LEGE nr. 209 din 8 noiembrie 2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative

În cazul în care este utilizat un anumit instrument de plată în vederea exprimării consimțământului, plătitorul și prestatorul său de servicii de plată pot conveni asupra unor limite de cheltuieli pentru operațiunile de plată executate cu ajutorul instrumentului de plată respectiv. (2) Prestatorul de servicii de plată poate, în condițiile unor clauze exprese prevăzute în contractul-cadru, să blocheze instrumentul de plată din motive justificate în mod obiectiv, legate de securitatea instrumentului de plată, de o suspiciune de utilizare neautorizată sau frauduloasă a acestuia sau, în cazul unui instrument de plată cu o linie de credit atașată, de un risc crescut în mod semnificativ ca plătitorul să fie în incapacitatea de a se achita de obligația de plată.

În aceste cazuri, prestatorul de servicii de plată informează plătitorul, în modul convenit cu acesta, în legătură cu blocarea instrumentului de plată și cu motivele acestei blocări, dacă este posibil, înainte de blocare sau cel mai târziu imediat după blocarea instrumentului.

Prevederile alin. (3) nu se aplică în situația în care furnizarea unor astfel de informații nu ar putea fi considerată acceptabilă, din motive de securitate, justificate în mod obiectiv sau în cazul în care o astfel de informare este interzisă de alte dispoziții relevante ale dreptului intern sau ale dreptului Uniunii Europene.

Prestatorul de servicii de plată deblochează instrumentul de plată sau îl înlocuiește cu un instrument de plată nou de îndată ce motivele care au determinat blocarea instrumentului încetează să mai existe.

Prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont poate refuza unui prestator de servicii de informare cu privire la conturi sau unui prestator de servicii de inițiere a plății accesul la un cont de plăți, în cazul în care există motive justificate în mod obiectiv și susținute de dovezi corespunzătoare legate de accesarea neautorizată sau frauduloasă a contului de plăți de către prestatorul de servicii de informare cu privire la conturi sau de către prestatorul de servicii de inițiere a plății, inclusiv de inițierea neautorizată sau frauduloasă a unei operațiuni de plată. În aceste cazuri, prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont comunică plătitorului, într-un mod convenit de comun acord cu acesta, refuzul accesului la contul de plăți și motivele acestui refuz.

Comunicarea prevăzută la alin. (1) este transmisă plătitorului, dacă este posibil, înainte de refuzarea accesului sau cel mai târziu imediat după aceasta, cu excepția cazului în care există motive de siguranță justificate în mod obiectiv sau este interzisă de alte dispoziții relevante ale dreptului intern sau ale dreptului Uniunii Europene.

Prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont permite accesul la contul de plăți de îndată ce motivele care au determinat acest refuz încetează să mai existe.

În cazul prevăzut la art. 164 alin. (1) , prestatorii de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) care oferă servicii de administrare cont raportează de îndată incidentul generat de prestatorul de servicii de informare cu privire la conturi sau de prestatorul de servicii de inițiere a plății, persoană juridică română, precum și cel din alt stat membru, care prestează servicii de plată pe teritoriul României prin sucursale și/sau agenți, în temeiul dreptului de stabilire, către Banca Națională a României.

În cazul prevăzut la art. 164 alin. (1) , prestatorii de servicii de plată persoane juridice române care oferă servicii de administrare cont, prin prestarea de servicii de plată în mod direct în alt stat membru, raportează de îndată incidentul generat de prestatorul de servicii de informare cu privire la conturi sau de prestatorul de servicii de inițiere a plății persoană juridică română care prestează servicii de plată în mod direct în acel stat membru către Banca Națională a României.

Raportarea prevăzută la alin. (1) și (2) cuprinde detaliile relevante ale incidentului și motivele care au determinat luarea de măsuri. Banca Națională a României evaluează incidentul și, dacă este necesar, adoptă măsurile adecvate.

În cazul prevăzut la art. 164 alin. (1) , prestatorii de servicii de plată prevăzuți la alin. (1) care oferă servicii de administrare cont raportează de îndată incidentul generat de prestatorul de servicii de informare cu privire la conturi sau de prestatorul de servicii de inițiere a plății, din alt stat membru, care prestează servicii de plată în mod direct pe teritoriul României, autorității competente din statul membru de origine al prestatorului de servicii de plată care a generat incidentul.

În cazul prevăzut la art. 164 alin. (1) , prestatorii de servicii de plată prevăzuți la alin. (2) care oferă servicii de administrare cont raportează de îndată incidentul generat de prestatorul de servicii de informare cu privire la conturi sau de prestatorul de servicii de inițiere a plății, din alt stat membru, autorității competente relevante din statul membru al prestatorului de servicii de plată care a generat incidentul.

Utilizatorul serviciilor de plată care folosește un instrument de plată are următoarele obligații

În scopul prevăzut la alin. (1) lit. a) , de îndată ce utilizatorul serviciilor de plată primește un instrument de plată, acesta ia toate măsurile rezonabile pentru a păstra în siguranță elementele de securitate personalizate.

Prestatorul de servicii de plată corectează o operațiune de plată numai dacă utilizatorul serviciilor de plată semnalează, fără întârziere nejustificată, prestatorului său de servicii de plată, dar nu mai târziu de 13 luni de la data debitării, faptul că a constatat o operațiune de plată neautorizată sau executată incorect, inclusiv în condițiile art. 203-211 .

Termenul prevăzut la alin. (1) nu se aplică în cazul în care prestatorul de servicii de plată nu și-a îndeplinit obligația de a furniza sau de a face disponibile informațiile legate de această operațiune de plată, potrivit prevederilor titlului III.

În cazul în care prestatorul de servicii de inițiere a plății este răspunzător pentru operațiunea de plată neautorizată, acesta despăgubește imediat prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont, la cererea acestuia, pentru pierderile suferite sau sumele plătite în urma rambursării acordate plătitorului, inclusiv contravaloarea operațiunii de plată neautorizate.

În conformitate cu prevederile art. 171 și 172 , prestatorului de servicii de inițiere a plății îi revine sarcina de a face dovada că, în limitele competenței sale, operațiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect și nu a fost afectată de o defecțiune tehnică sau de alte deficiențe legate de serviciile de plată de care este responsabil.

Prin excepție de la prevederile art. 173-176 , plătitorul poate fi obligat, până la un cuantum de cel mult 30 euro sau echivalentul în lei, să suporte consecințele financiare legate de orice operațiune de plată neautorizată care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut sau furat sau din folosirea fără drept a acestuia, în cazul în care plătitorul nu a acționat în mod fraudulos și nici nu și-a încălcat, cu intenție, obligațiile ce îi revin în temeiul art. 166 . Acest alineat nu se aplică în situațiile prevăzute la art. 177 .

Plătitorul suportă toate pierderile legate de orice operațiune de plată neautorizată dacă aceste pierderi au fost cauzate de plătitor în urma fraudei sau a nerespectării, intenționate sau din neglijență gravă, a uneia sau a mai multor obligații prevăzute la art. 166 . În astfel de cazuri, suma de cel mult 30 euro sau echivalentul în lei al acestei sume nu se aplică.

Evaluarea răspunderii plătitorului se face ținând cont, în special, de natura elementelor de securitate personalizate ale instrumentului de plată și de situațiile în care acesta a fost pierdut, furat sau folosit fără drept.

Plătitorul are dreptul la rambursare din partea prestatorului de servicii de plată a unei operațiuni de plată autorizate inițiate de sau prin intermediul unui beneficiar al plății care a fost deja executată, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Rambursarea constă în suma totală a operațiunii de plată executate.

Data valutei creditării pentru contul de plăți al plătitorului este data la care suma a fost debitată.

În plus față de dreptul prevăzut la alin. (1)-(4) și fără a aduce atingere art. 184, pentru debitările directe prevăzute la art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009, plătitorul are un drept necondiționat de rambursare în termenele stabilite la art. 185 .

Pentru debitări directe în lei, prestatorii de servicii de plată oferă drepturi la rambursare mai favorabile, în conformitate cu schemele de debitare directă, cu condiția ca acestea să fie mai avantajoase pentru plătitor.

Plătitorul poate solicita rambursarea prevăzută la art. 182-184 pentru o operațiune de plată autorizată, inițiată de sau prin intermediul unui beneficiar al plății, în termen de 8 săptămâni de la data la care fondurile au fost debitate.

În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii de rambursare, prestatorul de servicii de plată fie rambursează întreaga sumă a operațiunii de plată, fie justifică refuzul de a rambursa suma, indicând organismele pe care plătitorul le poate sesiza în temeiul art. 222 , în cazul în care plătitorul nu acceptă justificarea oferită.

Dreptul prestatorului de servicii de plată de a refuza rambursarea, după împlinirea termenului de 8 săptămâni de la data la care fondurile au fost debitate, nu se aplică în cazul debitărilor directe prevăzute la art. 182 alin. (5) .

Momentul primirii ordinului de plată este cel în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului intră în posesia ordinului de plată.

Contul plătitorului nu se debitează înainte de primirea ordinului de plată.

În cazul în care momentul primirii nu este într-o zi lucrătoare pentru prestatorul de servicii de plată al plătitorului, ordinul de plată se consideră primit în următoarea zi lucrătoare.

Prestatorul de servicii de plată poate stabili o oră-limită aproape de sfârșitul zilei lucrătoare, după care orice ordin de plată primit se consideră primit în următoarea zi lucrătoare.

În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată care inițiază un ordin de plată și prestatorul de servicii de plată convin ca executarea ordinului de plată să înceapă într-o anumită zi sau la sfârșitul unei anumite perioade ori în ziua în care plătitorul a pus fonduri la dispoziția prestatorului de servicii de plată, momentul primirii, potrivit prevederilor art. 195 , este considerat ziua convenită. În cazul în care ziua convenită nu este o zi lucrătoare pentru prestatorul de servicii de plată, ordinul de plată se consideră primit în următoarea zi lucrătoare.

În cazul în care prestatorul de servicii de plată refuză executarea unui ordin de plată sau inițierea unei operațiuni de plată, refuzul și, dacă este posibil, motivele refuzului, precum și procedura de remediere a oricăror erori de fapt care au condus la refuz sunt notificate utilizatorului serviciilor de plată, dacă acest lucru nu este interzis prin alte prevederi legislative relevante.

Prestatorul de servicii de plată transmite sau pune la dispoziție notificarea, în modul convenit, în cel mai scurt timp și în orice situație, în termenele specificate în art. 195 .

Contractul-cadru poate include o condiție ca, în cazul în care refuzul este justificat în mod obiectiv, prestatorul de servicii de plată să poată percepe un comision rezonabil pentru această notificare.

Utilizatorul serviciilor de plată nu poate revoca un ordin de plată după ce acesta a fost primit de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4) și la art. 186 alin. (5) și cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare care precedă ziua convenită.

În cazul în care operațiunea de plată este inițiată de un prestator de servicii de inițiere a plății sau de către beneficiarul plății sau prin intermediul acestuia, plătitorul nu poate revoca ordinul de plată după acordarea consimțământului către prestatorul de servicii de inițiere a plății pentru a iniția operațiunea de plată sau după acordarea consimțământului către beneficiarul plății pentru a executa operațiunea de plată.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , plătitorul poate revoca ordinul de plată, în cazul unei debitări directe, fără a aduce atingere drepturilor de rambursare, cel târziu la sfârșitul zilei lucrătoare care precedă ziua convenită pentru debitarea fondurilor.

După limitele de timp prevăzute la alin. (1)-(3) , ordinul de plată poate fi revocat numai dacă utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată relevant convin astfel. În cazul prevăzut la alin. (2) și (3) este necesar și acordul beneficiarului plății. În cazul în care se convine în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată poate percepe un comision de revocare.

Prezenta secțiune se aplică

Prezenta secțiune se aplică și altor operațiuni de plată, dacă utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată nu convin altfel, cu excepția prevederilor referitoare la data valutei și disponibilității fondurilor prevăzute la art. 198 , care se aplică în orice situație.

În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată convin, pentru operațiunile de plată transfrontaliere prevăzute la alin. (1) și efectuate pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spațiul Economic European, asupra unei perioade mai lungi decât cea prevăzută la art. 195 , această perioadă nu poate depăși 4 zile lucrătoare din momentul primirii ordinului de plată, în conformitate cu art. 186 .

Prestatorul de servicii de plată al plătitorului garantează că, după momentul primirii ordinului de plată, în conformitate cu art. 186 , suma operațiunii de plată este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății, cel mai târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Acest termen poate fi prelungit cu o zi lucrătoare pentru operațiunile de plată inițiate pe suport hârtie.

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății atribuie o dată a valutei și pune la dispoziție suma operațiunii de plată în contul de plăți al beneficiarului plății după ce prestatorul de servicii de plată a primit fondurile, în conformitate cu art. 198 .

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății transmite prestatorului de servicii de plată al plătitorului ordinul de plată inițiat de către sau prin intermediul beneficiarului plății în termenele convenite între beneficiarul plății și prestatorul său de servicii de plată, astfel încât plata să poată fi făcută, în ceea ce privește debitarea directă, la data scadentă convenită.

În cazul în care un consumator plasează numerar într-un cont de plăți deschis la prestatorul de servicii de plată în moneda respectivului cont de plăți, prestatorul de servicii de plată se asigură că suma este disponibilă și că i se atribuie o dată a valutei imediat după momentul primirii fondurilor.

În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu este consumator, suma este disponibilizată cu o dată a valutei care este cel târziu următoarea zi lucrătoare după primirea fondurilor.

Data valutei creditării contului de plăți al beneficiarului plății nu poate fi ulterioară zilei lucrătoare în care suma ce face obiectul operațiunii de plată este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății.

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății se asigură că suma operațiunii de plată se află la dispoziția beneficiarului plății imediat după ce această sumă este creditată în contul prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății atunci când din partea prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății este îndeplinită una dintre următoarele condiții

Obligația prevăzută la alin. (2) se aplică și în cazul plăților efectuate de un singur prestator de servicii de plată.

Data valutei la care se face debitarea contului de plăți al plătitorului nu poate fi anterioară momentului în care suma ce face obiectul operațiunii de plată este debitată din contul respectiv.

În cazul în care codul unic de identificare furnizat de utilizatorul serviciilor de plată este incorect, prestatorul de servicii de plată nu răspunde, în conformitate cu art. 203-211 , pentru neexecutarea sau executarea defectuoasă a operațiunii de plată.

În cazul prevăzut la alin. (1) , prestatorul de servicii de plată al plătitorului trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru a recupera fondurile implicate în operațiunea de plată.

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății participă la aceste eforturi, inclusiv prin comunicarea către prestatorul de servicii de plată al plătitorului a tuturor informațiilor esențiale pentru colectarea adecvată a fondurilor.

În cazul în care colectarea fondurilor nu este posibilă, prestatorul de servicii de plată al plătitorului oferă plătitorului, în baza unei cereri scrise, toate informațiile de care dispune și care sunt relevante pentru plătitor, pentru a permite acestuia să inițieze o acțiune în justiție în vederea recuperării fondurilor.