LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenței

Punerea în aplicare a prezentei legi este încredințată Consiliului Concurenței ca autoritate națională în domeniul concurenței. Consiliul Concurenței este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condițiile, modalitățile și limitele stabilite prin dispozițiile prezentei legi.

Consiliul Concurenței aplică dispozițiile art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Toate trimiterile la aplicarea prevederilor art. 101 și 102 din TFUE sau la încălcarea acestora cuprinse în prezenta lege includ aplicarea, în același caz și în paralel, a dreptului intern în materie de concurență.

În vederea aplicării eficace a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE , respectiv a prevederilor art. 5 și 6 din prezenta lege, Guvernul include în proiectul bugetului de stat, înaintat Parlamentului, bugetul propriu al Consiliului Concurenței, aprobat conform prevederilor art. 24 alin. (1) , pentru exercitarea în mod corespunzător, în condiții de independență, a competențelor sale. Bugetul Consiliului Concurenței cuprinde resurse necesare adecvate pentru asigurarea numărului optim de personal calificat, pregătirea profesională și salarizarea acestuia, dotările tehnice și tehnologice și logistica aferentă desfășurării activității.

Consiliul Concurenței are independența necesară în cheltuirea bugetului alocat în scopul îndeplinirii sarcinilor încredințate.

Procedurile privind încălcarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv exercitarea competențelor de către Consiliul Concurenței în aplicarea legii respectă principiile generale ale dreptului Uniunii și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În exercitarea competențelor prevăzute de prezenta lege, Consiliul Concurenței asigură respectarea garanțiilor adecvate în ceea ce privește drepturile la apărare ale întreprinderilor, inclusiv dreptul de a fi audiat și dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești.

Prețurile produselor și tarifele serviciilor și lucrărilor se determină în mod liber prin concurență, pe baza cererii și ofertei. Prețurile și tarifele practicate în cadrul unor activități cu caracter de monopol natural sau al unor activități economice prevăzute prin lege se stabilesc și se ajustează cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, cu excepția celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competențe.

În sectoarele economice sau pe piețele unde concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenței unei poziții de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al prețurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.

Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Intervenția Guvernului în situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) se face cu avizul Consiliului Concurenței.

Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenței prețurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piață sau comparații de preț incluse în platformele on-line destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenței, cu consultarea autorității de reglementare din sectorul respectiv. (6) Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenței prețurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piață sau comparații de preț incluse în platformele online destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenței, cu consultarea autorității de reglementare din sectorul respectiv.

Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asocierilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care

Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică înțelegerilor sau categoriilor de înțelegeri între întreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asocierilor de întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiții

Categoriile de înțelegeri, decizii și practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2) , precum și condițiile și criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de înțelegeri, decizii ale asocierilor de întreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de exceptare pe categorii, care se aplică în mod corespunzător.

Înțelegerile, deciziile și practicile concertate prevăzute la alin. (1) , care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) sau se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3) , sunt considerate legale, fără a fi necesară notificarea acestora de către părți și emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenței.

Sarcina probei unei încălcări a prevederilor alin. (1) revine Consiliului Concurenței. Întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care invocă beneficiul prevederilor alin. (2) sau (3) îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste alineate.

Ori de câte ori Consiliul Concurenței aplică prevederile alin. (1) înțelegerilor, deciziilor sau practicilor concertate, în măsura în care acestea pot afecta comerțul între statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene .

Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile

Ori de câte ori Consiliul Concurenței aplică prevederile alin. (1) , în măsura în care folosirea în mod abuziv a poziției dominante poate afecta comerțul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene .

Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă, în situația în care cota ori cotele cumulate pe piața relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depășesc 40%.

Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplică în următoarele situații

Atunci când pe o piață relevantă concurența este restrânsă de efectul cumulativ al unor înțelegeri de vânzare de bunuri sau de servicii încheiate cu diferiți furnizori sau distribuitori, pragurile prevăzute la alin. (1) sunt reduse la 5%, atât pentru înțelegerile încheiate între concurenți, cât și pentru cele încheiate între neconcurenți.

Înțelegerile nu restrâng concurența în cazul în care cotele de piață nu depășesc pragurile de 10%, 15%, respectiv 5%, prevăzute la alin. (1) și (2) , cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a 2 ani calendaristici succesivi.

Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică acordurilor care conțin oricare dintre următoarele restricții grave

Prevederile alin. (1)-(4) se aplică și în cazul deciziilor asocierilor de întreprinderi și practicilor concertate.

Sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum

Consiliul Concurenței constată, prin decizie, încălcarea prevederilor alin. (1) și poate obliga autoritățile, instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea și-au delegat atribuțiile să se conformeze, în termenul stabilit, măsurilor dispuse în scopul restabilirii mediului concurențial, decizie ce poate fi contestată potrivit prevederilor art. 19 alin. (7) . În condițiile în care entitatea investigată formulează cerere de suspendare a măsurilor stabilite prin decizie, iar instanța de judecată, prin hotărâre, dispune suspendarea, măsurile dispuse sunt obligatorii de la data încetării suspendării dispuse de instanță.

În cazul în care autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea și-au delegat atribuțiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operațiune administrativă.

Consiliul Concurenței se poate adresa instanței, în condițiile alin. (3) , în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, perioadă în care autoritatea sau instituția administrației publice centrale sau locale avea obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial normal.

Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma

Crearea unei societăți în comun care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) .

În măsura în care crearea unei societăți în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) , are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurențial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3) , precum și cu cele ale art. 101 alin. (1) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operațiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurențial normal.

La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3) , Consiliul Concurenței ia în considerare, în special, următoarele criterii

Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin: a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi

Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care

Prevederile prezentului capitol se aplică operațiunilor de concentrare economică, atunci când, în anul anterior realizării operațiunii, cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operațiune depășește echivalentul în lei a 10.000.000 euro și când cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar din anul anterior realizării operațiunii.

Pragurile valorice prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Plenului Consiliului Concurenței, care se pune în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după obținerea avizului Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, și intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Concentrările economice care depășesc pragurile valorice prevăzute la art. 12 trebuie notificate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare și după încheierea acordului, după anunțarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control.

Notificarea poate fi efectuată și în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează Consiliului Concurenței intenția de a încheia un acord sau, în cazul ofertei publice, și-au anunțat intenția de a face o astfel de ofertă, cu condiția ca acordul sau oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 12 .

Potrivit prevederilor prezentei legi, termenul "concentrare economică notificată" include, de asemenea, concentrările planificate, notificate potrivit prevederilor alin. (2) .

Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate de către fiecare dintre părțile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile care dobândesc controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unor părți ale acestora.

Criteriile de evaluare a compatibilității concentrărilor economice cu un mediu concurențial normal, procedura de notificare, de acordare a derogării, termenele, documentele și informațiile de prezentat, comunicările și prezentarea de observații de către întreprinderile interesate se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni adoptate de Consiliul Concurenței.

Este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni de concentrare economică înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurențial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței, potrivit prevederilor art. 47 .

Prevederile alin. (6) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacții cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacționării pe o piață de tipul bursei de valori, prin care se dobândește controlul potrivit prevederilor art. 9 de la vânzători diferiți, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Consiliul Concurenței poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituită la alin. (6) . Cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenței va ține cont de efectele suspendării concentrării economice asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate în operațiune sau asupra unor terți și de amenințarea reprezentată de concentrare asupra concurenței. Această derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiții și obligații destinate asigurării unei concurențe efective. O derogare poate fi acordată oricând, atât anterior, cât și ulterior notificării.

Validitatea oricărei operațiuni de concentrare economică, inclusiv a celor realizate cu încălcarea prevederilor alin. (6) , depinde de analiza și decizia pe care Consiliul Concurenței o adoptă cu privire la operațiune, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) , (4) , (5) și (8) .

Se înființează Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenței este în municipiul București.

Consiliul Concurenței își duce la îndeplinire sarcinile și își exercită competențele în mod imparțial și în interesul asigurării aplicării prevederilor art. 101 și/sau 102 din TFUE în mod eficient și uniform, în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii Europene și practicii stabilite la nivelul Uniunii Europene, sub rezerva cerințelor de proporționalitate în materie de răspundere și fără a aduce atingere cooperării strânse dintre autoritățile de concurență în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței.

Personalul Consiliului Concurentei și membrii Plenului Consiliului Concurenței își îndeplinesc atribuțiile și își exercită competențele de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE fără intervenții politice și alte influențe din exterior, se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndeplinirea obligațiilor lor și/sau cu exercitarea competențelor lor de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE care ar putea conduce la conflicte de interese, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea guvernului sau a oricărei alte entități publice sau private în îndeplinirea sarcinilor care le revin și în exercitarea competențelor lor de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE , fără a aduce atingere dreptului Guvernului, dacă este cazul, de a emite norme de politică generală care nu sunt legate de anchete sectoriale sau proceduri specifice de aplicare a legii.

Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Consiliului Concurenței care desfășoară activități de examinare preliminară, analiză a unei plângeri și investigare a unei posibile încălcări a dispozițiilor art. 101 și 102 din TFUE de către întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, prin acte sau fapte care pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene, avizare pentru legalitate a ordinelor și deciziilor rezultate din acestea ori activități de reprezentare în litigiile generate de investigarea și/sau luarea deciziilor în temeiul acestor dispoziții beneficiază, pe parcursul derulării acestor activități, precum și a activităților-suport desfășurate în acest scop, de o majorare a salariilor de bază de la 15% până la 35%.

Activitățile efectuate, modalitatea de determinare a acestora cu privire la care se aplică prevederile alin. (1^3) , precum și nivelul majorării se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, în funcție de relevanța domeniului vizat de investigație, gradul de complexitate, perioada și nivelul de implicare în procedura de examinare preliminară, analiză a unei plângeri, investigație ori în procedura de reprezentare în fața instanțelor de judecată în litigiile menționate la alin. (1^3) aflate pe rolul acestora.

Drepturile prevăzute la alin. (1^3) se acordă din veniturile proprii ale Consiliului Concurenței prevăzute la art. 31 alin. (4) .

Structura organizatorică și de personal a Consiliului Concurenței, atribuțiile de conducere și de execuție ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.

Plenul Consiliului Concurenței este un organ colegial și este format din 9 membri: un președinte, 2 vicepreședinți și 6 consilieri de concurență, numiți de cele două Camere reunite ale Parlamentului: trei membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, patru membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, un vicepreședinte, la propunerea Președintelui României și un vicepreședinte, la propunerea prim-ministrului. Propunerile de candidați se transmit la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Birourile permanente, potrivit unui calendar stabilit în vederea numirii celor 9 membri, transmit candidaturile la Comisiile juridice și Comisiile economice ale Camerelor. Candidații vor fi audiați de cele 4 comisii reunite. Raportul comisiilor se va referi, motivat, la toți candidații. Fiecare candidat, în vederea audierii, va depune la cele 4 comisii actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Numirea președintelui Plenului Consiliului Concurenței, a vicepreședinților și a celor 6 consilieri de concurență, cu nominalizarea funcțiilor, se face de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Actele doveditoare prin care candidații fac dovada îndeplinirii condițiilor pentru numirea ca membru al Consiliului Concurenței sunt

Președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală și să se bucure de o înaltă reputație profesională și probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani și poate fi înnoit o singură dată.

În cazul în care funcția de președinte sau de vicepreședinte al Consiliului Concurenței este vacantă în baza uneia dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b)-f) , până la numirea, în condițiile legii, a unui nou președinte sau vicepreședinte, după caz, pentru durata rămasă din mandat, interimatul va fi asigurat de unul dintre vicepreședinții Consiliului Concurenței pentru funcția de președinte și de un consilier de concurență pentru funcția de vicepreședinte, ales prin votul majorității membrilor Consiliului.

În termen de 60 de zile de la această vacantare, Parlamentul numește președintele sau vicepreședintele, după caz, pentru durata rămasă din mandat. Art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

După adoptarea hotărârii de numire în funcție, fiecare membru al Consiliului Concurenței depune, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, următorul jurământ: Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Președintele Consiliului Concurenței prestează cel dintâi jurământul.

În cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii de numire, membrul numit este considerat demisionar, urmând a se relua procedura numirii altei persoane pentru funcția devenită vacantă.

Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenței înainte de prestarea jurământului sunt nule de drept.

Mandatele membrilor Consiliului Concurenței încep de la data depunerii jurământului de către aceștia și expiră la împlinirea termenului prevăzut la art. 15 alin. (3) .

Dacă, până la expirarea mandatului în curs, președintele Consiliului Concurenței desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestat jurământul, cu respectarea dispozițiilor art. 17 , membrii Consiliului Concurenței în exercițiu își vor continua activitatea sub conducerea președintelui anterior până la depunerea jurământului de către președintele desemnat pentru mandatul următor. Activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data expirării mandatului său. În mod excepțional, activitatea acestuia poate continua după această dată, dacă se instituie starea de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz.

Abrogat.

Procedura de desemnare a noilor membri ai Consiliului Concurenței va fi demarată cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei mandatelor în curs sau de îndată ce o funcție devine vacantă în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b)-f) .

Cu excepția președintelui Consiliului Concurenței, în situația în care, la expirarea duratei mandatului unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, potrivit prevederilor art. 15 alin. (9) lit. b^1) , nu este numit un succesor, membrul Plenului al cărui mandat expiră își va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru mandatul următor, dar nu mai mult de 9 luni de la data expirării mandatului sau, în mod excepțional, după această dată, dacă se instituie stare de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz.

Consiliul Concurenței își desfășoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenței se întrunește valabil în prezența majorității membrilor în funcție, dar nu mai puțin de 3 dintre aceștia, și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea președintelui.

Fiecare comisie este formată din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenței. Președintele Consiliului Concurenței stabilește componența comisiei pentru fiecare caz în parte și îl desemnează pe unul dintre membri pentru a conduce lucrările acesteia. La cererea unui membru al comisiei sau a președintelui Consiliului Concurenței, cazul cu care comisia a fost învestită este supus atenției Plenului Consiliului Concurenței, care va decide.

Pe baza hotărârii luate de plen sau de comisie, după caz, președintele Consiliului Concurenței dispune, prin ordin, efectuarea de investigații. Prin același ordin este desemnat raportorul de caz, în baza propunerii directorului general.

În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenței examinează și decide în plen cu privire la: a) declanșarea investigațiilor sau clasarea plângerii pentru fiecare caz în parte

Plenul Consiliului Concurenței va putea delega unei comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenței exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (4) lit. a) , b) , c) , g) , precum și analiza si luarea deciziilor rezultate din exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. ș) , t) , ț) , u) , v) și w) .

În formațiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluția votată de președinte prevalează.

În vederea îndeplinirii procedurii de comunicare și în aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (1) teza întâi, alin. (2) și (3) , deciziile adoptate de formațiunile deliberative se semnează de președinte, în numele Consiliului Concurenței, sau, în cazul în care acesta nu face parte din formațiunea deliberativă, de membrul plenului, desemnat să conducă ședința formațiunii deliberative. Deciziile vor putea fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București.

Președintele Consiliului Concurenței angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenței ca persoană juridică și-l reprezintă ca instituție publică în fața persoanelor fizice și juridice, a autorităților legislative, judiciare și administrative, precum și a altor instituții românești, străine și internaționale. El exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al Consiliului Concurenței.

Ordinele și deciziile Consiliului Concurenței, prin care se dispun măsuri și se aplică sancțiuni, se semnează de către președinte, iar reglementările adoptate de Consiliul Concurenței sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al președintelui.

În caz de absență ori de indisponibilitate a președintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenței revine unuia dintre vicepreședinți desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale. În caz de indisponibilitate a vicepreședinților Consiliului Concurenței, delegarea poate fi făcută către un alt membru al Plenului Consiliului Concurenței desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale.

Președintele Consiliului Concurenței poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreședinți, consilierii de concurență, inspectorii de concurență sau altor persoane, mandatul trebuind să menționeze expres puterile delegate și durata exercitării lor.

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Concurenței elaborează și adoptă un regulament de procedură, precum și un regulament de organizare și funcționare și își constituie aparatul propriu, la nivel central și local.

Nomenclatorul de funcții al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurență și alte categorii de personal, condițiile de încadrare pe funcții, de promovare în grad și de stimulare, precum și atribuțiile fiecărei funcții se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenței, cu respectarea reglementărilor privind funcția publică și funcționarii publici și a reglementărilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar.

Funcția publică de specialitate pentru Consiliul Concurenței este cea de inspector de concurență. Prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ocuparea definitivă a funcției publice de specialitate se face numai prin promovare sau prin recrutare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Inspectorii de concurență din cadrul Consiliului Concurenței, când exercită atribuții de raportor, sunt independenți din punct de vedere al opiniei profesionale exprimate în exercitarea atribuțiilor ce le revin. (4) Activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Concurenței de către inspectorii de concurență cu studii superioare constituie vechime în specialitate.

Activitatea inspectorilor de concurență cu studii juridice constituie vechime în specialitate juridică și este asimilată vechimii în munca juridică desfășurată de consilierul juridic, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Concurenței poate fi reprezentat în fața instanțelor de judecată de către funcționarii publici de specialitate cu studii juridice, potrivit atribuțiilor stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare adoptat de Consiliul Concurenței.

În organizarea Consiliului Concurenței funcționează un secretar general și doi secretari generali adjuncți, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Consiliului Concurenței. Numirea se face pe baza rezultatelor obținute la concursul național de intrare în categoria înalților funcționari publici, organizat în condițiile legii. Secretarul general și secretarul general adjunct sunt înalți funcționari publici, cărora li se aplică statutul înalților funcționari publici, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și alte reglementări specifice. Atribuțiile acestora sunt stabilite prin regulamentul de organizare, funcționare și procedură adoptat de Consiliul Concurenței.

În organizarea Consiliului Concurenței funcționează un director general. Acesta este funcționar public de conducere, iar atribuțiile sale se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcționare și procedură adoptat de Consiliul Concurenței.

În cadrul Consiliului Concurenței funcționează Colegiul Consultativ, ca organism nepermanent, format din 11 până la 17 reprezentanți ai mediului universitar de concurență, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de protecție a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic, juridic ori al concurenței.

Cheltuielile privind organizarea ședințelor Colegiului Consultativ se suportă din bugetul Consiliului Concurenței, cu respectarea prevederilor legale.

Membrii Colegiului Consultativ au dreptul la decontarea, din bugetul Consiliului Concurenței, a cheltuielilor de deplasare și cazare, în situația în care ședințele se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu a acestora, cu respectarea prevederilor legale.

Membrii Colegiului Consultativ trebuie să respecte dispozițiile legale cu privire la conflictul de interese legat de activitățile la care participă în cadrul acestuia. La lucrările Colegiului Consultativ participă de drept foștii președinți ai Consiliului Concurenței.

Colegiul Consultativ emite opinii neobligatorii cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurență. În cadrul Colegiului Consultativ pot funcționa grupuri de lucru pe teme specifice.

Modul de numire a membrilor, rolul, funcționarea și organizarea Colegiului Consultativ sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul Concurenței își întocmește proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Finanțarea Consiliului Concurenței se asigură de la bugetul de stat, precum și din venituri proprii din sursele prevăzute la art. 31 .

Pentru funcționarea Consiliului Concurenței și a aparatului său teritorial, Guvernul și, după caz, organele administrației publice locale vor atribui Consiliului Concurenței în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile și dotările din domeniul public de interes național sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii Consiliului Concurenței.

Sumele reprezentând tarife și amenzi sau alte sancțiuni aplicate de Consiliul Concurenței se fac venit la bugetul de stat, în condițiile legii.

Deciziile și procesele-verbale ale Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la data comunicării acestora, respectiv 15 zile în cazul proceselor-verbale.

Consiliul Concurenței va suporta, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinație, sumele necesare asigurării asistenței juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concurență și celelalte categorii de personal, în cazul în care împotriva acestora au fost formulate sesizări către organele de cercetare penală sau acțiuni în justiție cu privire la modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu, cu excepția cazului în care autoritatea de concurență este cea care formulează o sesizare penală sau o acțiune în justiție.

Sumele acordate de Consiliul Concurenței membrilor Plenului, inspectorilor de concurență sau altor categorii de personal pentru asigurarea asistenței juridice se restituite de către aceștia, în cazul în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă au fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție sau s-a stabilit că fapta a fost săvârșită în afara exercitării atribuțiilor de serviciu prevăzute de lege.

Procedura și condițiile în care sumele necesare asigurării asistenței juridice sunt suportate de Consiliul Concurenței vor fi reglementate prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței asigură fondurile necesare funcționării Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe, denumită în continuare CEISD, prevăzută la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 .

Pentru activitatea depusă, membrii grupului de experți prevăzut la art. 7 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 beneficiază de indemnizație de ședință stabilită în cuantum de până la 15% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, iar membrii CEISD beneficiază de indemnizație de ședință în cuantum de până la 30% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru activitatea depusă, coordonatorul Secretariatului CEISD beneficiază de indemnizație de ședință în aceleași condiții cu membrii CEISD.

Abrogat.

Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (9) se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței aprobat prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul Concurenței are următoarele atribuții

În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și g) , Consiliul Concurenței poate realiza examinări preliminare, în cadrul cărora are dreptul să solicite informațiile și documentele necesare, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) .

În aplicarea alin. (1) lit. l) , autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale au obligația să solicite avize sau puncte de vedere atunci când inițiază proiecte de acte normative, proiecte de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurențial. Observațiile și propunerile formulate în avizul sau punctul de vedere al Consiliului Concurenței vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, respectiv a proiectului de documente de politici publice.

Consiliul Concurenței, în calitate de autoritate națională de concurență, are toate drepturile și obligațiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, precum și cele prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 22 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. Instanțele naționale au toate drepturile și obligațiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.

O investigație privind un anumit sector economic poate fi finalizată prin identificarea unor disfuncționalități ale pieței care afectează procesul concurențial. În această situație, Consiliul Concurenței va lua, în cel mai scurt timp, măsurile necesare în scopul de a crea condiții de concurență efectivă prin: a) emiterea de recomandări către mediul de afaceri, autoritățile publice sau consumatori, pentru facilitarea dezvoltării pieței și a concurenței

Măsurile prevăzute la alin. (5) lit. c) sunt supuse consultării publice anterior adoptării unei decizii. Întreprinderile față de care se impun aceste măsuri au dreptul de acces la documentele din dosarul Consiliului Concurenței, în conformitate cu prevederile art. 45 , și pot prezenta în scris punctul lor de vedere. În observațiile scrise, părțile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenței. Data până la care se trimit observațiile, respectiv data audierii, după caz, este stabilită de Consiliul Concurenței.

Toate referirile din Legea nr. 11/1991 , cu modificările și completările ulterioare, la Oficiul Concurenței vor fi înlocuite cu referirea la Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței va putea folosi oricare dintre instrumentele prevăzute de prezenta lege pentru identificarea și sancționarea faptelor de concurență neloială.

Consiliul Concurenței adoptă regulamente și instrucțiuni, emite ordine, ia decizii și formulează avize, face recomandări și elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.

Consiliul Concurenței poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice și îndrumări privind diverse aspecte generale ale aplicării legislației în domeniul concurenței, cu luarea în considerare a practicii instanțelor naționale și a celor de la nivelul Uniunii Europene, precum și a practicii Comisiei Europene.

Consiliul Concurenței emite ordine prin care pune în aplicare, suspendă sau abrogă reglementările adoptate în plen, dispune efectuarea de investigații, ordonă inspecții, ia măsuri privind gestiunea internă și personalul din subordine, precum și orice alte măsuri necesare îndeplinirii strategiei și misiunii autorității de concurență.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor prezentei legi și se aplică sancțiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii mediului concurențial, se soluționează plângerile formulate în baza dispozițiilor prezentei legi, precum și cererile și notificările privind concentrările economice.

Avizele sunt formulate, recomandările și propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate și comunicate, după caz, publicate, potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Proiectele de regulamente și instrucțiuni, precum și modificările acestora necesită avizul Consiliului Legislativ, după care sunt adoptate în Plenul Consiliului Concurenței și puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Reglementările Consiliului Concurenței pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenței va consulta ministerele de resort și alte organe ale administrației publice centrale sau locale, precum și organizațiile patronale în cauză.

Organele și organizațiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenței punctul lor de vedere în termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi atașat la raportul asupra cazului analizat.

În îndeplinirea atribuțiilor sale Consiliul Concurenței se va consulta cu organele administrației publice centrale sau locale și va solicita informații și asistență din partea acestora.

Consiliul Concurenței întocmește anual un raport privind activitatea sa și modul în care întreprinderile și autoritățile publice respectă regulile concurenței, potrivit prezentei legi. Raportul include informații privind modificările legislative în materie de concurență, deciziile adoptate de autoritatea de concurență, sancțiunile aplicate, noi abordări privind problemele de concurență, priorități ale autorității de concurență. De asemenea, raportul include și informații cu privire la numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv cu privire la încetarea mandatului acestora, volumul de resurse bugetare, umane, tehnice și tehnologice care au fost alocate pentru anul în cauză, precum și orice modificare a volumului respectiv în comparație cu anii precedenți.

Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenței și se comunică Președintelui României, Parlamentului României, precum și Guvernului României, urmând să fie dat și publicității.

Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de autorizare a concentrărilor economice, care se plătește în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) și alin. (4) lit. b) și c ).

Taxa de autorizare a concentrării economice se stabilește prin instrucțiuni ale Consiliului Concurenței între 10.000 euro și 25.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) , respectiv între 25.001 euro și 50.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) și c) . Echivalentul în lei al taxei de autorizare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de autorizare a concentrării economice.

Sumele prevăzute la alin. (1) se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice, prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din venituri proprii.

Veniturile proprii realizate de Consiliul Concurenței din încasarea și reținerea taxei de autorizare a concentrărilor economice se utilizează pentru

Personalul Consiliului Concurenței poate beneficia de indemnizația de performanță acordată din veniturile prevăzute la alin. (4) . Modul de acordare a indemnizației de performanță se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței.

Membrii Plenului Consiliului Concurenței beneficiază de indemnizație de ședință în cuantum aprobat de Plenul Consiliului Concurenței, acordată din veniturile prevăzute la alin. (3) . Indemnizația de ședință acordată într-o lună membrilor Plenului Consiliului Concurenței nu va depăși cuantumul indemnizației lunare de care aceștia beneficiază în calitate de membri ai plenului, indiferent de numărul de ședințe ale plenului desfășurate în cursul unei luni.

Modul de acordare a indemnizațiilor prevăzute la alin. (5) lit. c) și c^1) se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței, în limita sumelor prevăzute la alin. (3) .

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din veniturile prevăzute la alin. (3) ; bugetul de venituri și cheltuieli al acestei activități se va întocmi și utiliza cu respectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în același capitol bugetar la care este încadrat și ordonatorul de credite pe lângă care s-a înființat.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru această activitate se elaborează și se aprobă odată cu bugetul Consiliului Concurenței, conform prevederilor legale în vigoare.

Excedentul anual rezultat din execuția bugetului de venituri și cheltuieli al activității se reportează în anul următor cu aceeași destinație, conform prevederilor legale în vigoare.

Execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.

Raportarea execuției de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În relațiile contractuale, activitatea prevăzută la alin. (4) este reprezentată de persoanele autorizate ale instituției pe lângă care s-a înființat.

Membrii Plenului Consiliului Concurenței, precum și personalul Consiliului Concurenței care iau cunoștință de informații clasificate, confidențiale sau de fapte/acțiuni care constituie secrete comerciale, bancare sau alte secrete sau informații sensibile protejate de lege sau reglementările interne ale Consiliului Concurenței, în perioada în care desfășoară activități legate de aplicarea prezentei legi, au obligația de a nu divulga și de a păstra confidențialitatea cu privire la aceste informații.

Obligația păstrării confidențialității informațiilor, prevăzută la alin. (1) , subzistă indiferent dacă persoana mai deține sau nu calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței sau aceea de angajat al Consiliului Concurenței.

Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) atrage sancționarea administrativă, civilă sau penală, după caz, în condițiile legii.

Punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului articol va fi detaliată prin regulament adoptat prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

Persoanele obligate să depună cerere de autorizare potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , cu modificările și completările ulterioare, achită o contribuție de examinare în cuantum de 5.000 euro la momentul depunerii cererii de autorizare. Echivalentul în lei al contribuției de examinare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ziua efectuării plății. Contribuția de examinare se restituie în situația în care Comisia de examinare a investițiilor directe, denumită în continuare CEISD, constată neîndeplinirea condițiilor de examinare a cererii de autorizare, precum și în situația în care emiterea avizului CEISD a avut loc cu nerespectarea termenelor legale potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Sumele provenite din contribuția de examinare prevăzută la alin. (1) prima teză, care nu sunt restituite potrivit tezei a treia de la același alineat, se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din contribuția de examinare, prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din venituri proprii.

Veniturile realizate de Consiliul Concurenței potrivit alin. (2) din contribuția de examinare se utilizează în scopul sprijinirii activității realizate potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , pentru

Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, anual, până la data de 20 ianuarie, Consiliul Concurenței virează la bugetul de stat, după acoperirea integrală a necesarului de finanțare pentru desfășurarea activității CEISD, la capitolul 41.01 «Alte operațiuni financiare», subcapitolul 41.01.16 «Disponibilități din excedentele anilor precedenți», o cotă de 75% din excedentul anilor precedenți al activității finanțate integral din venituri înființate potrivit dispozițiilor alin. (3) .