electronică să devină o filială a persoanei în cauză trebuie să notifice în prealabil, în scris, Banca Națională a României în legătură cu această decizie.
Prevederile art. 16 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică ce desfășoară și alte activități comerciale decât emiterea de monedă electronică, prestarea de servicii de plată și activități conexe acestora, persoanele prevăzute la alin. (1) pot notifica Banca Națională a României în termen de 5 zile lucrătoare de la data operațiunii.
Banca Națională a României confirmă în scris achizitorului potențial, de îndată, dar nu mai târziu de două zile lucrătoare, primirea notificării și, dacă este cazul, primirea ulterioară a oricăror informații suplimentare solicitate în condițiile alin. (5) și (6) și comunică achizitorului potențial, în fiecare caz, data la care expiră termenul de evaluare.
Banca Națională a României evaluează în ce măsură calitatea achizitorului potențial este adecvată din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, în termen de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise a primirii notificării și a tuturor documentelor care trebuie transmise acesteia. Dacă notificarea nu este însoțită de toate documentele cerute potrivit reglementărilor aplicabile, termenul de evaluare începe să curgă de la data confirmării de către Banca Națională a României a primirii tuturor documentelor respective.
Dacă este necesar, Banca Națională a României poate solicita în scris, dar nu mai târziu de expirarea a 50 de zile lucrătoare din termenul de evaluare prevăzut la alin. (5) , orice informații suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării, cu indicarea informațiilor cerute.
Achizitorul potențial trebuie să transmită informațiile suplimentare solicitate în termen de 20 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării, în cazul neîndeplinirii acestei obligații fiind incidente prevederile alin. (9) . Pe perioada respectivă, termenul de evaluare prevăzut la alin. (5) se suspendă. Orice altă solicitare din partea Băncii Naționale a României de completare sau de clarificare a informațiilor primite nu mai are ca efect suspendarea termenului de evaluare.
Banca Națională a României se opune achiziției dacă din evaluarea realizată constată că există motive rezonabile pentru a considera că influența exercitată de achizitorul potențial împiedică administrarea prudentă și sănătoasă a instituției emitente de monedă electronică vizate de achiziția propusă ori dacă achizitorul potențial nu a furnizat informații complete.
Dacă la finalizarea evaluării Banca Națională a României hotărăște să se opună achiziției propuse, comunică în scris achizitorului potențial hotărârea sa, în termen de două zile lucrătoare de la data adoptării acesteia și fără a depăși termenul prevăzut pentru realizarea evaluării, indicând și motivele care au stat la baza hotărârii.
Dacă până la expirarea termenului de evaluare Banca Națională a României nu se opune în scris achiziției propuse, aceasta se consideră aprobată.
În cazul achizițiilor prevăzute la art. 69 și în privința cărora Banca Națională a României și-a exprimat opoziția în considerarea faptului că influența exercitată de achizitor împiedică administrarea prudentă și sănătoasă a instituției emitente de monedă electronică, exercitarea drepturilor de vot aferente participațiilor deținute de acționarii sau asociații în cauză legat de deciziile privind activitatea de emitere de monedă electronică și cea de prestare de servicii de plată se suspendă, iar voturile exprimate deja sunt nule.
În cazul achizițiilor prevăzute la art. 69 și în privința cărora Banca Națională a României și-a exprimat opoziția întrucât achizitorul nu a furnizat informații complete ori în privința cărora persoana prevăzută la art. 69 alin. (1) nu a notificat în legătură cu achiziția potrivit dispozițiilor art. 69 alin. (1) sau (3) sau achiziția a avut loc anterior expirării termenului de exprimare de către Banca Națională a României și nu se aplică art. 69 alin. (3) , exercitarea drepturilor de vot aferente participațiilor deținute de aceștia în privința deciziilor referitoare la activitatea de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată se suspendă până la remedierea situației.
În aplicarea prevederilor alin. (2) , Banca Națională a României dispune măsuri pentru remedierea situației și stabilește termene pentru aceasta.
Prevederile art. 69 și ale prezentului articol nu aduc atingere dreptului Băncii Naționale a României de a dispune alte măsuri sau de a aplica sancțiuni instituției emitente de monedă electronică ori persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și, după caz, de prestare de servicii de plată.
Orice persoană fizică sau juridică ce a decis să cedeze, direct ori indirect, o participație calificată într-o instituție emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, sau să își reducă deținerea calificată astfel încât proporția drepturilor sale de vot ori a deținerii la capitalul social să se situeze sub nivelurile de 20%, 30% ori de 50% sau astfel încât instituția emitentă de monedă electronică în cauză să înceteze să mai fie o filială a persoanei în cauză trebuie să notifice în prealabil, în scris, Banca Națională a României în legătură cu această decizie, conform reglementărilor emise în acest sens.
Prevederile art. 69 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
În situația în care constată existența unor deficiențe, Banca Națională a României poate face recomandări unei instituții emitente de monedă electronică, persoană juridică română, în vederea adoptării de măsuri corespunzătoare de către aceasta pentru desfășurarea prudentă a activității.
Entitatea are obligația de a comunica Băncii Naționale a României măsurile întreprinse, în termenele stabilite de aceasta.
Banca Națională a României are competența de a dispune măsuri administrative necesare în scopul înlăturării deficiențelor și a cauzelor acestora în situația în care constată că o instituție emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, sau oricare dintre persoanele care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a activității de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată în cadrul instituției emitente de monedă electronică
încalcă dispozițiile art. 10 alin. (3) , art. 18 , 19 , art. 20 alin. (1) și (2) , art. 22 , 28 , 29 , art. 32 alin. (1) , art. 33 , 34 , art. 35 alin. (2) , art. 36 , 37 , art. 38 alin. (1) , art. 39 , 40 , 41 , 42 , 44 , art. 45 alin. (1) , art. 46 alin. (1) , art. 47 , 49 , art. 50 coroborat cu art. 47 și 49 din prezenta lege, ale art. 51 din prezenta lege coroborat cu art. 49 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, ale art. 51 din prezenta lege coroborat cu art. 62 , 64 și 65 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, ale art. 53 alin. (1)-(3) și art. 55 din prezenta lege, ale art. 56 din prezenta lege coroborat cu art. 62 și 64 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, ale art. 57 din prezenta lege, precum și ale reglementărilor emise în aplicarea acestor articole
nu dă curs unei recomandări formulate de Banca Națională a României în exercitarea funcției de supraveghere.
În aplicarea prevederilor alin. (1) , Banca Națională a României are competența de a dispune față de orice instituție emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, următoarele măsuri administrative
să solicite instituției emitente de monedă electronică utilizarea altei metode de determinare a necesarului de fonduri proprii pentru activitatea de prestare de servicii de plată
să solicite instituției emitente de monedă electronică îmbunătățirea cadrului de administrare, a procedurilor și mecanismelor implementate pentru asigurarea unei organizări adecvate a activității desfășurate ori pentru restabilirea sau susținerea situației sale financiare
să restricționeze sau să limiteze volumul activității, tipul de operațiuni desfășurate sau rețeaua de sucursale ale instituției emitente de monedă electronică din țară și din străinătate
să restricționeze distribuirea și/sau răscumpărarea de monedă electronică prin distribuitori
să restricționeze desfășurarea activității de plată prin agenți sau să interzică desfășurarea activității în acest mod
să solicite încetarea prestării de servicii de plată în cazul în care continuarea prestării respectivelor servicii de plată periclitează stabilitatea sistemului de plăți
să solicite instituției emitente de monedă electronică înlocuirea auditorului financiar sau a firmei de audit
să solicite instituției emitente de monedă electronică constituirea unei entități distincte pentru desfășurarea activității de emitere de monedă electronică și prestare a serviciilor de plată, în condițiile prevăzute la art. 14
orice alte măsuri administrative care să fie adecvate și proporționale cu faptele și deficiențele constatate, de natură a remedia situația instituției emitente de monedă electronică.
Banca Națională a României are competența de a aplica sancțiuni administrative în cazurile în care constată că o instituție emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, și/sau oricare dintre persoanele care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a activității de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată în cadrul instituției emitente de monedă electronică se fac/face vinovate/vinovată de următoarele fapte
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 73 alin. (1) lit. a)
nerespectarea măsurilor administrative dispuse de Banca Națională a României
încălcarea oricărei condiții sau restricții prevăzute în autorizația acordată
efectuarea de operațiuni fictive și fără acoperire reală în scopul prezentării incorecte a poziției financiare
neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date și informații eronate către Banca Națională a României.
În cazurile prevăzute la art. 74 , Banca Națională a României are competența de a aplica următoarele sancțiuni administrative
avertisment scris
amendă aplicabilă instituției emitente de monedă electronică de la 5.000 lei la 50.000 lei
amendă aplicabilă persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a activității de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată în cadrul instituției emitente de monedă electronică, între 1 și 6 salarii medii nete pe instituția emitentă de monedă electronică, conform situației salariale existente în luna precedentă datei la care s-a constatat fapta
retragerea aprobării acordate persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a activității de emitere de monedă electronică și prestare de servicii de plată în cadrul instituției emitente de monedă electronică
suspendarea sau retragerea autorizației acordate instituției emitente de monedă electronică.
La individualizarea sancțiunii se ține seama de gravitatea faptei săvârșite, precum și de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei.
Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) se aplică persoanelor cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilitățile care decurg din îndatoririle funcției lor, stabilite conform legislației aplicabile societăților, prezentului capitol și reglementărilor emise în aplicarea acestuia și cadrului intern de administrare.
Sancțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de măsuri conform art. 73 sau independent de acestea.
Constatarea faptelor descrise în prezentul capitol și în reglementările emise în aplicare, care constituie încălcări ale regimului prudențial, se face de către personalul Băncii Naționale a României împuternicit în acest sens, pe baza raportărilor făcute de instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, potrivit legii sau la solicitarea expresă a Băncii Naționale a României ori în cursul verificărilor desfășurate la sediul instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, al sucursalelor acesteia și al oricărui agent ori distribuitor al său sau al oricărei alte entități către care aceasta a externalizat activități.
Actele cu privire la o instituție emitentă de monedă electronică, prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancțiuni potrivit prezentului capitol și reglementărilor date în aplicarea acestuia, se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naționale a României, cu excepția sancțiunilor prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. d) și e) , a căror aplicare este de competența Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.
Aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârșirii faptei.
Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.
Aplicarea sancțiunilor nu înlătură răspunderea materială, civilă, administrativă sau penală, după caz.
Actele adoptate de Banca Națională a României conform dispozițiilor prezentului capitol și ale reglementărilor emise în aplicare cu privire la o instituție emitentă de monedă electronică pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, care se pronunță prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.
Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.
Banca Națională a României este singura autoritate în măsură să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.
În cazul contestării în instanță a actelor Băncii Naționale a României, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestor acte.
Dispozițiile art. 78 se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Banca Națională a României nu se pronunță în termenele prevăzute de lege asupra unei solicitări formulate potrivit prevederilor prezentului capitol și ale reglementărilor emise în aplicare.
Până la adoptarea unei hotărâri de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, potrivit art. 78 alin. (1) , sau până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanța judecătorească, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, executarea actelor emise de Banca Națională a României nu se suspendă.
Pentru exercitarea funcției de supraveghere, Banca Națională a României colaborează cu autoritățile competente ale statului membru gazdă sau, după caz, ale statului membru de origine, în legătură cu activitatea desfășurată de instituțiile emitente de monedă electronică, în mod direct, prin intermediul sucursalelor, agenților sau distribuitorilor.
În scopul aplicării prevederilor alin. (1) , Banca Națională a României
informează autoritățile competente din statul membru gazdă ori de câte ori intenționează să efectueze verificări la sediul sucursalei, agentului sau distribuitorului instituției emitente de monedă electronică, situate pe teritoriul statului membru gazdă
comunică autorității competente din statul membru gazdă ori, după caz, din statul membru de origine toate informațiile relevante și esențiale pentru supravegherea activității
în cazul în care constată sau suspectează că activitatea desfășurată în mod direct, prin intermediul unui agent, distribuitor sau al unei sucursale se realizează cu încălcarea legislației în materie, comunică autorității competente din statul membru de origine, din proprie inițiativă, toate informațiile esențiale și, la cerere, toate informațiile relevante
dispune măsurile necesare pentru a se asigura remedierea situației, de îndată ce este informată de autoritatea competentă din statul membru gazdă asupra faptului că o instituție emitentă de monedă electronică care desfășoară activitate în acel stat membru prin intermediul unui agent, al unui distribuitor sau al unei sucursale nu respectă dispozițiile prevăzute de prezentul titlu și comunică fără întârziere măsurile dispuse autorității competente din statul membru gazdă și autorităților competente ale oricărui alt stat membru vizat.
Banca Națională a României poate delega autorității competente din statul membru gazdă sarcina de a efectua verificări la sediul sucursalelor instituțiilor emitente de monedă electronică, agenților și distribuitorilor acestora, situate pe teritoriul statului membru gazdă.
În scopul exercitării funcției de supraveghere, autoritatea competentă din statul membru de origine al unei instituții emitente de monedă electronică poate realiza verificări pe teritoriul României la sediul sucursalelor instituțiilor emitente de monedă electronică, agenților și distribuitorilor acestora. Verificarea poate fi realizată direct sau prin intermediul unor terțe persoane împuternicite în acest scop și cu informarea prealabilă a Băncii Naționale a României.
La solicitarea autorității competente din statul membru de origine, Banca Națională a României poate efectua în mod direct sau prin intermediul unei terțe persoane împuternicite în acest sens verificări la sediul sucursalelor instituțiilor emitente de monedă electronică, agenților și distribuitorilor acestora, situate pe teritoriul României. Autoritatea competentă solicitantă poate participa la efectuarea verificării respective.
La solicitarea Băncii Naționale a României, sucursalele, agenții și distribuitorii prevăzuți la alin. (1) transmit, în scopuri statistice și de informare, rapoarte referitoare la activitatea desfășurată pe teritoriul României.
În cazul în care ia cunoștință de faptul că o instituție emitentă de monedă electronică dintr-un alt stat membru care desfășoară activitate pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale, al unui distribuitor ori al unui agent nu respectă legislația respectivului stat membru care transpune prevederile titlului II din Directiva (UE) 2009/110, Banca Națională a României informează fără întârziere autoritatea competentă din statul membru de origine asupra acestui fapt.
În situația în care este necesară luarea de urgență a unor măsuri în scopul protejării intereselor colective ale deținătorilor de monedă electronică sau ale utilizatorilor de servicii de plată din România, Banca Națională a României poate dispune, în paralel cu realizarea informării prevăzute la alin. (1) , aplicarea unor măsuri de protejare cu caracter temporar.
Măsurile prevăzute la alin. (2) trebuie să fie proporționale și adecvate scopului de protejare a intereselor colective ale deținătorilor de monedă electronică sau utilizatorilor de servicii de plată și nu trebuie să conducă la favorizarea deținătorilor de monedă electronică sau ale utilizatorilor serviciilor de plată din România comparativ cu deținătorii de monedă electronică sau utilizatorii serviciilor de plată din alte state membre ai respectivei instituții emitente de monedă electronică.
Banca Națională a României dispune încetarea măsurilor de protejare de îndată ce are cunoștință asupra faptului că au fost remediate deficiențele care au condus la apariția situației prevăzute la alin. (2) .
Banca Națională a României informează fără întârziere autoritățile competente din statul membru de origine și din alte state membre în care desfășoară activitate instituția emitentă de monedă electronică, Comisia Europeană și Autoritatea Bancară Europeană asupra măsurilor de protejare dispuse potrivit alin. (2) și a motivelor pentru care au fost dispuse.
În cazul în care circumstanțele permit, Banca Națională a României realizează informarea prevăzută la alin. (5) anterior dispunerii măsurilor de protejare.
Banca Națională a României motivează și comunică instituției emitente de monedă electronică în cauză orice sancțiune sau măsură ce implică restricții ale dreptului de prestare de servicii în mod direct sau de desfășurare a activității prin intermediul sucursalelor, al distribuitorilor sau agenților pe teritoriul unui stat membru gazdă, dispusă în aplicarea prevederilor art. 49-56 , 60-63 , 72-75 și 81-83 .
Dacă Banca Națională a României întâmpină dificultăți în cooperarea cu autoritățile competente din alte state membre, în situațiile prevăzute la art. 49-56 , 60-63 , 81-84 , 86 și 88 , în exercitarea atribuțiilor ce le revin în legătură cu activitățile prestate transfrontalier de instituțiile emitente de monedă electronică, poate să supună cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene și să ceară sprijinul acesteia, potrivit art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
Banca Națională a României poate beneficia de asistența acordată, din proprie inițiativă, de Autoritatea Bancară Europeană, în temeiul art. 19 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, în vederea ajungerii la un acord cu autoritățile competente din alte state membre.
Banca Națională a României amână luarea unei hotărâri în legătură cu situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) până la adoptarea de către Autoritatea Bancară Europeană a unei decizii potrivit art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
Dispozițiile art. 81-83 nu aduc atingere obligațiilor ce revin Băncii Naționale a României de a supraveghea respectarea cerințelor stabilite de legislația în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării actelor de terorism și de Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.781/2006.
Membrii consiliului de administrație, salariații Băncii Naționale a României, precum și terțele persoane împuternicite de Banca Națională a României pentru efectuarea de verificări conform prezentei legi sunt obligați să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații confidențiale de care iau cunoștință în cursul exercitării atribuțiilor lor, pe perioada în care dețin această calitate și după încetarea activității în cadrul băncii ori, după caz, a relațiilor cu banca.
Nu sunt considerate informații confidențiale informațiile furnizate în formă sumară sau agregată, astfel încât instituția emitentă de monedă electronică să nu poată fi identificată.
Schimbul de informații prevăzut la art. 88 trebuie să fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor ce le revin autorităților respective.
Dispozițiile alin. (1) și (3) nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislației penale potrivit cărora se poate impune divulgarea de informații confidențiale în anumite situații.
Banca Națională a României colaborează cu autoritățile relevante din alte state membre cu atribuții privind emitenții de monedă electronică, precum și cu Banca Centrală Europeană, Autoritatea Bancară Europeană și băncile centrale din alte state membre.
Banca Națională a României poate schimba informații cu
autoritățile competente din alte state membre responsabile cu autorizarea și supravegherea instituțiilor emitente de monedă electronică
Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre, în calitate de autorități monetare și de supraveghere, și, dacă este cazul, cu alte autorități publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plăți și decontare
alte autorități relevante desemnate în conformitate cu prezenta lege, cu legislația în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, al protecției datelor cu caracter personal, cu legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării actelor de terorism ori cu alte acte normative aplicabile emitenților de monedă electronică
Autoritatea Bancară Europeană, în calitatea sa de entitate care contribuie la funcționarea consecventă și coerentă a mecanismelor de supraveghere.
Prezenta secțiune se completează cu dispozițiile art. 52 privind secretul profesional și ale art. 3 și 4 privind colaborarea Băncii Naționale a României cu alte autorități, prevăzute în Legea nr. 312/2004 , cu modificările ulterioare.
Fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 87 și art. 89 , Banca Națională a României poate furniza anumite informații departamentelor din administrația centrală responsabile cu legislația în domeniul supravegherii instituțiilor financiare, precum și inspectorilor care acționează în numele acestor departamente.
Furnizarea informațiilor prevăzută la alin. (1) poate fi făcută numai pentru scopuri de supraveghere prudențială. Persoanele cărora le sunt furnizate informații potrivit alin. (1) sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 87 .
Banca Națională a României poate furniza anumite informații referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică comisiilor de anchetă ale Parlamentului României, Curții de Conturi a României, precum și altor autorități din România cu competențe de anchetă, în următoarele condiții
aceste autorități au un mandat legal special de investigare sau examinare a activității Băncii Naționale a României de supraveghere și reglementare prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică
informațiile sunt necesare strict pentru îndeplinirea mandatului prevăzut la lit. a)
persoanele care au acces la informații sunt supuse unor cerințe referitoare la păstrarea secretului profesional cel puțin echivalente celor prevăzute la art. 87
dacă informațiile provin de la autoritățile competente dintr-un alt stat membru, acestea nu pot fi divulgate decât cu acordul expres al autorităților respective și doar în scopurile pentru care acordul a fost obținut.
Prelucrările de date cu caracter personal ce intră sub incidența prezentei legi se efectuează cu respectarea reglementărilor legale privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
În situațiile prevăzute la art. 90 , informațiile primite de Banca Națională a României potrivit art. 88 și cele obținute ca urmare a verificărilor la fața locului în condițiile art. 81 nu se divulgă de către aceasta fără acordul expres al autorității competente de la care s-au primit informațiile, respectiv al autorității competente din statul membru în care a fost efectuată o astfel de verificare la fața locului.
În exercitarea competențelor sale prevăzute de lege, Banca Națională a României colectează și procesează orice date și informații relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal.
Emitenții de monedă electronică sunt obligați să emită monedă electronică la o valoare egală cu cea a fondurilor primite în schimbul acesteia la momentul primirii fondurilor.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , referitoare la momentul primirii fondurilor, emitenții de monedă electronică pot emite monedă electronică înainte de primirea fondurilor, în situația în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizează prin intermediul unui instrument de plată.
Emitenții de monedă electronică informează deținătorii de monedă electronică, distinct, cu privire la valoarea monedei electronice emise și prețul de achiziție a acesteia.
Este interzisă acordarea de dobândă sau de orice alt beneficiu a cărei/cărui valoare este direct corelată cu perioada în care deținătorul de monedă electronică deține moneda electronică.
Emitenții de monedă electronică sunt obligați să răscumpere, la cererea deținătorului de monedă electronică, în orice moment, gratuit și la valoarea nominală, moneda electronică pe care acesta o deține.
Prin excepție de la prevederile art. 95 și 101 , emitenții de monedă electronică pot percepe, la răscumpărare, o taxă numai dacă aceasta este precizată în contract și stabilită în conformitate cu art. 99 alin. (3) și doar în unul dintre următoarele cazuri
când se solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului
când contractul prevede o dată de încetare și deținătorul de monedă electronică a încetat contractul înaintea acestei date
când se solicită răscumpărarea la mai mult de un an de la data încetării contractului.
În situația în care deținătorul de monedă electronică solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului, acesta poate cere răscumpărarea întregii valori monetare a monedei electronice deținute ori numai a unei părți a acesteia.
În situația în care deținătorul de monedă electronică solicită răscumpărarea monedei electronice la data încetării contractului sau în termen de până la un an după încetarea contractului, se răscumpără întreaga valoare monetară a monedei electronice deținute.
În aplicarea prevederilor alin. (1) , în situația în care o instituție emitentă de monedă electronică desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. c) și nu s-a cunoscut în avans ponderea monedei electronice emise ce urma să se utilizeze ca monedă electronică ori aceasta este variabilă, instituția emitentă de monedă electronică are obligația să răscumpere toate fondurile solicitate de deținătorul de monedă electronică.
Emitentul de monedă electronică are obligația să informeze deținătorul de monedă electronică, înainte de încheierea contractului sau de acceptarea ofertei de către acesta, asupra condițiilor contractuale prevăzute la alin. (2) .
Contractul dintre emitentul de monedă electronică și deținătorul de monedă electronică trebuie să prevadă în mod clar, complet și precis condițiile de răscumpărare a monedei electronice, inclusiv informații cu privire la perceperea oricăror taxe pentru răscumpărare, valoarea sau modalitatea de calcul al acestora.
Orice taxă de răscumpărare trebuie să fie stabilită proporțional cu costurile efective suportate de emitentul de monedă electronică în legătură cu răscumpărarea.