LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenței

Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma

Crearea unei societăți în comun care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) .

În măsura în care crearea unei societăți în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) , are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurențial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3) , precum și cu cele ale art. 101 alin. (1) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operațiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurențial normal.

La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3) , Consiliul Concurenței ia în considerare, în special, următoarele criterii

Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin: a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi

Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care

Prevederile prezentului capitol se aplică operațiunilor de concentrare economică, atunci când, în anul anterior realizării operațiunii, cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operațiune depășește echivalentul în lei a 10.000.000 euro și când cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar din anul anterior realizării operațiunii.

Pragurile valorice prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Plenului Consiliului Concurenței, care se pune în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după obținerea avizului Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, și intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Concentrările economice care depășesc pragurile valorice prevăzute la art. 12 trebuie notificate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare și după încheierea acordului, după anunțarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control.

Notificarea poate fi efectuată și în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează Consiliului Concurenței intenția de a încheia un acord sau, în cazul ofertei publice, și-au anunțat intenția de a face o astfel de ofertă, cu condiția ca acordul sau oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 12 .

Potrivit prevederilor prezentei legi, termenul "concentrare economică notificată" include, de asemenea, concentrările planificate, notificate potrivit prevederilor alin. (2) .

Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate de către fiecare dintre părțile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile care dobândesc controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unor părți ale acestora.

Criteriile de evaluare a compatibilității concentrărilor economice cu un mediu concurențial normal, procedura de notificare, de acordare a derogării, termenele, documentele și informațiile de prezentat, comunicările și prezentarea de observații de către întreprinderile interesate se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni adoptate de Consiliul Concurenței.

Este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni de concentrare economică înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurențial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței, potrivit prevederilor art. 47 .

Consiliul Concurenței poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituită la alin. (6) . Cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenței va ține cont de efectele suspendării concentrării economice asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate în operațiune sau asupra unor terți și de amenințarea reprezentată de concentrare asupra concurenței. Această derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiții și obligații destinate asigurării unei concurențe efective. O derogare poate fi acordată oricând, atât anterior, cât și ulterior notificării.

Validitatea oricărei operațiuni de concentrare economică, inclusiv a celor realizate cu încălcarea prevederilor alin. (6) , depinde de analiza și decizia pe care Consiliul Concurenței o adoptă cu privire la operațiune, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) , (4) , (5) și (8) .

Se înființează Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenței este în municipiul București.

Consiliul Concurenței își duce la îndeplinire sarcinile și își exercită competențele în mod imparțial și în interesul asigurării aplicării prevederilor art. 101 și/sau 102 din TFUE în mod eficient și uniform, în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii Europene și practicii stabilite la nivelul Uniunii Europene, sub rezerva cerințelor de proporționalitate în materie de răspundere și fără a aduce atingere cooperării strânse dintre autoritățile de concurență în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței.

Personalul Consiliului Concurentei și membrii Plenului Consiliului Concurenței își îndeplinesc atribuțiile și își exercită competențele de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE fără intervenții politice și alte influențe din exterior, se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndeplinirea obligațiilor lor și/sau cu exercitarea competențelor lor de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE care ar putea conduce la conflicte de interese, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea guvernului sau a oricărei alte entități publice sau private în îndeplinirea sarcinilor care le revin și în exercitarea competențelor lor de aplicare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE , fără a aduce atingere dreptului Guvernului, dacă este cazul, de a emite norme de politică generală care nu sunt legate de anchete sectoriale sau proceduri specifice de aplicare a legii.

Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Consiliului Concurenței care desfășoară activități de examinare preliminară, analiză a unei plângeri și investigare a unei posibile încălcări a dispozițiilor art. 101 și 102 din TFUE de către întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, prin acte sau fapte care pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene, avizare pentru legalitate a ordinelor și deciziilor rezultate din acestea ori activități de reprezentare în litigiile generate de investigarea și/sau luarea deciziilor în temeiul acestor dispoziții beneficiază, pe parcursul derulării acestor activități, precum și a activităților-suport desfășurate în acest scop, de o majorare a salariilor de bază de la 15% până la 35%.

Activitățile efectuate, modalitatea de determinare a acestora cu privire la care se aplică prevederile alin. (1^3) , precum și nivelul majorării se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, în funcție de relevanța domeniului vizat de investigație, gradul de complexitate, perioada și nivelul de implicare în procedura de examinare preliminară, analiză a unei plângeri, investigație ori în procedura de reprezentare în fața instanțelor de judecată în litigiile menționate la alin. (1^3) aflate pe rolul acestora.

Drepturile prevăzute la alin. (1^3) se acordă din veniturile proprii ale Consiliului Concurenței prevăzute la art. 31 alin. (4) .

Structura organizatorică și de personal a Consiliului Concurenței, atribuțiile de conducere și de execuție ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.

Plenul Consiliului Concurenței este un organ colegial și este format din 9 membri: un președinte, 2 vicepreședinți și 6 consilieri de concurență, numiți de cele două Camere reunite ale Parlamentului: trei membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, patru membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, un vicepreședinte, la propunerea Președintelui României și un vicepreședinte, la propunerea prim-ministrului. Propunerile de candidați se transmit la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Birourile permanente, potrivit unui calendar stabilit în vederea numirii celor 9 membri, transmit candidaturile la Comisiile juridice și Comisiile economice ale Camerelor. Candidații vor fi audiați de cele 4 comisii reunite. Raportul comisiilor se va referi, motivat, la toți candidații. Fiecare candidat, în vederea audierii, va depune la cele 4 comisii actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Numirea președintelui Plenului Consiliului Concurenței, a vicepreședinților și a celor 6 consilieri de concurență, cu nominalizarea funcțiilor, se face de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Actele doveditoare prin care candidații fac dovada îndeplinirii condițiilor pentru numirea ca membru al Consiliului Concurenței sunt

Președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală și să se bucure de o înaltă reputație profesională și probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani și poate fi înnoit o singură dată.

În cazul în care funcția de președinte sau de vicepreședinte al Consiliului Concurenței este vacantă în baza uneia dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b)-f) , până la numirea, în condițiile legii, a unui nou președinte sau vicepreședinte, după caz, pentru durata rămasă din mandat, interimatul va fi asigurat de unul dintre vicepreședinții Consiliului Concurenței pentru funcția de președinte și de un consilier de concurență pentru funcția de vicepreședinte, ales prin votul majorității membrilor Consiliului.

În termen de 60 de zile de la această vacantare, Parlamentul numește președintele sau vicepreședintele, după caz, pentru durata rămasă din mandat. Art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

După adoptarea hotărârii de numire în funcție, fiecare membru al Consiliului Concurenței depune, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, următorul jurământ: Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Președintele Consiliului Concurenței prestează cel dintâi jurământul.

În cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii de numire, membrul numit este considerat demisionar, urmând a se relua procedura numirii altei persoane pentru funcția devenită vacantă.

Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenței înainte de prestarea jurământului sunt nule de drept.

Mandatele membrilor Consiliului Concurenței încep de la data depunerii jurământului de către aceștia și expiră la împlinirea termenului prevăzut la art. 15 alin. (3) .

Dacă, până la expirarea mandatului în curs, președintele Consiliului Concurenței desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestat jurământul, cu respectarea dispozițiilor art. 17 , membrii Consiliului Concurenței în exercițiu își vor continua activitatea sub conducerea președintelui anterior până la depunerea jurământului de către președintele desemnat pentru mandatul următor. Activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data expirării mandatului său. În mod excepțional, activitatea acestuia poate continua după această dată, dacă se instituie starea de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz.

Abrogat.

Procedura de desemnare a noilor membri ai Consiliului Concurenței va fi demarată cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei mandatelor în curs sau de îndată ce o funcție devine vacantă în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b)-f) .

Cu excepția președintelui Consiliului Concurenței, în situația în care, la expirarea duratei mandatului unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, potrivit prevederilor art. 15 alin. (9) lit. b^1) , nu este numit un succesor, membrul Plenului al cărui mandat expiră își va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru mandatul următor, dar nu mai mult de 9 luni de la data expirării mandatului sau, în mod excepțional, după această dată, dacă se instituie stare de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz.

Consiliul Concurenței își desfășoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenței se întrunește valabil în prezența majorității membrilor în funcție, dar nu mai puțin de 3 dintre aceștia, și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea președintelui.

Fiecare comisie este formată din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenței. Președintele Consiliului Concurenței stabilește componența comisiei pentru fiecare caz în parte și îl desemnează pe unul dintre membri pentru a conduce lucrările acesteia. La cererea unui membru al comisiei sau a președintelui Consiliului Concurenței, cazul cu care comisia a fost învestită este supus atenției Plenului Consiliului Concurenței, care va decide.

Pe baza hotărârii luate de plen sau de comisie, după caz, președintele Consiliului Concurenței dispune, prin ordin, efectuarea de investigații. Prin același ordin este desemnat raportorul de caz, în baza propunerii directorului general.

În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenței examinează și decide în plen cu privire la: a) declanșarea investigațiilor sau clasarea plângerii pentru fiecare caz în parte

Plenul Consiliului Concurenței va putea delega unei comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenței exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (4) lit. a) , b) , c) , g) , precum și analiza si luarea deciziilor rezultate din exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. ș) , t) , ț) , u) , v) și w) .

În formațiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluția votată de președinte prevalează.

În vederea îndeplinirii procedurii de comunicare și în aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (1) teza întâi, alin. (2) și (3) , deciziile adoptate de formațiunile deliberative se semnează de președinte, în numele Consiliului Concurenței, sau, în cazul în care acesta nu face parte din formațiunea deliberativă, de membrul plenului, desemnat să conducă ședința formațiunii deliberative. Deciziile vor putea fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București.

Președintele Consiliului Concurenței angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenței ca persoană juridică și-l reprezintă ca instituție publică în fața persoanelor fizice și juridice, a autorităților legislative, judiciare și administrative, precum și a altor instituții românești, străine și internaționale. El exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al Consiliului Concurenței.

Ordinele și deciziile Consiliului Concurenței, prin care se dispun măsuri și se aplică sancțiuni, se semnează de către președinte, iar reglementările adoptate de Consiliul Concurenței sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al președintelui.

În caz de absență ori de indisponibilitate a președintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenței revine unuia dintre vicepreședinți desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale. În caz de indisponibilitate a vicepreședinților Consiliului Concurenței, delegarea poate fi făcută către un alt membru al Plenului Consiliului Concurenței desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale.

Președintele Consiliului Concurenței poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreședinți, consilierii de concurență, inspectorii de concurență sau altor persoane, mandatul trebuind să menționeze expres puterile delegate și durata exercitării lor.

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Concurenței elaborează și adoptă un regulament de procedură, precum și un regulament de organizare și funcționare și își constituie aparatul propriu, la nivel central și local.

Nomenclatorul de funcții al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurență și alte categorii de personal, condițiile de încadrare pe funcții, de promovare în grad și de stimulare, precum și atribuțiile fiecărei funcții se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenței, cu respectarea reglementărilor privind funcția publică și funcționarii publici și a reglementărilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar.

Funcția publică de specialitate pentru Consiliul Concurenței este cea de inspector de concurență. Prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ocuparea definitivă a funcției publice de specialitate se face numai prin promovare sau prin recrutare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Inspectorii de concurență din cadrul Consiliului Concurenței, când exercită atribuții de raportor, sunt independenți din punct de vedere al opiniei profesionale exprimate în exercitarea atribuțiilor ce le revin. (4) Activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Concurenței de către inspectorii de concurență cu studii superioare constituie vechime în specialitate.

Activitatea inspectorilor de concurență cu studii juridice constituie vechime în specialitate juridică și este asimilată vechimii în munca juridică desfășurată de consilierul juridic, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Concurenței poate fi reprezentat în fața instanțelor de judecată de către funcționarii publici de specialitate cu studii juridice, potrivit atribuțiilor stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare adoptat de Consiliul Concurenței.

În organizarea Consiliului Concurenței funcționează un secretar general și doi secretari generali adjuncți, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Consiliului Concurenței. Numirea se face pe baza rezultatelor obținute la concursul național de intrare în categoria înalților funcționari publici, organizat în condițiile legii. Secretarul general și secretarul general adjunct sunt înalți funcționari publici, cărora li se aplică statutul înalților funcționari publici, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și alte reglementări specifice. Atribuțiile acestora sunt stabilite prin regulamentul de organizare, funcționare și procedură adoptat de Consiliul Concurenței.

În organizarea Consiliului Concurenței funcționează un director general. Acesta este funcționar public de conducere, iar atribuțiile sale se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcționare și procedură adoptat de Consiliul Concurenței.

În cadrul Consiliului Concurenței funcționează Colegiul Consultativ, ca organism nepermanent, format din 11 până la 17 reprezentanți ai mediului universitar de concurență, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de protecție a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic, juridic ori al concurenței.

Cheltuielile privind organizarea ședințelor Colegiului Consultativ se suportă din bugetul Consiliului Concurenței, cu respectarea prevederilor legale.

Membrii Colegiului Consultativ au dreptul la decontarea, din bugetul Consiliului Concurenței, a cheltuielilor de deplasare și cazare, în situația în care ședințele se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu a acestora, cu respectarea prevederilor legale.

Membrii Colegiului Consultativ trebuie să respecte dispozițiile legale cu privire la conflictul de interese legat de activitățile la care participă în cadrul acestuia. La lucrările Colegiului Consultativ participă de drept foștii președinți ai Consiliului Concurenței.

Colegiul Consultativ emite opinii neobligatorii cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurență. În cadrul Colegiului Consultativ pot funcționa grupuri de lucru pe teme specifice.

Modul de numire a membrilor, rolul, funcționarea și organizarea Colegiului Consultativ sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul Concurenței își întocmește proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Finanțarea Consiliului Concurenței se asigură de la bugetul de stat, precum și din venituri proprii din sursele prevăzute la art. 31 .

Pentru funcționarea Consiliului Concurenței și a aparatului său teritorial, Guvernul și, după caz, organele administrației publice locale vor atribui Consiliului Concurenței în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile și dotările din domeniul public de interes național sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii Consiliului Concurenței.

Sumele reprezentând tarife și amenzi sau alte sancțiuni aplicate de Consiliul Concurenței se fac venit la bugetul de stat, în condițiile legii.

Deciziile și procesele-verbale ale Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la data comunicării acestora, respectiv 15 zile în cazul proceselor-verbale.

Consiliul Concurenței va suporta, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinație, sumele necesare asigurării asistenței juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concurență și celelalte categorii de personal, în cazul în care împotriva acestora au fost formulate sesizări către organele de cercetare penală sau acțiuni în justiție cu privire la modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu, cu excepția cazului în care autoritatea de concurență este cea care formulează o sesizare penală sau o acțiune în justiție.

Sumele acordate de Consiliul Concurenței membrilor Plenului, inspectorilor de concurență sau altor categorii de personal pentru asigurarea asistenței juridice se restituite de către aceștia, în cazul în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă au fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție sau s-a stabilit că fapta a fost săvârșită în afara exercitării atribuțiilor de serviciu prevăzute de lege.

Procedura și condițiile în care sumele necesare asigurării asistenței juridice sunt suportate de Consiliul Concurenței vor fi reglementate prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței asigură fondurile necesare funcționării Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe, denumită în continuare CEISD, prevăzută la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 .

Pentru activitatea depusă, membrii grupului de experți prevăzut la art. 7 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 beneficiază de indemnizație de ședință stabilită în cuantum de până la 15% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, iar membrii CEISD beneficiază de indemnizație de ședință în cuantum de până la 30% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru activitatea depusă, coordonatorul Secretariatului CEISD beneficiază de indemnizație de ședință în aceleași condiții cu membrii CEISD.

Abrogat.

Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (9) se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței aprobat prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul Concurenței are următoarele atribuții

În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și g) , Consiliul Concurenței poate realiza examinări preliminare, în cadrul cărora are dreptul să solicite informațiile și documentele necesare, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) .

În aplicarea alin. (1) lit. l) , autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale au obligația să solicite avize sau puncte de vedere atunci când inițiază proiecte de acte normative, proiecte de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurențial. Observațiile și propunerile formulate în avizul sau punctul de vedere al Consiliului Concurenței vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, respectiv a proiectului de documente de politici publice.

Consiliul Concurenței, în calitate de autoritate națională de concurență, are toate drepturile și obligațiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, precum și cele prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 22 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. Instanțele naționale au toate drepturile și obligațiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.

O investigație privind un anumit sector economic poate fi finalizată prin identificarea unor disfuncționalități ale pieței care afectează procesul concurențial. În această situație, Consiliul Concurenței va lua, în cel mai scurt timp, măsurile necesare în scopul de a crea condiții de concurență efectivă prin: a) emiterea de recomandări către mediul de afaceri, autoritățile publice sau consumatori, pentru facilitarea dezvoltării pieței și a concurenței

Măsurile prevăzute la alin. (5) lit. c) sunt supuse consultării publice anterior adoptării unei decizii. Întreprinderile față de care se impun aceste măsuri au dreptul de acces la documentele din dosarul Consiliului Concurenței, în conformitate cu prevederile art. 45 , și pot prezenta în scris punctul lor de vedere. În observațiile scrise, părțile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenței. Data până la care se trimit observațiile, respectiv data audierii, după caz, este stabilită de Consiliul Concurenței.

Toate referirile din Legea nr. 11/1991 , cu modificările și completările ulterioare, la Oficiul Concurenței vor fi înlocuite cu referirea la Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței va putea folosi oricare dintre instrumentele prevăzute de prezenta lege pentru identificarea și sancționarea faptelor de concurență neloială.

Consiliul Concurenței adoptă regulamente și instrucțiuni, emite ordine, ia decizii și formulează avize, face recomandări și elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.

Consiliul Concurenței poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice și îndrumări privind diverse aspecte generale ale aplicării legislației în domeniul concurenței, cu luarea în considerare a practicii instanțelor naționale și a celor de la nivelul Uniunii Europene, precum și a practicii Comisiei Europene.

Consiliul Concurenței emite ordine prin care pune în aplicare, suspendă sau abrogă reglementările adoptate în plen, dispune efectuarea de investigații, ordonă inspecții, ia măsuri privind gestiunea internă și personalul din subordine, precum și orice alte măsuri necesare îndeplinirii strategiei și misiunii autorității de concurență.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor prezentei legi și se aplică sancțiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii mediului concurențial, se soluționează plângerile formulate în baza dispozițiilor prezentei legi, precum și cererile și notificările privind concentrările economice.

Avizele sunt formulate, recomandările și propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate și comunicate, după caz, publicate, potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Proiectele de regulamente și instrucțiuni, precum și modificările acestora necesită avizul Consiliului Legislativ, după care sunt adoptate în Plenul Consiliului Concurenței și puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Reglementările Consiliului Concurenței pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenței va consulta ministerele de resort și alte organe ale administrației publice centrale sau locale, precum și organizațiile patronale în cauză.

Organele și organizațiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenței punctul lor de vedere în termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi atașat la raportul asupra cazului analizat.

În îndeplinirea atribuțiilor sale Consiliul Concurenței se va consulta cu organele administrației publice centrale sau locale și va solicita informații și asistență din partea acestora.

Consiliul Concurenței întocmește anual un raport privind activitatea sa și modul în care întreprinderile și autoritățile publice respectă regulile concurenței, potrivit prezentei legi. Raportul include informații privind modificările legislative în materie de concurență, deciziile adoptate de autoritatea de concurență, sancțiunile aplicate, noi abordări privind problemele de concurență, priorități ale autorității de concurență. De asemenea, raportul include și informații cu privire la numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv cu privire la încetarea mandatului acestora, volumul de resurse bugetare, umane, tehnice și tehnologice care au fost alocate pentru anul în cauză, precum și orice modificare a volumului respectiv în comparație cu anii precedenți.

Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenței și se comunică Președintelui României, Parlamentului României, precum și Guvernului României, urmând să fie dat și publicității.

Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de autorizare a concentrărilor economice, care se plătește în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) și alin. (4) lit. b) și c ).

Taxa de autorizare a concentrării economice se stabilește prin instrucțiuni ale Consiliului Concurenței între 10.000 euro și 25.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) , respectiv între 25.001 euro și 50.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) și c) . Echivalentul în lei al taxei de autorizare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de autorizare a concentrării economice.

Sumele prevăzute la alin. (1) se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice, prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din venituri proprii.

Veniturile proprii realizate de Consiliul Concurenței din încasarea și reținerea taxei de autorizare a concentrărilor economice se utilizează pentru

Personalul Consiliului Concurenței poate beneficia de indemnizația de performanță acordată din veniturile prevăzute la alin. (4) . Modul de acordare a indemnizației de performanță se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței.

Membrii Plenului Consiliului Concurenței beneficiază de indemnizație de ședință în cuantum aprobat de Plenul Consiliului Concurenței, acordată din veniturile prevăzute la alin. (3) . Indemnizația de ședință acordată într-o lună membrilor Plenului Consiliului Concurenței nu va depăși cuantumul indemnizației lunare de care aceștia beneficiază în calitate de membri ai plenului, indiferent de numărul de ședințe ale plenului desfășurate în cursul unei luni.

Modul de acordare a indemnizațiilor prevăzute la alin. (5) lit. c) și c^1) se stabilește prin regulament al Consiliului Concurenței, în limita sumelor prevăzute la alin. (3) .

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din veniturile prevăzute la alin. (3) ; bugetul de venituri și cheltuieli al acestei activități se va întocmi și utiliza cu respectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în același capitol bugetar la care este încadrat și ordonatorul de credite pe lângă care s-a înființat.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru această activitate se elaborează și se aprobă odată cu bugetul Consiliului Concurenței, conform prevederilor legale în vigoare.

Excedentul anual rezultat din execuția bugetului de venituri și cheltuieli al activității se reportează în anul următor cu aceeași destinație, conform prevederilor legale în vigoare.

Execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.

Raportarea execuției de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În relațiile contractuale, activitatea prevăzută la alin. (4) este reprezentată de persoanele autorizate ale instituției pe lângă care s-a înființat.

Membrii Plenului Consiliului Concurenței, precum și personalul Consiliului Concurenței care iau cunoștință de informații clasificate, confidențiale sau de fapte/acțiuni care constituie secrete comerciale, bancare sau alte secrete sau informații sensibile protejate de lege sau reglementările interne ale Consiliului Concurenței, în perioada în care desfășoară activități legate de aplicarea prezentei legi, au obligația de a nu divulga și de a păstra confidențialitatea cu privire la aceste informații.

Obligația păstrării confidențialității informațiilor, prevăzută la alin. (1) , subzistă indiferent dacă persoana mai deține sau nu calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței sau aceea de angajat al Consiliului Concurenței.

Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) atrage sancționarea administrativă, civilă sau penală, după caz, în condițiile legii.

Punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului articol va fi detaliată prin regulament adoptat prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.

Persoanele obligate să depună cerere de autorizare potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , cu modificările și completările ulterioare, achită o contribuție de examinare în cuantum de 5.000 euro la momentul depunerii cererii de autorizare. Echivalentul în lei al contribuției de examinare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ziua efectuării plății. Contribuția de examinare se restituie în situația în care Comisia de examinare a investițiilor directe, denumită în continuare CEISD, constată neîndeplinirea condițiilor de examinare a cererii de autorizare, precum și în situația în care emiterea avizului CEISD a avut loc cu nerespectarea termenelor legale potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Sumele provenite din contribuția de examinare prevăzută la alin. (1) prima teză, care nu sunt restituite potrivit tezei a treia de la același alineat, se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței poate reține și utiliza veniturile din contribuția de examinare, prin înființarea pe lângă acesta a unei activități finanțate integral din venituri proprii.

Veniturile realizate de Consiliul Concurenței potrivit alin. (2) din contribuția de examinare se utilizează în scopul sprijinirii activității realizate potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2023 , pentru

Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, anual, până la data de 20 ianuarie, Consiliul Concurenței virează la bugetul de stat, după acoperirea integrală a necesarului de finanțare pentru desfășurarea activității CEISD, la capitolul 41.01 «Alte operațiuni financiare», subcapitolul 41.01.16 «Disponibilități din excedentele anilor precedenți», o cotă de 75% din excedentul anilor precedenți al activității finanțate integral din venituri înființate potrivit dispozițiilor alin. (3) .

Descoperirea și investigarea încălcărilor prevederilor prezentei legi, a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE , precum și a prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, a prevederilor art. 5-7 din Regulamentul privind piețele digitale incumbă Consiliului Concurenței care acționează prin inspectorii de concurență.

În cazul infracțiunii prevăzute la art. 65 alin. (1) , personalul desemnat în condițiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Concurenței, potrivit atribuțiilor sale, dispune efectuarea de investigații, dacă există suficient temei de fapt și de drept

În vederea utilizării raționale a resurselor pentru declanșarea și efectuarea investigațiilor, Consiliul Concurenței poate prioritiza cazurile în funcție de potențialul impact asupra concurenței efective, de interesul general al consumatorilor sau de importanța strategică a sectorului economic vizat.

În aplicarea dispozițiilor alin. (2) , Consiliul Concurenței are competența de a respinge plângerile privind posibila încălcare a prevederilor art. 5 , 6 , 8 și 13 din prezenta lege , precum și ale art. 101 și 102 din TFUE , întrucât plângerile respective nu constituie o prioritate în ceea ce privește analiza cazurilor.

În cazul în care, pe o anumită piață, se constată elemente de potențială distorsionare a mediului concurențial, Guvernul poate solicita Consiliului Concurenței efectuarea de analize de caz, potrivit procedurilor la nivelul autorității de concurență. În această situație, Consiliul Concurenței poate efectua inspecții în afara unei investigații, dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii autorității, în baza autorizării judiciare emise în condițiile prevăzute la art. 40 și a ordinului emis de președintele Consiliului Concurenței.

În vederea realizării analizei de caz prevăzute la alin. (1) , Consiliul Concurenței, prin inspectorii de concurență desemnați, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum si sancțiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. c) sau, după caz, la art. 54 alin. (1) lit. b) , poate solicita întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi, precum și autorităților administrației publice centrale și locale orice informații și documente necesare.

Analiza de caz prevăzută la alin. (1) se finalizează într-un termen de maximum 6 luni de la data declanșării. Acest termen se poate prelungi, pentru motive temeinice, cu maximum 3 luni.

La finalizarea analizei de caz realizate în cauză, Consiliul Concurenței va informa Guvernul asupra concluziilor acesteia, putând formula recomandări sau propune promovarea de reglementări specifice privind remedierea disfuncționalităților constatate pe piețele analizate.

În situația în care analiza de caz efectuată prezintă suficient temei de fapt și de drept, Consiliul Concurenței va declanșa o investigație conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) . Investigația se va soluționa de urgență și cu precădere.

În vederea analizării plângerilor formulate potrivit art. 33 alin. (1) lit. b) și a notificărilor privind concentrările economice, precum și în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) , inspectorii de concurență, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum și sancțiunile prevăzute, după caz, la art. 53 alin. (1) lit. a) și b) , art. 54 alin. (1) lit. a) și alin. (2) , art. 54^2 și art. 59 alin. (1) lit. e) , pot solicita, acordând un termen-limită rezonabil, informațiile și documentele care le sunt necesare și care sunt accesibile

În realizarea procedurii de examinare preliminară, necesară în vederea exercitării din oficiu a atribuțiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) , g) și w) , inspectorii de concurență, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum și sancțiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. c) , art. 54 alin. (1) lit. b) sau art. 54^2 , pot solicita întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi, autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale, precum și persoanelor fizice orice informații și documente necesare, care le sunt accesibile și care pot fi relevante pentru aplicarea legii.

Solicitările de informații trebuie să fie proporționale și să nu oblige destinatarul cererii să recunoască o încălcare a legii.

În realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenței va putea utiliza, în condițiile legii, informațiile și documentele colectate de către alte autorități și instituții publice în derularea activităților specifice ale acestora.

În scopul aplicării prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, documentele și informațiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi solicitate de Consiliul Concurenței, la cererea Comisiei Europene și a autorităților de concurență din statele membre ale Uniunii Europene.

Inspectorii de concurență, primind acces la documentele, datele și informațiile prevăzute la alin. (1) , (2) și (4) , sunt ținuți la respectarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date și informații.

Informațiile colectate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) , art. 36 și art. 38 pot fi folosite doar pentru scopul aplicării legislației în domeniul concurenței. Consiliul Concurenței va putea sesiza și alte instituții sau autorități publice în condițiile în care sunt descoperite aspecte care țin de competența acestora.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în scopul aplicării art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenței poate să facă schimb sau să utilizeze ca mijloc de probă orice element de fapt sau de drept, inclusiv informații confidențiale cu Comisia Europeană, precum și cu oricare altă autoritate de concurență dintr-un stat membru al Uniunii Europene împuternicită în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Schimburile de declarații de clemență în temeiul art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 au loc numai între autoritățile naționale de concurență, în următoarele condiții

Consiliul Concurenței, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, poate transmite informațiile în conformitate cu prevederile alin. (7) , cu condiția ca autoritatea de concurență care le primește

Regimul schimbului de informații, inclusiv al celor confidențiale, și al utilizării acestora ca mijloc de probă în investigațiile efectuate potrivit art. 25 alin. (1) lit. w) este prevăzut în art. 38 din Regulamentul privind piețele digitale.

Operatorii de date personale, de drept public sau privat, astfel cum sunt definiți la art. 4 pct. 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și persoanele împuternicite de acestea cu prelucrarea datelor personale, în înțelesul pct. 8 al aceluiași articol, din același regulament, au obligația de a furniza Consiliului Concurenței, la solicitarea acestuia, datele necesare ale persoanelor ce sunt vizate de procedurile desfășurate de autoritatea de concurență în aplicarea prezentei legi.

Datele personale obținute în condițiile alin. (10) de Consiliul Concurenței au regimul de protecție statuat de prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, astfel încât să se asigure atingerea obiectivului legitim de protecție, menținere și stimulare a concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor, instituit de art. 1 al prezentei legi.

Sunt avertizori de concurență persoanele fizice care furnizează Consiliului Concurenței, din propria inițiativă, informații privind posibile încălcări ale prezentei legi.

Consiliul Concurenței protejează identitatea avertizorului de concurență.

Furnizarea de informații conform prevederilor prezentului articol nu este considerată o încălcare a obligației de confidențialitate prevăzute în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în contractul de muncă.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor legale, Consiliul Concurenței are competența de a convoca la interviu orice reprezentant al unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi sau al altor persoane juridice, precum și orice persoană fizică, în cazul în care un astfel de reprezentant sau o astfel de persoană ar putea deține informații relevante pentru aplicarea legii. Cu ocazia desfășurării interviului, persoana intervievată nu poate fi obligată să recunoască o încălcare a legii.

Intervievarea se realizează de inspectorii de concurență, cu excepția inspectorilor de concurență debutanți.

În vederea realizării interviurilor prevăzute la alin. (1) , Consiliul Concurenței transmite o solicitare scrisă reprezentantului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi, respectiv persoanei sau persoanelor fizice ce urmează a fi intervievate, indicând temeiul legal, scopul, data și locul derulării interviului, precum și sancțiunile prevăzute de prezenta lege.

Interviul se înregistrează pe suport audio sau video, după informarea prealabilă a persoanei și se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți participanții.

Informațiile obținute de către Consiliul Concurenței de la o persoană fizică în cursul derulării unei inspecții, ca răspuns la o cerere de informații sau ca urmare a realizării unui interviu, nu pot fi utilizate ca probe pentru impunerea de sancțiuni persoanei fizice respective sau membrilor familiei sale. Prin membru de familie se înțelege

Dispozițiile privitoare la membrii familiei, în limitele prevăzute la alin. (1) lit. a) , se aplică, în caz de adopție, și persoanei adoptate ori descendenților acesteia în raport cu rudele firești.

Numai în cazul în care există indicii că pot fi găsite documente/informații necesare investigării unei încălcări a prezentei legi, în baza procedurii legale, inspectorii de concurență, cu excepția inspectorilor debutanți, sunt abilitați cu puteri de inspecție, după cum urmează

Eliminat. Alineatul (1^1) din Articolul 38, Capitolul V a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 39 din 31 mai 2017 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.

Eliminat. Alineatul (1^2) din Articolul 38, Capitolul V a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 39 din 31 mai 2017 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.

Inspectorii de concurență cu puteri de inspecție vor proceda la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare și inventariere.

Inspectorii de concurență cu puteri de inspecție pot face inspecții inopinate și pot solicita orice fel de informații sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la fața locului, cât și la convocare la sediul Consiliului Concurenței.

Activitatea de inspecție nu se limitează la documentele clasice, putând fi verificate și ridicate orice informații stocate sau arhivate în mediul electronic, indiferent de suportul pe care se află, precum telefon mobil, tabletă, Personal Digital Assistant, laptop, inclusiv cele personale utilizate în interes de serviciu sau de locul în care sunt stocate/arhivate, precum server extern, cloud. În cursul inspecției, informațiile stocate sau arhivate în mediul electronic pot fi copiate integral și ridicate pe suport electronic, cu aplicarea de sigilii, urmând ca prelevarea informațiilor necesare investigației să se realizeze în prezența reprezentantului întreprinderii/asocierii de întreprinderi, la sediul Consiliului Concurenței. În baza autorizării judiciare a inspecției inopinate la sediul unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, pot fi inspectate inclusiv orice dispozitive personale utilizate în baza politicii întreprinderii, în interes de serviciu și identificate în cadrul inspecției derulate în spațiile, terenurile sau mijloacele de transport ale întreprinderii ori asocierii de întreprinderi în care aceasta își desfășoară activitatea.

Măsurile prevăzute la alin. (3^1) se realizează în baza ordinului emis de președintele Consiliului Concurenței și a autorizării judiciare, prevederile art. 40 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Prin excepție de la prevederile alin. (3) , pentru investigarea încălcării prevederilor prezentei legi, Consiliul Concurenței poate realiza inspecții anunțate la sediul întreprinderilor, cu acordul acestora, în conformitate cu dispozițiile alin. (1) . Inspecțiile anunțate se realizează în baza ordinului președintelui Consiliului Concurenței, fără autorizare judiciară prealabilă.

Întreprinderile și asocierile de întreprinderi sunt obligate să se supună inspecțiilor inopinate.

Inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței. O copie certificată a acestui ordin și a autorizării judiciare se comunică întreprinderii sau asocierii de întreprinderi supuse inspecției dispuse cu respectarea dispozițiilor alin. (2) . În cazul în care comunicarea nu se poate face fizic reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al întreprinderii respective, aceasta se poate efectua și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului și autorizării judiciare, precum și confirmarea expedierii acestuia. În această situație, comunicarea ordinului de inspecție și a documentelor aferente acestuia se socotește îndeplinită la data și ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalitățile prevăzute mai sus, inspectorii de concurență vor proceda la afișarea ordinului de inspecție, a autorizării judiciare și a ordinului de declanșare a investigației la amplasamentul destinat inspecției, întocmind în acest sens un proces-verbal de afișare, în care vor fi indicate data și ora afișării.

Consiliul Concurenței desfășoară inspecții la solicitarea Comisiei Europene sau a unei alte autorități de concurență a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 și ale art. 12 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004, în baza ordinului de inspecție emis de președintele Consiliului Concurenței. Consiliul Concurenței poate permite persoanelor autorizate de autoritățile de concurență din statele membre să asiste, să coopereze sau să participe alături de inspectorii Consiliului Concurenței desemnați prin ordin conform alin. (4) la inspecțiile desfășurate de Consiliul Concurenței potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.

Ordinul de inspecție va indica obiectul și scopul inspecției, stabilește data la care începe și arată sancțiunile prevăzute la art. 53 și 59 , precum și dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere.

La solicitarea Consiliului Concurenței, în ipoteza în care poate exista o opoziție la desfășurarea inspecției inopinate, organele de ordine și siguranță publică sunt obligate să însoțească și să asigure sprijinul necesar inspectorilor de concurență în exercitarea de către aceștia a puterilor de inspecție. Dacă întreprinderea supusă inspecției refuză accesul reprezentanților Consiliului Concurenței în oricare dintre spațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) , inspectorii de concurență pot să pătrundă în acestea în prezența reprezentanților organelor de poliție, jandarmerie sau altor agenți ai forței publice și a doi martori care să fi împlinit vârsta de 18 ani.

În scopul pregătirii, respectiv efectuării inspecțiilor inopinate, inspectorii de concurență abilitați cu puteri de inspecție pot beneficia de asistență din partea structurilor de specialitate ale Poliției Române, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și ministrului afacerilor interne. Prin ordin se stabilesc și modalitățile de realizare a schimbului de informații și a pregătirii profesionale în comun.

Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (3^1) , la copierea, ridicarea și prelevarea informațiilor din mediul electronic, necesare investigației, Consiliul Concurenței poate beneficia de asistența structurilor de specialitate ale Poliției Române, în măsura disponibilității, în cazurile în care resursele umane și tehnice de analiză și prelucrare a informațiilor digitale ale Consiliului Concurenței sunt insuficiente. Modalitatea prin care se asigură asistența se stabilește prin ordinul prevăzut la alin. (7^1) .

Comunicările dintre întreprinderea sau asocierea de întreprinderi investigate și avocatul acesteia, realizate în cadrul și în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al întreprinderii sau asocierii de întreprinderi, respectiv după deschiderea procedurii administrative în baza prezentei legi ori anterior deschiderii procedurii administrative, cu condiția ca aceste comunicări să aibă legătură cu obiectul procedurii, nu pot fi prelevate ori folosite ca probă în cursul procedurilor desfășurate de Consiliul Concurenței.

Întreprinderea care solicită protecția comunicării sale cu avocatul este obligată să prezinte inspectorilor de concurență o justificare rezonabilă și elementele relevante prin prisma argumentelor invocate în acest scop, fără să fie necesar însă să divulge conținutul acesteia. În vederea determinării aplicabilității dispozițiilor alin. (10) teza întâi, inspectorii de concurență au dreptul să procedeze la o examinare imediată și sumară a elementelor extrinseci ale documentului, precum aspectul general, titlul, data, autorul, destinatarul sau subiectul comunicării cu avocatul, examinare de natură a le permite inspectorilor să confirme sau nu exactitatea motivelor invocate de întreprindere. În cazul în care, în cursul unei inspecții, pe baza justificării și elementelor prezentate de întreprindere, inspectorii de concurență care desfășoară inspecția ajung la concluzia definitivă a lipsei incidenței prevederilor alin. (8) în privința unei comunicări cu avocatul, existând o probabilitate semnificativă ca aceasta să nu fie protejată, aceștia au dreptul să sigileze și să ridice respectiva comunicare, în dublu exemplar, și vor supune analizei și deciziei președintelui Consiliului Concurenței acceptarea sau respingerea caracterului protejat al comunicării.

Președintele Consiliului Concurenței va decide, de urgență, pe baza probelor și argumentelor prezentate cu privire la acceptarea sau nu a caracterului protejat al comunicării. Decizia președintelui Consiliului Concurenței cu privire la respingerea caracterului protejat al comunicării poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Termenul pentru depunerea întâmpinării este de 15 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele soluționează cauza de urgență și cu precădere, dezbaterile asupra fondului litigiului în fața primei instanțe urmând a avea loc într-un termen de 60 de zile de la primul termen de judecată stabilit prin citație. În condițiile în care președintele Consiliului Concurenței decide să respingă caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care decizia poate fi contestată, potrivit prevederilor prezentului alineat sau în condițiile alin. (11) .

Cererea de suspendare a executării deciziei președintelui prin care s-a respins caracterul protejat al comunicării se poate introduce de către întreprinderea în cauză în termen de 15 zile de la comunicare, în condițiile Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Consiliul Concurenței are posibilitatea de a desigila documentul în oricare din următoarele cazuri

Termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru încălcarea prevederilor prezentei legi se suspendă față de toate părțile implicate pe durata în care decizia președintelui Consiliului Concurenței este contestată în instanță. Suspendarea termenului de prescripție nu împiedică instrumentarea investigației.

Exercitarea puterilor de inspecție se face în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului Concurenței.

În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform dispozițiilor art. 40 , inspectorii de concurență pot efectua inspecții asupra tuturor spațiilor prevăzute la art. 38 alin. (1) , deținute legal și/sau în care întreprinderea și/sau asocierea de întreprinderi își desfășoară activitatea.

În cazul în care există o suspiciune întemeiată că registrele sau alte documente care privesc activitatea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi sau informațiile accesibile entității care face obiectul inspecției și care ar putea fi relevante pentru a dovedi o încălcare a legii sunt păstrate în orice spațiu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport, altele decât cele menționate la art. 38 , inclusiv la domiciliul/reședința sau în orice alt spațiu cu destinația de locuință, pe terenurile sau în mijloacele de transport aparținând conducătorilor, administratorilor, directorilor și altor angajați ai întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi, inspectorii de concurență pot efectua inspecții inopinate în spațiile respective în baza autorizării judiciare prealabile date prin încheiere, conform prevederilor art. 40 .

Inspectorii de concurență pot proceda la inspecții, potrivit prevederilor art. 39 , doar în baza unui ordin emis de către președintele Consiliului Concurenței și cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecție, precum și o copie a autorizației judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției înainte de începerea acesteia.

Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează și se comunică Consiliului Concurenței în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.

În cazul în care inspecția trebuie desfășurată simultan în mai multe spații dintre cele prevăzute la art. 39 , Consiliul Concurenței va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o încheiere în care se indică întreprinderile și asocierile de întreprinderi care urmează a fi inspectate în spațiile prevăzute la art. 39 alin. (1) .

Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice inspecția, iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.

Oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8,00 și 18,00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate continua și după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său.

Inventarele și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore. Pentru Consiliul Concurenței, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (2) . În ceea ce privește persoana supusă inspecției, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (1) . Contestația nu este suspensivă de executare.

Președintele Curții de Apel București sau judecătorul delegat de acesta are competența să emită autorizația judiciară prevăzută la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.

La primirea unei plângeri privind o practică anticoncurențială, Consiliul Concurenței examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt și de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigații.

Dacă plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica declanșarea unei investigații, inclusiv prin raportare la prevederile art. 33 alin. (2) și (3) , Consiliul Concurenței o respinge în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care autorului i s-a confirmat faptul că plângerea este completă, îndeplinește toate condițiile, stabilite potrivit prevederilor alin. (4) și Consiliul Concurenței a obținut toate informațiile necesare analizei acestuia. Respingerea unei plângeri se face prin decizie a Consiliului Concurenței după ce i s-a acordat autorului plângerii posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere față de motivele pentru care autoritatea de concurență intenționează să respingă plângerea.

Plângerea este considerată completă la data la care Consiliul Concurenței deține toate informațiile și documentele necesare analizei acesteia, obținute în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. (1) .

Decizia de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Consiliul Concurenței va stabili, prin regulament, condițiile pe care o solicitare ce i-a fost adresată trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum și procedura aplicabilă soluționării acesteia.

În cazul în care plângerea înaintată nu cade sub incidența prezentei legi, Consiliul Concurenței va răspunde, în scris, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.

De câte ori Consiliul Concurenței dispune declanșarea unei investigații, în ordinul de declanșare a investigației este desemnat raportorul de caz, la propunerea directorului general. Raportorul este responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigației, comunicarea lui părților în cauză, primirea observațiilor și prezentarea raportului în Plenul Consiliului Concurenței, dacă este cazul.

Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigație, propunând Consiliului Concurenței dispunerea măsurilor care sunt de competența acestuia.

În situația în care, în urma declanșării unei investigații din oficiu, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancțiuni de către Consiliul Concurenței, acesta, prin ordin al președintelui, va închide investigația și va informa de îndată părțile implicate.

În situația în care investigația a fost declanșată ca urmare a unei plângeri și se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancțiuni de către Consiliul Concurenței, închiderea investigației se va face prin decizie a Consiliului Concurenței.

Închiderea unei investigații deschise potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) lit. c) se face prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după transmiterea concluziilor raportului către Comisia Europeană.

Cu excepția situațiilor prevăzute la art. 43 alin. (1) și a investigațiilor privind posibila încălcare a prevederilor art. 5-7 din Regulamentul privind piețele digitale, în orice procedură de investigație, Consiliul Concurenței acordă întreprinderilor participante la înțelegere decizia luată de asocieri de întreprinderi, practica concertată, abuzul de poziție dominantă sau la concentrarea economică ce formează obiectul investigației, ocazia de a-și exprima în scris observațiile cu privire la conținutul raportului de investigație. În observațiile scrise, părțile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenței. Atunci când apreciază că este util pentru stabilirea adevărului în cauza investigată, Consiliul Concurenței poate organiza audieri și în lipsa unei solicitări a părților implicate. Data până la care trebuie trimise observațiile, respectiv data audierii, după caz, este fixată de Consiliul Concurenței.

Președintele Consiliului Concurenței poate desemna experți și poate admite audierea autorului plângerii, la solicitarea acestuia, precum și a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deține date și informații relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.

Neprezentarea sau renunțarea la audiere, precum și refuzul oricărei depoziții sau declarații nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigație.

O copie a raportului va fi transmisă spre luare la cunoștință părților implicate care sunt supuse investigației, acordându-le acestora un termen de minimum 30 de zile în care să își formuleze observațiile. Persoanelor a căror audiere a fost admisă potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere și dacă Consiliul Concurenței apreciază că este util în interesul investigației.

Președintele Consiliului Concurenței va permite părților în cauză consultarea dosarului și obținerea, în format electronic, de copii și/sau extrase ale actelor procedurii de investigație.

Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informații confidențiale și nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenței, ale Comisiei Europene sau ale autorităților de concurență ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenței dintre Consiliul Concurenței și Comisia Europeană sau autoritățile de concurență ale statelor membre sau dintre acestea din urmă atunci când corespondența este inclusă în dosarul Consiliului Concurenței.

Documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obținere de copii și/sau extrase doar prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația, prin aceeași cerere de chemare în judecată.

Nicio dispoziție din prezenta lege nu interzice dreptul Consiliului Concurenței de a dezvălui și utiliza informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare a art. 5 și 6 din prezenta lege, precum și a art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Partea care, în cadrul procedurilor de aplicare a legii desfășurate de Consiliul Concurenței, a obținut acces la informațiile din dosarul cauzei referitoare la cererile de clemență și la cele pentru recunoașterea săvârșirii faptei, le poate folosi doar în scopul exercitării dreptului său la apărare în cadrul unei acțiuni în fața instanței, atunci când aceste acțiuni se referă la: a) repartizarea între participanții la cartel a cuantumului amenzii impuse în solidar acestora de către Consiliul Concurenței

Următoarele categorii de informații obținute de către o parte în cadrul procedurii de aplicare a legii derulate de Consiliul Concurenței nu pot fi utilizate de către părțile implicate în cadrul unor acțiuni în fața instanței până când autoritatea de concurență nu și-a finalizat procedura de aplicare a legii cu privire la toate părțile investigate prin adoptarea unei decizii prin care a constatat o încălcare a prevederilor art. 101 sau 102 din TFUE , respectiv a art. 5 sau 6 din prezenta lege și a dispus încetarea încălcării, respectiv prin care părțile și-au asumat angajamente, sau a pus capăt procedurii în alt mod

În cazul unei proceduri de investigație având ca obiect o concentrare economică, dispozițiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaților și directorilor executivi ai entităților participante la concentrare, în măsura în care aceștia justifică în cauză un interes legitim.

Documentele, datele și informațiile confidențiale din dosarul Consiliului Concurenței pot fi solicitate, de regulă, o singură dată, după comunicarea raportului de investigație conform prevederilor alin. (1) . În lipsa unor elemente noi, nu pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date și informații confidențiale.

Prevederile prezentului articol nu se aplică în situația raportului întocmit în cazul investigațiilor privind posibila încălcare, pe teritoriul României, a art. 5-7 din Regulamentul privind piețele digitale.

Consiliul Concurenței, în cazul investigațiilor declanșate potrivit prevederilor art. 33 , poate decide, după caz

Consiliul Concurenței poate decide, de asemenea, că nu există motive pentru a interveni, atunci când, pe baza informațiilor de care dispune, condițiile pentru ca o înțelegere, decizie sau practică concertată să fie interzisă nu sunt îndeplinite.

Consiliul Concurenței, în îndeplinirea atribuției prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. e) , poate decide să retragă beneficiul exceptării pentru înțelegerile, deciziile asocierilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, atunci când într-o anumită cauză respectivele înțelegeri, decizii sau practici concertate produc efecte incompatibile cu art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pe teritoriul României sau pe o parte a acestuia care prezintă toate caracteristicile unei piețe geografice distincte.

În cazul în care, după informarea Comisiei Europene conform dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Consiliul Concurenței decide că nu există motive pentru a continua procedurile de investigație și, prin urmare, finalizează respectivele proceduri de investigație, informează Comisia Europeană în consecință.

Consiliul Concurenței are competența să constate că s-a comis o încălcare a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE în trecut, atunci când are un interes legitim de a acționa în acest mod.

În cazul investigațiilor privind posibila încălcare a prevederilor art. 5-7 din Regulamentul privind piețele digitale, Consiliul Concurenței transmite Comisiei Europene un raport conform dispozițiilor art. 42 , urmând ca aceasta să decidă ce soluție va adopta în temeiul Regulamentului privind piețele digitale.

În termen de 30 de zile de la primirea notificării complete a unei operațiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenței va răspunde în scris, printr-o adresă, în cazul în care va ajunge la concluzia că operațiunea de concentrare economică nu cade sub incidența prezentei legi.

În termen de 45 de zile de la primirea notificării complete a unei operațiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenței va emite o decizie de neobiecțiune atunci când constată că, deși operațiunea de concentrare economică notificată cade sub incidența prezentei legi

În termen de 45 de zile de la primirea notificării complete a unei operațiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenței va decide deschiderea unei investigații, atunci când constată că operațiunea de concentrare economică notificată cade sub incidența prezentei legi, prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal și acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor alin. (2) lit. b) .

În termen de maximum 5 luni de la primirea notificării complete a unei operațiuni de concentrare economică pentru care Consiliul Concurenței a decis deschiderea unei investigații din cauza îndoielilor serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal, Consiliul Concurenței

În cazul în care Consiliul Concurenței nu ia o decizie în termenele prevăzute la alin. (2)-(4) , operațiunea de concentrare economică notificată poate avea loc.

În situația în care notificarea unei operațiuni de concentrare economică necesită completări, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) încep să curgă de la data la care părțile au furnizat Consiliului Concurenței toate informațiile solicitate în vederea completării notificării.

Consiliul Concurenței va stabili, prin regulament, categoriile de concentrări economice care pot beneficia de procedura simplificată de analiză.

În cazul investigațiilor și deciziilor adoptate potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) și b) , cu privire la o posibilă încălcare a art. 13 , atunci când operațiunea de concentrare economică investigată nu este notificată, Consiliul Concurenței va analiza și va decide, în acest context, și cu privire la compatibilitatea operațiunii cu un mediu concurențial normal.

Abrogat.

Abrogat.

În situația în care Comisia pentru examinarea investițiilor directe - CEISD informează, în scris, Consiliul Concurenței că o operațiune de concentrare economică notificată este susceptibilă să prezinte riscuri pentru securitatea națională și declanșează o cercetare detaliată a cererii de autorizare, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) se suspendă începând cu data înregistrării acestei comunicări. Suspendarea încetează la data înregistrării adresei prin care CEISD informează Consiliul Concurenței cu privire la emiterea avizului CEISD.

Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniul siguranței naționale pot solicita Consiliului Concurenței orice informații și documente necesare pentru aplicarea prevederilor alin. (9) . Dispozițiile art. 34 alin. (1) , art. 53 , respectiv ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care, referitor la operațiunea în cauză, se emite de către CEISD un aviz de respingere, procedura în fața Consiliului Concurenței încetează la data înregistrării adresei prin care CEISD îl informează cu privire la emiterea acestui aviz.

În cazul în care Consiliul Concurenței constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare și că acea concentrare a fost declarată incompatibilă cu mediul concurențial normal, acesta, prin decizie, poate

Consiliul Concurenței poate acționa potrivit alin. (1) lit. a) și b) și atunci când constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiții impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. c) .

Pe durata procedurii de investigație referitoare la posibila săvârșire a unei practici anticoncurențiale, întreprinderile sau asocierile de întreprinderi față de care a fost declanșată investigația pot formula propuneri de angajamente, în scopul înlăturării situației care a condus la declanșarea investigației.

Atunci când Consiliul Concurenței intenționează să accepte angajamentele propuse de părți, va publica un rezumat al cazului și conținutul esențial al angajamentelor propuse, asupra cărora terții interesați își pot prezenta observațiile în termenul stabilit de autoritatea de concurență.

Prin decizie, Consiliul Concurenței conferă forță obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecția concurenței și dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situației care a determinat declanșarea investigației. Decizia Consiliului Concurenței poate fi adoptată pe o durată determinată și poate concluziona, fără audierea părților implicate, că nu mai există motive pentru acțiunea autorității de concurență.

În cazul în care Consiliul Concurenței constată că angajamentele nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3) , acesta va informa, în scris, întreprinderile sau asocierile de întreprinderi cu privire la motivele pentru care angajamentele nu au fost acceptate și va continua procedura de investigație.

În cazul închiderii investigației potrivit prevederilor alin. (3) , Consiliul Concurenței poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura de investigație, atunci când

Întreprinderile pot formula propuneri de angajamente și în cazul operațiunilor de concentrare economică în scopul compatibilizării acestora cu un mediu concurențial normal, potrivit prevederilor art. 47 . Prevederile alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile, criteriile, termenele și procedura pentru acceptarea și evaluarea angajamentelor propuse de părți.

Atât în cadrul analizării unei plângeri sau al unei analize preliminare, cât și pe durata procedurii de investigație, referitoare la posibila încălcare a art. 8 alin. (1) , autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea își deleagă atribuțiile pot formula măsuri sau remedii necesare restabilirii unui mediu concurențial normal.

Atunci când intenționează să accepte măsurile sau remediile propuse de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale sau de către entitățile către care acestea își deleagă atribuțiile, Consiliul Concurenței va publica un rezumat al cazului și conținutul esențial al măsurilor sau remediilor propuse, asupra cărora terții interesați își pot prezenta observațiile în termenul stabilit de autoritatea de concurență.

Prin decizie, Consiliul Concurenței conferă forță obligatorie măsurilor sau remediilor propuse de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale sau de către entitățile către care acestea își deleagă atribuțiile, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecția concurenței și dacă îndeplinirea lor conduce la restabilirea unui mediu concurențial normal și, în cadrul unei investigații, la înlăturarea situației și a îngrijorărilor concurențiale care au determinat declanșarea acesteia. Decizia Consiliului Concurenței poate fi adoptată pe o durată determinată și poate concluziona, fără audierea părților implicate, că nu mai există motive pentru acțiunea autorității de concurență.

În cazul în care Consiliul Concurenței constată că măsurile sau remediile propuse nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3) , acesta va informa, în scris, autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea își deleagă atribuțiile cu privire la motivele pentru care acestea nu au fost acceptate și va continua procedura de investigație.

În cazul închiderii investigației potrivit prevederilor alin. (3) , Consiliul Concurenței poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura de investigație, atunci când

Atunci când, în urma redeschiderii investigației, se constată încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) se aplică în continuare prevederile alin. (2)-(4) ale aceluiași articol. (7) Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile, criteriile, termenele și procedura pentru acceptarea și evaluarea măsurilor și remediilor propuse de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea își deleagă atribuțiile.

Consiliul Concurenței poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii potrivit prevederilor art. 8 , 46 și 47 , în caz de urgență determinată de riscul unui prejudiciu grav și ireparabil adus concurenței, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existența unor fapte de natură anticoncurențială prohibite expres de lege și care trebuie eliminate fără întârziere.

Înainte de luarea unei măsuri interimare, părțile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere. La cererea expresă a părților implicate, Consiliul Concurenței va proceda la ascultarea argumentelor acestora în Plen.

O decizie adoptată potrivit prevederilor alin. (1) trebuie să fie proporțională și să se aplice fie pe o durată determinată, ce poate fi reînnoită de Consiliul Concurenței în măsura în care este necesar și adecvat, fie până la adoptarea deciziei finale.

Consiliul Concurenței informează Rețeaua europeană în domeniul concurenței cu privire la impunerea măsurilor interimare dispuse înaintea emiterii unei decizii potrivit art. 46 .

Consiliul Concurenței poate impune măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menținerea condițiilor de concurență efectivă și în cazul în care

Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile, termenele și procedura pentru adoptarea de măsuri interimare.

Deciziile adoptate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor art. 8 , 13, art. 25 alin. (5) lit. c) , art. 41 alin. (2) și art. 46 , cu excepția deciziei prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. b) , se motivează și se comunică părților în termen de maximum 120 de zile de la deliberare.

Deciziile adoptate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b) și art. 47 alin. (2) și (4) se motivează și se comunică părților în termen de maximum 15 zile de la deliberare.

Deciziile Consiliului Concurenței prevăzute la alin. (1) și (1^1) , cu excepția celor prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. b) , pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Deciziile adoptate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b) pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 20 de zile de la data comunicării. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la data comunicării. Instanțele soluționează cauza de urgență și cu precădere.

Instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. În cazul amenzilor, suspendarea se va dispune doar cu condiția plății unei cauțiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la creanțele bugetare.

Ordinul privind declanșarea unei investigații, prevăzută de lege, se poate ataca numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația.