Înapoi la Legislație

Legea nr. 207/2015 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
8 mai 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
460

Pe scurt

Legea nr. 207/2015: CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 ( Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 ).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 8 mai 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 38 din 4 mai 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 8 mai 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
460 articole.
Cuprins

CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 ( Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 )

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Secțiunea IV

Proceduri de diligență fiscală în ceea ce privește conturile de persoană fizică noi A. Următoarele proceduri se aplică în scopul identificării conturilor care fac obiectul raportării dintre conturile de persoană fizică noi. 1. În ceea ce privește conturile de persoană fizică noi, în momentul deschiderii contului, instituția financiară raportoare trebuie: a) să obțină o declarație pe propria răspundere, care poate face parte din documentația de deschidere a contului, care permite instituției financiare raportoare să stabilească rezidența fiscală/rezidențele fiscale a/ale titularului contului de persoană fizică nou; și ... b) să confirme caracterul rezonabil al respectivei declarații pe propria răspundere pe baza informațiilor obținute de instituția financiară raportoare în legătură cu deschiderea contului, inclusiv eventualele documente colectate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. ... B. În cazul în care prin declarația pe propria răspundere se stabilește că titularul contului de persoană fizică nou este rezident fiscal într-o jurisdicție care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să considere contul drept cont care face obiectul raportării. 1. Declarația pe propria răspundere trebuie să permită stabilirea rezidenței fiscale/rezidențelor fiscale a/ale titularului contului de persoană fizică nou. În cazul în care prin declarația pe propria răspundere sunt declarate mai multe jurisdicții de rezidență, instituția financiară raportoare trebuie să considere contul drept cont care face obiectul raportării pentru fiecare jurisdicție care face obiectul raportării ... 2. Declarația pe propria răspundere a titularului contului de persoană fizică nou este declarația care furnizează statutul acestuia și orice altă informație care poate să fie solicitată în mod rezonabil de către instituția financiară raportoare pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare și de diligență fiscală, de exemplu, dacă titularul contului de persoană fizică nou are rezidența fiscală într-o jurisdicție care face obiectul raportării. ... 3. Cu privire la conturile de persoană fizică noi, declarația pe propria răspundere a titularului contului de persoană fizică nou este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către acesta, este datată cel mai târziu cu data primirii și conține următoarele date despre titularul contului de persoană fizică nou: a) numele și prenumele; ... b) adresa de rezidență/domiciliu; ... c) jurisdicția/jurisdicțiile de rezidență pentru scopuri fiscale; ... d) numărul/numerele de identificare fiscală cu privire la fiecare jurisdicție care face obiectul raportării; și ... e) data nașterii. ... Declarația pe propria răspundere poate să fie precompletată de instituția financiară raportoare astfel încât să cuprindă informațiile despre titularul contului de persoană fizică nou, cu excepția jurisdicțiilor în care își are rezidențele fiscale, în afară de cele care există deja în registrele acesteia. ... 4. Dacă titularul contului de persoană fizică nou este rezident fiscal într-o jurisdicție care face obiectul raportării, declarația pe propria răspundere trebuie să includă: a) numărul/numerele de identificare fiscală al/ale titularului contului de persoană fizică nou pentru fiecare jurisdicție care face obiectul raportării, sub rezerva pct. 1 din subsecțiunea D din secțiunea I ; și ... b) data nașterii. ... 5. Declarația pe propria răspundere poate să fie furnizată în orice modalitate și sub orice formă (de exemplu, electronic, în format pdf. sau sub forma unui document scanat). Dacă declarația pe propria răspundere este furnizată electronic, sistemul electronic trebuie să asigure faptul că informațiile primite sunt informațiile trimise și trebuie să documenteze toate sesiunile de acces ale utilizatorului care au ca rezultat trimiterea, reînnoirea sau modificarea declarației pe propria răspundere. În plus, designul și funcționarea sistemului electronic, inclusiv procedurile de acces, trebuie să asigure faptul că persoana care accesează sistemul și furnizează declarația pe propria răspundere este persoana menționată în aceasta și trebuie să fie capabilă să furnizeze, la cerere, o copie pe suport hârtie a tuturor declarațiilor pe propria răspundere furnizate electronic. ... 6. Declarația pe propria răspundere a titularului contului de persoană fizică nou poate fi semnată (sau confirmată în alt mod) de un reprezentant legal, împuternicit, curator, tutore sau în orice altă calitate legală a acestuia. Instituția financiară raportoare obține și verifică informațiile și documentele corespunzătoare cu privire la identitatea reprezentantului, natura și limitele reprezentării. ... 7. În cazul în care declarația pe propria răspundere este confirmată, această confirmare este cuprinsă de instituția financiară raportoare într-o evidență care să poată demonstra, în mod credibil, că declarația pe propria răspundere a fost confirmată. Instituția financiară raportoare păstrează această evidență în scopuri de audit, pe lângă declarația pe propria răspundere furnizată. ... C. 1. În cazul în care intervine o modificare a circumstanțelor cu privire la un cont de persoană fizică nou în urma căreia instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere inițială este incorectă sau nu mai este de încredere, instituția financiară raportoare nu se poate baza pe declarația pe propria răspundere inițială. În acest caz, instituția financiară raportoare trebuie să obțină: a) fie o declarație pe propria răspundere valabilă, care să stabilească rezidența fiscală/rezidențele fiscale a/ale titularului contului de persoană fizică nou; ... b) fie o explicație rezonabilă și documente aferente (dacă este cazul) care să confirme valabilitatea declarației pe propria răspundere inițială. Instituția financiară raportoare trebuie să păstreze o copie sau o consemnare a unei astfel de explicații și a documentelor aferente. ... 2. Instituția financiară raportoare trebuie să dețină procedurile necesare prin care să se asigure că orice modificare, care reprezintă o modificare a circumstanțelor, este identificată de instituția financiară raportoare. ... 3. Instituția financiară raportoare trebuie să notifice orice persoană care furnizează o declarație pe propria răspundere asupra obligației acestei persoane de a înștiința instituția financiară raportoare asupra oricărei modificări de circumstanțe. ... 4. O modificare a circumstanțelor încetează valabilitatea declarației pe propria răspundere cu privire la informațiile care nu mai sunt corecte sau nu mai sunt de încredere, până când respectivele informații sunt actualizate. ... 5. Declarația pe propria răspundere își pierde valabilitatea la data la care instituția financiară raportoare care deține declarația cunoaște sau are motive să cunoască că circumstanțele s-au schimbat. Instituția financiară raportoare poate să decidă să considere că o persoană are același statut pe care l-a avut înainte de modificarea circumstanțelor până la expirarea a 90 de zile calendaristice de la data la care declarația pe propria răspundere își pierde valabilitatea ca urmare a modificării circumstanțelor, până la data la care valabilitatea declarației este confirmată sau până la data la care se obține o nouă declarație. ... 6. Instituția financiară raportoare poate să se bazeze pe declarația pe propria răspundere a titularului contului de persoană fizică nou fără să fie obligată să examineze posibilele modificări de circumstanțe care pot afecta valabilitatea declarației, în afară de situația în care se află în posesia unor documente care o pot face să cunoască sau să aibă motive să cunoască faptul că aceste circumstanțe s-au schimbat. ... 7. Dacă instituția financiară raportoare nu poate să obțină o confirmare a valabilității declarației inițiale sau o declarație valabilă în termenul de 90 de zile calendaristice de la data la care declarația pe propria răspundere își pierde valabilitatea ca urmare a modificării circumstanțelor, instituția financiară raportoare trebuie să considere titularul contului de persoană fizică nou ca fiind rezident al jurisdicției în care acesta a declarat că este rezident în declarația inițială și în jurisdicția în care acesta ar putea fi rezident ca urmare a modificării circumstanțelor. ... 8. Instituția financiară raportoare poate să rețină declarația pe propria răspundere în original, în copie certificată sau copie simplă (inclusiv microfișă, document scanat electronic sau alte metode similare de stocare electronică), conform procedurilor interne proprii. ... 9. Orice document care este stocat electronic trebuie să fie disponibil pe suport hârtie, la cerere. ... 10. Instituția financiară raportoare poate să considere o declarație pe propria răspundere a titularului contului de persoană fizică nou ca fiind valabilă, chiar dacă acea declarație conține o eroare neimportantă, dacă instituția financiară raportoare deține suficiente documente la dosar pentru a acoperi informațiile lipsă din declarația pe propria răspundere. ... 11. Instituția financiară raportoare poate să obțină o declarație pe propria răspundere furnizată de client fie pentru toate conturile, fie pentru fiecare cont în parte, în scopul îndeplinirii procedurilor speciale de diligență fiscală prevăzute la subsecțiunea A din secțiunea VII . Cu toate acestea, instituția financiară raportoare poate să se bazeze pe declarația pe propria răspundere furnizată de un client pentru un alt cont dacă ambele conturi sunt considerate un singur cont în scopul îndeplinirii procedurilor speciale de diligență fiscală prevăzute la subsecțiunea A din secțiunea VII . ... 12. Instituțiile financiare raportoare pot să utilizeze prestatori de servicii în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare și de diligență fiscală. Instituția financiară raportoare poate să folosească documentele obținute de prestatorii de servicii pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare și de diligență fiscală, iar obligațiile de raportare și de diligență fiscală rămân în sarcina instituției financiare raportoare. ... 13. Instituția financiară raportoare poate să se bazeze pe documentele colectate de un agent, inclusiv un consilier de fonduri pentru fonduri mutuale, fonduri speculative sau un grup privat de investiții al instituției financiare raportoare. ... 14. Instituția financiară raportoare care obține un cont de la un predecesor sau cedent în cazul unei fuziuni sau absorbții de conturi cu titlu oneros trebuie să se bazeze în general pe documentele valabile, inclusiv pe o declarație pe propria răspundere valabilă, sau pe copii de pe aceste documente valabile obținute de predecesor sau cesionar. ... 15. Instituția financiară raportoare care obține un cont printr-o fuziune sau absorbție de conturi cu titlu oneros de la o altă instituție financiară raportoare care a finalizat toate procedurile de diligență fiscală prevăzute la secțiunile II-VII cu privire la conturile cesionate trebuie să se bazeze, în general, pe documentația de stabilire a statutului titularului contului de persoană fizică nou aparținând predecesorului sau cesionarului până la momentul în care cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere inițială este incorectă sau a intervenit o modificare a circumstanțelor, potrivit pct. 1 din anexa nr. 2 . ... 16. La deschiderea contului, odată ce instituția financiară raportoare a obținut declarația pe propria răspundere care îi permite să stabilească rezidența fiscală/rezidențele fiscale a/ale titularului contului de persoană fizică nou, trebuie să confirme caracterul rezonabil al unei astfel de declarații, pe baza unor informații obținute la deschiderea contului, inclusiv orice documente colectate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, acestea reprezentând „testul de rezonabilitate“. ... 17. Caracterul rezonabil al declarației pe propria răspundere este confirmat dacă pe parcursul procedurilor de deschidere de cont și cu ocazia examinării informațiilor obținute la momentul deschiderii contului, inclusiv orice documente colectate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, instituția financiară raportoare nu cunoaște sau nu are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere este incorectă sau nu este de încredere. ... 18. În cazul unei declarații pe propria răspundere care nu trece testul de rezonabilitate, instituția financiară raportoare face demersuri ca, pe parcursul procedurilor de deschidere de cont, să obțină o declarație pe propria răspundere valabilă sau o explicație rezonabilă și documentele aferente, dacă este cazul, care să confirme caracterul rezonabil al declarației pe propria răspundere, situație în care trebuie să păstreze o copie sau o consemnare a unei astfel de explicații și a documentelor aferente. ... 19. În cazul în care o persoană fizică care este titular de cont indică într-o declarație pe propria răspundere că nu are rezidență fiscală, instituția financiară raportoare are obligația de a confirma caracterul rezonabil al declarației pe propria răspundere pe baza altor documente, inclusiv orice documentație colectată în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În cazul în care instituția financiară raportoare nu obține o explicație rezonabilă cu privire la caracterul rezonabil al declarației pe propria răspundere, instituția financiară raportoare nu se poate baza pe aceasta și trebuie să obțină o nouă declarație pe propria răspundere valabilă de la titularul de cont. ...

Secțiunea V

Proceduri de diligență fiscală în ceea ce privește conturile de entitate preexistente Următoarele proceduri se aplică în scopul identificării conturilor care fac obiectul raportării dintre conturile de entitate preexistente. A. Conturi de entitate care nu fac obiectul obligației de examinare, identificare sau raportare. Cu excepția cazului în care instituția financiară raportoare decide altfel, fie cu privire la toate conturile de entitate preexistente, fie separat, cu privire la orice grup clar identificat de astfel de conturi, un cont de entitate preexistent cu un sold agregat sau o valoare agregată a contului care nu depășește, la data de 31 decembrie 2015, echivalentul în lei a 250.000 USD nu face obiectul obligației de examinare, identificare sau raportare drept un cont care face obiectul raportării, până în momentul în care soldul agregat sau valoarea agregată a contului depășește cuantumul respectiv în ultima zi din orice an calendaristic ulterior. În cazul în care instituția financiară raportoare alege să nu aplice excepția prevăzută în paragraful anterior, atunci toate conturile de entitate preexistente trebuie examinate în conformitate cu procedurile prevăzute la subsecțiunea D. ... B. Conturi de entitate care fac obiectul examinării. Conturile de entitate preexistente care trebuie examinate în conformitate cu procedurile prevăzute la subsecțiunea D sunt: a) un cont de entitate preexistent cu un sold sau o valoare agregată a contului care depășește echivalentul în lei a 250.000 USD la data de 31 decembrie 2015; și ... b) un cont de entitate preexistent care nu depășește echivalentul în lei a 250.000 USD, la data de 31 decembrie 2015, dar cu un sold sau o valoare agregată a contului care depășește acest cuantum în ultima zi din orice an calendaristic ulterior. ... C. Conturi de entitate care fac obiectul obligației de raportare. În ceea ce privește conturile de entitate preexistente prevăzute la subsecțiunea B, sunt considerate drept conturi care fac obiectul raportării numai: a) conturile care sunt deținute de una sau mai multe entități care sunt persoane care fac obiectul raportării; sau ... b) conturile care sunt deținute de una sau mai multe entități care sunt ENF (entitate nonfinanciară) pasive cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. ... Un cont de entitate preexistent deținut de o ENF pasivă cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării trebuie considerat un cont care face obiectul raportării, chiar dacă entitatea însăși nu este o persoană care face obiectul raportării sau niciuna dintre persoanele care exercită controlul asupra ENF pasivă nu este rezidentă a aceluiași stat ca și ENF pasivă. ... D. Proceduri de examinare pentru identificarea conturilor de entitate care fac obiectul obligației de raportare. Pentru conturile de entitate preexistente prevăzute la subsecțiunea B, instituția financiară raportoare trebuie să aplice procedurile de examinare, prevăzute la pct. 1 și la pct. 6 , pentru a stabili dacă contul este deținut de una sau mai multe entități care sunt persoane care fac obiectul raportării sau de una sau mai multe entități care sunt ENF pasive cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. 1. Să stabilească dacă entitatea este o persoană care face obiectul raportării, după cum urmează: a) să examineze informațiile păstrate în scopuri de reglementare sau de relații cu clienții, inclusiv informații colectate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, pentru a stabili dacă informațiile indică faptul că titularul contului de entitate preexistent este rezident într-o jurisdicție care face obiectul raportării. În acest scop, informațiile care indică faptul că titularul contului de entitate preexistent este rezident într-o jurisdicție care face obiectul raportării includ: (i) un loc de înregistrare ori de constituire într-o jurisdicție care face obiectul raportării; sau ... (ii) o adresă într-o jurisdicție care face obiectul raportării; sau ... (iii) o adresă a unuia sau mai multor fiduciari ai fiduciei/trustului, după caz, într-o jurisdicție care face obiectul raportării, în măsura în care această informație este disponibilă. ... Cu toate acestea, existența unui sediu permanent, inclusiv o adresă a unui sediu permanent sau o sucursală, într-o jurisdicție care face obiectul raportării nu indică în sine rezidența în scopul raportării. ... b) Dacă informațiile indică faptul că titularul contului de entitate preexistent este rezident într-o jurisdicție care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să considere contul drept cont care face obiectul raportării, cu excepția cazului în care aceasta obține o declarație pe propria răspundere din partea titularului contului de entitate preexistent sau stabilește, în mod rezonabil, pe baza informațiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public, că titularul contului de entitate preexistent nu este o persoană care face obiectul raportării. ... 2. Informațiile „disponibile public“ includ informațiile publicate de către o autoritate publică dintr-o jurisdicție care face obiectul raportării, cum ar fi informațiile publicate sub formă de listă care conține numele și numerele de identificare ale instituțiilor financiare, informațiile dintr-un registru disponibil public, informațiile raportate pe o piață reglementată, orice clasificare accesibilă public în legătură cu titularul contului de entitate preexistent stabilită pe baza codurilor standardizate ale activităților economice. În acest scop, instituția financiară raportoare trebuie să păstreze o consemnare a tipului de informație examinată și data la care acea informație a fost examinată. ... 3. Declarația pe propria răspundere este declarația dată de titularul contului de entitate preexistent care furnizează statutul acestuia și orice altă informație care poate să fie solicitată în mod rezonabil de instituția financiară raportoare pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare și de diligență fiscală, cum ar fi, dacă titularul contului de entitate preexistent are rezidența fiscală într-o jurisdicție care face obiectul raportării sau dacă titularul contului de entitate preexistent este o ENF pasivă. ... 4. Declarația pe propria răspundere este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către reprezentantul legal, împuternicitul, curatorul, tutorele sau în orice altă calitate legală al titularului contului de entitate preexistent, este datată cel mai târziu în ziua primirii și conține informațiile despre titularul contului de entitate preexistent referitoare la: a) nume; ... b) adresă; ... c) rezidența fiscală/rezidențele fiscale; și ... d) numărul/numerele de identificare fiscală din fiecare jurisdicție care face obiectul raportării. ... Declarația pe propria răspundere poate să fie precompletată de instituția financiară raportoare astfel încât să includă informațiile despre titularul contului de entitate preexistent, cu excepția rezidenței fiscale/rezidențelor fiscale, în măsura în care acestea sunt deja disponibile în registrele sale. Instituția financiară raportoare obține și verifică informațiile și documentele corespunzătoare cu privire la identitatea reprezentantului, natura și limitele reprezentării. ... 5. O declarație pe propria răspundere cu privire la conturile preexistente ale entității poate, de asemenea, să conțină statutul titularului contului de entitate preexistent. În acest caz, statutul acestuia poate să fie unul dintre următoarele: a) instituție financiară: (i) entitate de investiții prevăzută la lit. b), pct. 17, subsecțiunea A din secțiunea VIII ; ... (ii) altă instituție financiară. ... b) ENF: (i) societate care este pe o piață reglementată sau un afiliat al unei societăți care este pe o piață reglementată; ... (ii) entitate guvernamentală; ... (iii) organizație internațională; ... (iv) ENF activă, alta decât cea prevăzută la pct. (i)-(iii) de mai sus; ... (v) ENF pasivă, în afară de entitatea de investiții prevăzută la lit. b), pct. 17, subsecțiunea A din secțiunea VIII . ... 6. Să stabilească dacă entitatea este o ENF pasivă cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. Cu privire la titularul contului de entitate preexistent, inclusiv o entitate care este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să stabilească dacă titularul contului de entitate preexistent este o ENF pasivă cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. În cazul în care oricare dintre persoanele care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării, atunci contul trebuie considerat drept un cont care face obiectul raportării, chiar dacă persoana care exercită controlul este rezidentă în aceeași jurisdicție ca ENF pasivă. În cursul stabilirii acestor elemente, instituția financiară raportoare trebuie să respecte următoarele orientări în ordinea cea mai adecvată a circumstanțelor: a) să stabilească dacă titularul contului de entitate preexistent este o ENF pasivă. În scopul de a stabili dacă titularul contului de entitate preexistent este o ENF pasivă, instituția financiară raportoare trebuie să obțină o declarație pe propria răspundere din partea titularului contului de entitate preexistent pentru a stabili statutul acestuia, cu excepția cazului în care există informații aflate în posesia sa sau disponibile public, pe baza cărora poate stabili în mod rezonabil că titularul contului de entitate preexistent este o ENF activă sau o instituție financiară, alta decât o entitate de investiții prevăzută la lit. b), pct. 17, subsecțiunea A din secțiunea a VIII-a care nu este o instituție financiară dintr-o jurisdicție participantă; sau ... b) să stabilească persoanele care exercită controlul asupra titularului contului de entitate preexistent. În scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul asupra titularului contului de entitate preexistent, instituția financiară raportoare se poate baza pe informațiile colectate și păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului; ... c) să stabilească dacă o persoană care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării. Pentru a stabili dacă o persoană care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare se poate baza pe: (i) informații colectate și păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în cazul contului de entitate preexistent deținut de una sau mai multe ENF cu un sold sau o valoare agregată care nu depășește echivalentul în lei a 1.000.000 USD; sau ... (ii) o declarație pe propria răspundere din partea titularului contului de entitate preexistent sau a persoanei care exercită controlul, care poate fi furnizată în aceeași declarație a titularului contului de entitate preexistent privind statutul său, referitoare la jurisdicția/jurisdicțiile în care persoana care exercită controlul are rezidența fiscală. ... 7. Declarația pe propria răspundere este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către persoana care exercită controlul sau de către reprezentantul legal, împuternicitul, curatorul, tutorele sau în orice altă calitate legală al titularului contului de entitate preexistent sau al persoanei care exercită controlul, este datată cel mai târziu în ziua primirii și conține următoarele informații despre fiecare persoană care exercită controlul: a) nume; ... b) adresă; ... c) rezidență fiscală/rezidențele fiscale; ... d) numărul/numerele de identificare fiscală cu privire la fiecare jurisdicție care face obiectul raportării; și ... e) data nașterii. ... 8. Cerințele pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile de persoană fizică noi, prevăzute la pct. 3-6 subsecțiunea B și la pct. 4-9 subsecțiunea C din secțiunea IV , sunt aplicabile și pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile de entitate preexistente. Cerințele privind procedura de remediere a erorilor din declarațiile pe propria răspundere în legătură cu conturile de persoană fizică noi și cerința de a obține declarații pe propria răspundere pentru fiecare cont în parte și documentele colectate de alte persoane, prevăzute la pct. 10-14 de la subsecțiunea C din secțiunea IV , sunt aplicabile și pentru declarațiile referitoare la conturile de entitate preexistente. ... 9. Dacă există cerința obținerii unei declarații pe propria răspundere și aceasta nu este obținută în legătură cu o persoană care exercită controlul asupra unei ENF pasive, instituția financiară raportoare trebuie să se bazeze pe indiciile prevăzute la pct. 12 de la subsecțiunea B din secțiunea III , pe care le deține în evidențele sale pentru persoanele care exercită controlul, pentru a determina dacă sunt persoane care fac obiectul raportării. ... 10. Dacă instituția financiară raportoare nu are niciunul dintre aceste indicii în evidențele sale, atunci nu se impune nicio acțiune suplimentară până când nu intervine o modificare a circumstanțelor care să aibă ca rezultat unul sau mai multe indicii cu privire la persoana care exercită controlul și care are legătură cu respectivul cont. ... E. Calendarul punerii în aplicare a examinării și procedurile suplimentare aplicabile conturilor de entitate preexistente 1. Examinarea conturilor de entitate preexistente cu un sold sau o valoare agregată a contului care depășește, la data de 31 decembrie 2015, echivalentul în lei a 250.000 USD trebuie finalizată până la data de 31 decembrie 2017. ... 2. Examinarea conturilor de entitate preexistente cu un sold sau o valoare agregată a contului care nu depășește la data de 31 decembrie 2015 echivalentul în lei a 250.000 USD, dar depășește cuantumul respectiv la data de 31 decembrie a unui an ulterior, trebuie finalizată în anul calendaristic următor anului în care soldul sau valoarea agregată a contului depășește acest cuantum. ... 3. În cazul în care intervine o modificare a circumstanțelor cu privire la un cont de entitate preexistent în urma căreia instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere sau alte documente asociate cu un cont sunt incorecte sau nu sunt de încredere, instituția financiară raportoare trebuie să stabilească din nou statutul contului în conformitate cu procedurile prevăzute la subsecțiunea D din prezenta secțiune. Procedurile speciale de diligență fiscală prevăzute la subsecțiunea A din secțiunea VII aplicabile documentelor justificative se aplică, de asemenea, și oricărei alte documentații pe care se bazează procedurile prevăzute la subsecțiunea D . ... 4. Instituția financiară raportoare trebuie să aplice următoarele proceduri cel târziu în ultima zi a anului calendaristic relevant sau a altei perioade de raportare adecvate sau cel târziu în 90 de zile calendaristice de la descoperirea modificării circumstanțelor cu privire la contul de entitate preexistent: a) pentru a determina dacă titularul contului de entitate preexistent este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să obțină fie o declarație pe propria răspundere, fie documente care să dovedească valabilitatea declarației pe propria răspundere sau a documentelor inițiale. De asemenea, instituția financiară raportoare trebuie să păstreze noua declarație pe propria răspundere sau documentele noi în copie certificată sau copie simplă, conform procedurilor interne proprii. În cazul în care instituția financiară raportoare nu poate să obțină o declarație pe propria răspundere nouă sau să confirme valabilitatea declarației pe propria răspundere sau a documentelor inițiale, trebuie să trateze titularul contului de entitate preexistent ca fiind rezident al jurisdicției care face obiectul raportării în care titularul contului de entitate preexistent a declarat că este rezident în declarația inițială, dar și în jurisdicția care face obiectul raportării în care titularul contului de entitate preexistent ar putea fi rezident ca urmare a modificării circumstanțelor; ... b) pentru a determina dacă titularul contului de entitate preexistent este o instituție financiară, o ENF activă sau o ENF pasivă, instituția financiară raportoare trebuie să obțină documente suplimentare sau o declarație pe propria răspundere pentru a stabili statutul titularului contului de entitate preexistent drept o ENF activă sau o instituție financiară. În cazul în care instituția financiară raportoare nu poate să obțină documentele suplimentare sau declarația pe propria răspundere, trebuie să trateze titularul contului de entitate preexistent drept ENF pasivă; ... c) pentru a determina dacă persoana care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să obțină fie o declarație pe propria răspundere nouă, fie documente care să dovedească valabilitatea declarației pe propria răspundere sau a documentelor inițiale. De asemenea, instituția financiară raportoare trebuie să păstreze noua declarație pe propria răspundere sau documentele noi, în copie certificată sau copie simplă, conform procedurilor interne proprii. În cazul în care instituția financiară raportoare nu poate să obțină o declarație pe propria răspundere nouă sau să confirme valabilitatea declarației pe propria răspundere sau a documentelor inițiale, aceasta trebuie să se bazeze pe indiciile descrise la pct. 12 subsecțiunea B din secțiunea III pe care le deține în registrele sale pentru o astfel de persoană care exercită controlul pentru a determina dacă este o persoană care face obiectul raportării

Secțiunea VI

Proceduri de diligență fiscală în ceea ce privește conturile de entitate noi Următoarele proceduri se aplică în scopul identificării conturilor care fac obiectul raportării dintre conturile de entitate noi. Pentru conturile de entitate noi, instituția financiară raportoare trebuie să aplice următoarele proceduri de examinare, prevăzute la pct. 1 și pct. 2 , pentru a stabili dacă contul este deținut de una sau mai multe persoane care fac obiectul raportării sau de ENF pasive cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării: 1. să stabilească dacă entitatea este o persoană care face obiectul raportării, sens în care instituția financiară trebuie: a) să obțină o declarație pe propria răspundere, care poate face parte din documentația de deschidere a contului, care permite instituției financiare raportoare să stabilească rezidența fiscală/rezidențele fiscale a/ale titularului contului de entitate nou și să confirme caracterul rezonabil al respectivei declarații pe propria răspundere pe baza informațiilor obținute de instituția financiară raportoare în legătură cu deschiderea contului, inclusiv eventualele documente colectate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În cazul în care entitatea certifică faptul că nu are rezidență fiscală, instituția financiară raportoare se poate baza pe adresa sediului principal al entității pentru a stabili rezidența titularului contului de entitate nou; ... b) să considere contul drept cont care face obiectul raportării dacă declarația pe propria răspundere indică faptul că titularul contului de entitate nou este rezident într-o jurisdicție care face obiectul raportării, cu excepția cazului în care aceasta stabilește în mod rezonabil, pe baza informațiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public, astfel cum sunt definite la pct. 2, subsecțiunea D din secțiunea V , că titularul contului de entitate nou nu este o persoană care face obiectul raportării în legătură cu respectiva jurisdicție care face obiectul raportării; ... 2. să stabilească dacă entitatea este o ENF pasivă cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. Cu privire la titularul contului de entitate nou, inclusiv o entitate care este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să stabilească dacă titularul contului de entitate nou este o ENF pasivă cu una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării. În cazul în care oricare dintre persoanele care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării, atunci contul trebuie considerat drept un cont care face obiectul raportării. În cursul stabilirii acestor elemente, instituția financiară raportoare trebuie să respecte orientările de la lit. a)-c) în ordinea cea mai adecvată circumstanțelor: a) să stabilească dacă titularul contului de entitate nou este o ENF pasivă. În acest scop, instituția financiară raportoare trebuie să se bazeze pe o declarație pe propria răspundere din partea titularului contului de entitate nou pentru a stabili statutul acestuia, cu excepția cazului în care există informații aflate în posesia sa sau disponibile public, astfel cum sunt definite la pct. 2, subsecțiunea D din secțiunea V , pe baza cărora poate stabili în mod rezonabil că titularul contului de entitate nou este o ENF activă sau o instituție financiară, alta decât o entitate de investiții prevăzută la lit. b), pct. 17, subsecțiunea A din secțiunea a VIII-a care nu este o instituție financiară dintr-o jurisdicție participantă. În cazul în care instituția financiară raportoare nu poate determina statutul titularului contului de entitate nou ca fiind o ENF activă sau o instituție financiară, alta decât o entitate de investiții prevăzută la lit. b), pct. 17, subsecțiunea A din secțiunea a VIII-a care nu este o instituție financiară dintr-o jurisdicție participantă, atunci instituția financiară raportoare trebuie să îl considere pe acesta drept o ENF pasivă; ... b) să stabilească persoanele care exercită controlul asupra unui titular de cont. În scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul asupra unui titular de cont, o instituție financiară raportoare se poate baza pe informațiile colectate și păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În cazul în care instituția financiară raportoare nu are obligația legală de a aplica astfel de proceduri, aceasta aplică proceduri similare în esență în scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul ... c) să stabilească dacă o persoană care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării. În acest scop, instituția financiară raportoare se poate baza pe o declarație pe propria răspundere din partea titularului contului de entitate nou sau a respectivei persoane care exercită controlul, în conformitate cu prevederile de la lit. c), pct. 6, subsecțiunea D din secțiunea V ; ... 3. pentru a stabili dacă un cont de entitate nou este deținut de una sau mai multe entități care sunt persoane care fac obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să urmeze procedurile de examinare de la pct. 1 în ordinea cea mai adecvată circumstanțelor. În cazul în care un cont de entitate nou este deținut de mai multe entități, iar oricare dintre aceste entități este o persoană care face obiectul raportării atunci contul trebuie tratat drept cont care face obiectul raportării; ... 4. prevederile referitoare la declarația pe propria răspundere aplicabile conturilor de entitate preexistente prevăzute la secțiunea V, subsecțiunea D, pct. 3 sunt aplicabile și declarațiilor pe propria răspundere prevăzute de această secțiune. De asemenea, instituția financiară raportoare în cadrul procedurii de deschidere a unui cont se poate baza pe declarația pe propria răspundere furnizată de un client pentru un alt cont al său, astfel cum este prevăzut la pct. 11, subsecțiunea C din secțiunea IV ; ... 5. la deschiderea contului, odată ce instituția financiară raportoare a obținut declarația pe propria răspundere care îi permite să stabilească rezidența fiscală/rezidențele fiscale ale titularului de cont, instituția financiară raportoare trebuie să confirme caracterul rezonabil al unei astfel de declarații în conformitate cu prevederile de la pct. 16-18, subsecțiunea C din secțiunea IV ; ... 6. declarația pe propria răspundere poate să fie precompletată de instituția financiară raportoare astfel încât să includă informațiile despre titularul contului de entitate nou, cu excepția rezidenței fiscale/rezidențelor fiscale, în măsura în care acestea sunt deja în registrele sale; ... 7. cerințele pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile de persoană fizică noi, prevăzute la pct. 3-6, subsecțiunea B și la pct. 4-9, subsecțiunea C din secțiunea IV , sunt aplicabile și pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile de entitate noi. Cerințele privind procedura de remediere a erorilor din declarațiile pe propria răspundere în legătură cu conturile de persoană fizică noi și cerința de a obține declarații pe propria răspundere pentru fiecare cont în parte și documentele colectate de alte persoane, prevăzute la pct. 10-14 de la subsecțiunea C din secțiunea IV , sunt aplicabile și pentru declarațiile referitoare la conturile de entitate noi; ... 8. în cazul în care intervine o modificare a circumstanțelor cu privire la un cont de entitate nou în urma căreia instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere sau alte documente asociate contului sunt incorecte sau nu mai sunt de încredere, instituția financiară raportoare trebuie să stabilească din nou statutul contului în conformitate cu procedurile prevăzute la pct. 3 și pct. 4, subsecțiunea E de la secțiunea V . ...

Secțiunea VII

Proceduri speciale de diligență fiscală Prezenta secțiune conține proceduri speciale de diligență fiscală pe care instituțiile financiare raportoare trebuie să le aplice în plus față de procedurile generale de diligență fiscală prevăzute în secțiunea II și față de oricare alte proceduri specifice de diligență fiscală aplicabile conturilor păstrate de acestea. Aceste proceduri reprezintă măsurile de încredere aplicabile declarației pe propria răspundere și documentelor justificative, o procedură de diligență fiscală alternativă pentru contractele de asigurare cu valoare de răscumpărare și pentru contractele cu rentă viageră deținute de beneficiarii persoane fizice și, pentru agregarea conturilor, și normele de conversie a monedei. A. Utilizarea declarațiilor pe propria răspundere și a documentelor justificative. Prezenta subsecțiune conține măsurile de încredere aplicabile declarației pe propria răspundere și documentelor justificative. 1. Instituția financiară raportoare nu se poate baza pe o declarație pe propria răspundere sau pe documente justificative în cazul în care instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere sau documentele justificative sunt incorecte sau nu mai sunt de încredere. ... 2. Instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că declarația pe propria răspundere sau documentele justificative sunt incorecte sau nu mai sunt de încredere dacă deține date cu privire la faptele sau afirmațiile dintr-o declarație pe propria răspundere sau din alte documente, inclusiv informațiile deținute de responsabilul pentru relația cu clienții, dacă este cazul, care sunt de natură să determine instituția financiară raportoare să nu mai considere de încredere informațiile primite. Instituția financiară raportoare nu se poate baza pe o declarație pe propria răspundere a titularului de cont, dacă declarația sau documentele justificative sunt incorecte sau contrazic declarația persoanei care face obiectul raportării cu privire la statutul acesteia. Instituția financiară raportoare, în baza furnizării de către titularul de cont sau persoana care exercită controlul a unor documente eliberate în temeiul unei scheme de investiții pentru cetățenie sau de rezidență, are îndoieli cu privire la rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a (ale) unui titular de cont sau unei persoane care exercită controlul în legătură cu faptul că o astfel de persoană solicită rezidența într-o jurisdicție ... 3. Măsuri de încredere aplicabile declarației pe propria răspundere: a) instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că o declarație pe propria răspundere furnizată de o persoană este incorectă sau nu mai este de încredere dacă: (i) declarația este incompletă cu privire la oricare dintre elementele declarației pe propria răspundere care sunt relevante pentru afirmațiile făcute de persoana respectivă; ... (ii) declarația conține orice informații contradictorii cu afirmațiile persoanei respective; sau ... (iii) instituția financiară raportoare deține informații aferente altui cont care diferă de afirmațiile persoanei respective. ... (iv) instituția financiară raportoare deține informații privind obligativitatea emiterii numărului de identificare fiscală (NIF) tuturor rezidenților fiscali de către jurisdicția care face obiectul raportării, iar declarația nu conține NIF; ... b) instituția financiară raportoare care recurge la un furnizor de servicii pentru examinarea și păstrarea declarațiilor pe propria răspundere este considerată a cunoaște sau a avea motive să cunoască faptele cunoscute de furnizorul de servicii. ... 4. Măsuri de încredere aplicabile documentelor justificative: a) instituția financiară raportoare poate să nu se bazeze pe documentele justificative furnizate de o persoană dacă documentele justificative nu stabilesc în mod rezonabil identitatea persoanei care prezintă documentele justificative; ... b) instituția financiară raportoare poate să nu se bazeze pe documentele justificative dacă: (i) acestea conțin informații care se contrazic cu afirmațiile persoanei cu privire la statutul acesteia; ... (ii) instituția financiară raportoare are informații provenite de la alt cont care sunt în contradicție cu statutul persoanei; sau ... (iii) documentele justificative nu conțin informațiile necesare pentru a stabili statutul unei persoane. ... c) instituția financiară raportoare nu este obligată să se bazeze pe o situație financiară auditată pentru a stabili dacă un titular de cont realizează un anumit prag de active. Dacă instituția financiară raportoare alege să se bazeze pe situația financiară, aceasta cunoaște sau are motive să cunoască faptul că statutul declarat nu mai este de încredere sau este incorect doar dacă activele totale din situația financiară a titularului de cont nu se încadrează în pragurile admise sau notele explicative la situația financiară arată că titularul contului nu este eligibil pentru statutul declarat; ... d) dacă instituția financiară raportoare alege să se bazeze pe o situație financiară auditată pentru a stabili dacă titularul de cont este o ENF activă, trebuie să examineze bilanțul și contul de profit și pierdere pentru a determina dacă titularul contului realizează pragurile de venit și de active prevăzute la lit. a), pct. 9, subsecțiunea D din secțiunea VIII și notele explicative la situațiile financiare pentru a descoperi dacă există vreun criteriu care să indice faptul că titularul contului este o instituție financiară; ... e) dacă instituția financiară raportoare alege să se bazeze pe o situație financiară auditată pentru a stabili statutul titularului de cont care nu presupune îndeplinirea de către titularul de cont a unui anumit prag de venituri sau de active, aceasta trebuie să examineze doar notele explicative la situația financiară pentru a determina dacă aceasta justifică statutul declarat. Dacă instituția financiară raportoare nu alege să se bazeze pe o situația financiară auditată pentru a stabili statutul titularului de cont (spre exemplu, pentru că deține alte documente care stabilesc statutul titularului de cont), instituția financiară raportoare nu trebuie să efectueze o analiză independentă a situației financiare doar pentru că a obținut situația financiară auditată în cursul procedurii de deschidere de cont sau al altor proceduri. ... f) instituția financiară raportoare nu este obligată să se bazeze pe actele de constituire pentru a stabili dacă entitatea are un anume statut. Cu toate acestea, dacă instituția financiară raportoare alege să facă acest lucru, aceasta trebuie să examineze actele de constituire în măsura în care este necesar pentru a stabili dacă cerințele aplicabile unui anumit statut sunt îndeplinite și dacă aceste acte sunt valabile, fără a fi nevoită să analizeze și restul actelor de constituire. ... 5. Limite de a cunoaște sau a avea motive să cunoască: a) pentru a stabili dacă instituția financiară raportoare care păstrează un cont de entitate preexistent cunoaște sau are motive să cunoască faptul că statutul aplicat entității este incorect sau nu este de încredere, aceasta trebuie să verifice doar informațiile care contrazic statutul declarat, dacă aceste informații sunt cuprinse în dosarul principal al clientului, în cele mai recente declarații pe propria răspundere, în documentele justificative, în cel mai recent contract de deschidere de cont și în cea mai recentă documentație cu privire la măsurile de cunoaștere a clientelei specifice legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau cu privire la alte scopuri de reglementare; ... b) instituția financiară raportoare care păstrează mai multe conturi pentru o singură persoană cunoaște sau are motive să cunoască dacă statutul persoanei respective este incorect în baza informațiilor deținute pentru un alt cont al persoanei respective, doar în măsura în care conturile trebuie să fie agregate în temeiul subsecțiunii C din prezenta secțiune sau să fie considerate drept un singur cont în scopul îndeplinirii procedurilor de la pct. 1-4 din prezenta subsecțiune ; ... c) instituția financiară raportoare nu consideră o declarație pe propria răspundere sau documentele justificative ca fiind incorecte doar pentru că a intervenit o schimbare de adresă în cadrul aceleiași jurisdicții care face obiectul raportării, față de prima adresă; ... d) instituția financiară raportoare nu consideră o declarație pe propria răspundere sau documentele justificative ca fiind incorecte doar pentru că descoperă oricare dintre indiciile prevăzute la lit. b)-d), pct. 12, subsecțiunea B din cadrul secțiunii III , iar aceste indicii contrazic declarația sau documentele justificative. ... A^1. Lipsa temporară a declarației pe propria răspundere În circumstanțe excepționale în care o instituție financiară raportoare nu poate obține o declarație pe propria răspundere în ceea ce privește un cont nou în timp util pentru a-și îndeplini obligațiile de diligență fiscală și de raportare cu privire la perioada de raportare în care a fost deschis contul, instituția financiară raportoare aplică procedurile de diligență fiscală pentru conturile preexistente, până la obținerea și validarea unei astfel de declarații pe propria răspundere. ... B. Proceduri alternative pentru conturile financiare deținute de beneficiari persoane fizice ai unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau ai unui contract de rentă viageră și pentru contractele de asigurare cu valoare de răscumpărare de grup sau pentru contractele de rentă viageră de grup. 1. Instituția financiară raportoare poate considera că un beneficiar persoană fizică (altul decât deținătorul) al unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră care beneficiază de o indemnizație de deces nu este o persoană care face obiectul raportării și poate considera un astfel de cont financiar ca nefiind un cont care face obiectul raportării, cu excepția cazului în care instituția financiară raportoare are informații concrete sau are motive să cunoască faptul că beneficiarul este o persoană care face obiectul raportării. ... 2. Instituția financiară raportoare are motive să cunoască faptul că beneficiarul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră este o persoană care face obiectul raportării dacă informațiile colectate și asociate respectivului beneficiar conțin indicii conform celor prevăzute la pct. 12, subsecțiunea B din secțiunea III . În cazul în care o instituție financiară raportoare deține informații concrete sau are motive să cunoască faptul că beneficiarul este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare trebuie să respecte procedurile de la subsecțiunea B din secțiunea III . ... 3. Instituția financiară raportoare poate considera un cont financiar care constă în participația de care beneficiază un membru în cadrul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare de grup sau al unui contract de rentă viageră de grup drept un cont financiar care este un cont care nu face obiectul raportării, până la data la care suma respectivă trebuie plătită angajatului/deținătorului unui certificat sau beneficiarului, în cazul în care contul financiar care constă în participația de care beneficiază un membru în cadrul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare de grup sau al unui contract de rentă viageră de grup îndeplinește următoarele cerințe: a) contractul de asigurare cu valoare de răscumpărare de grup sau contractul de rentă viageră de grup îi este emis unui angajator și asigură cel puțin 25 de angajați/deținători de certificate; ... b) angajatul/deținătorul/ii de certificate au dreptul să beneficieze de orice valoare înscrisă în contract în legătură cu participația lor și să numească beneficiari pentru indemnizația plătibilă la decesul angajatului; și ... c) suma agregată plătibilă oricărui angajat/deținător de certificat sau beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 1.000.000 USD. ... 4. Termenul „Contract de asigurare cu valoare de răscumpărare de grup“ înseamnă un contract de asigurare cu valoare de răscumpărare care: a) asigură persoanelor fizice care sunt afiliate prin intermediul unui angajator, al unei organizații profesionale, al unui sindicat ori al altei asociații sau grupări; și ... b) impune plata unei prime pentru fiecare membru al grupului (sau membru al unei categorii din cadrul grupului), care este stabilită fără a lua în considerare caracteristicile individuale de sănătate, altele decât vârsta, genul și obiceiurile legate de fumat ale respectivului membru al grupului (sau ale categoriei de membri). ... 5. Termenul „Contract de rentă viageră de grup“ înseamnă un contract de rentă viageră în care creditorii sunt persoane fizice care sunt afiliate prin intermediul unui angajator, al unei organizații profesionale, al unui sindicat ori al altei asociații sau grupări. ... C. Norme privind agregarea soldurilor conturilor și conversia monetară 1. Agregarea conturilor de persoană fizică și a conturilor de entitate se realizează astfel: a) instituția financiară raportoare are obligația de a agrega sau de a lua în considerare toate conturile financiare administrate de către aceasta sau de o entitate afiliată, dar numai în măsura în care sistemele informatice ale instituției financiare raportoare arată o legătură între conturile financiare prin referire la un element de date, cum ar fi numărul de client sau numărul/numerele de identificare fiscală, și permite agregarea soldurilor sau a valorii conturilor; ... b) fiecărui titular al unui cont financiar deținut în comun i se atribuie soldul sau valoarea integrală a contului financiar deținut în comun în scopul aplicării cerințelor privind agregarea. ... 2. În scopul stabilirii soldului sau a valorii agregate a conturilor financiare deținute de o persoană, pentru a stabili dacă un cont financiar este un cont cu valoare mare, instituția financiară raportoare are, de asemenea, obligația ca, pe lângă normele de agregare a conturilor prevăzute mai sus, în cazul oricăror conturi financiare cu privire la care responsabilul pentru relații cu clienții cunoaște sau are motive să cunoască faptul că sunt în mod direct sau indirect deținute, controlate sau instituite (altfel decât în capacitate fiduciară) de către aceeași persoană, de a agrega toate conturile respective. Această cerință prevede agregarea tuturor conturilor pe care responsabilul pentru relații cu clienții le-a asociat între ele prin intermediul unui nume, cod de relație, număr de identificare client, numărul/numerele de identificare fiscală sau alt indicator similar sau pe care responsabilul pentru relații cu clienții le-ar asocia în mod regulat între ele în temeiul procedurilor instituției financiare sau ale departamentului, diviziei sau unității cu care responsabilul pentru relații cu clienții este asociat. ... 3. Instituțiile financiare raportoare trebuie să folosească sumele echivalente în lei pentru sumele exprimate în dolari SUA, în vederea stabilirii pragurilor de raportare din prezenta anexă. Instituțiile financiare raportoare care funcționează în mai multe state pot să aplice sumele cu titlu de prag exprimate în dolari SUA, alături de sumele echivalente în alte monede naționale. ...

Secțiunea VIII

Definițiile termenilor Următorii termeni sunt definiți în continuare: A. Instituție financiară raportoare 1. Termenul „instituție financiară raportoare“ înseamnă orice instituție financiară care nu este o instituție financiară nonraportoare. Termenul „instituție financiară“ înseamnă: (i) orice instituție financiară care este rezidentă în România, dar exclude orice sucursală a respectivei instituții financiare care se află în afara teritoriului României; și ... (ii) orice sucursală a unei instituții financiare care nu este rezidentă în România, în cazul în care sucursala respectivă se află în România. ... 2. Termenul „instituție financiară dintr-o jurisdicție participantă“ înseamnă: a) orice instituție financiară care este rezidentă într-o jurisdicție participantă, dar exclude orice sucursală a respectivei instituții financiare care se află în afara teritoriului jurisdicției participante; și ... b) orice sucursală a unei instituții financiare care nu este rezidentă într-o jurisdicție participantă, în cazul în care sucursala respectivă se află într-o jurisdicție participantă. ... 3. Instituția financiară dintr-o jurisdicție participantă, așa cum este definită la pct. 2 , este „rezidentă“ într-o jurisdicție participantă dacă este supusă cadrului legal al respectivei jurisdicții participante. ... 4. În cazul în care o/un fiducie/trust, după caz, este o Instituție financiară, indiferent în ce jurisdicție participantă are rezidența fiscală, fiducia/trustul este considerat(ă) a se supune cadrului legal al respectivei jurisdicții dacă unul sau mai mulți fiduciari sunt rezidenți în respectiva jurisdicție, cu excepția cazului în care fiducia/trustul raportează toate informațiile altei jurisdicții participante unde are rezidența fiscală, în conformitate cu prezenta anexă cu privire la conturile care fac obiectul raportării administrate de fiducie/trust. ... 5. În cazul în care o instituție financiară, alta în afară de fiducie/trust, după caz, nu are o rezidență fiscală, fie pentru că este considerată ca fiind transparentă din punct de vedere fiscal sau este localizată într-o jurisdicție care nu impozitează veniturile, atunci această instituție financiară este considerată ca fiind rezidentă a jurisdicției participante și este, în consecință, o instituție financiară a jurisdicției respective dacă: a) este înființată în baza legilor din jurisdicția participantă; sau ... b) locul conducerii sale efective se află în jurisdicția participantă; sau ... c) se supune supravegherii financiare din jurisdicția participantă. ... 6. În cazul în care instituția financiară, alta decât o fiducie/un trust, după caz, are rezidența în două sau mai multe jurisdicții participante, această instituție financiară se supune obligațiilor de raportare și de diligență fiscală din jurisdicția participantă în care își administrează contul/conturile financiar/e. ... 7. În scopul aplicării procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în prezenta anexă, termenul „sucursală“ înseamnă un loc de afaceri sau un birou al unei instituții financiare care este considerat o sucursală în temeiul legislației privind înființarea într-o jurisdicție sau care este reglementat în alt mod de legislația unei jurisdicții ca fiind diferită de alte locuri de afaceri sau birouri sau sucursale ale instituției financiare. O sucursală include un loc de afaceri sau un birou al instituției financiare situat într-o jurisdicție în care instituția financiară este rezidentă și un birou al instituției financiare situat într-o jurisdicție în care instituția financiară este înființată. Toate locurile de afaceri sau birourile instituției financiare raportoare dintr-o singură jurisdicție vor fi considerate drept o singură sucursală. ... 8. Termenul „instituție financiară“ înseamnă o instituție de custodie, o instituție depozitară, o entitate de investiții sau o companie de asigurări specificată. ... 9. Termenul „instituție de custodie“ înseamnă orice entitate care deține, ca parte substanțială a activității sale, active financiare în contul unor terți. O entitate deține, ca parte substanțială a activității sale, active financiare în contul unor terți dacă venitul brut al entității atribuibil deținerii de active financiare și serviciilor financiare conexe este egal sau mai mare de 20% din venitul brut al entității pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: a) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie sau în ultima zi a unei perioade contabile care nu este un an calendaristic dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau ... b) perioada în cursul căreia entitatea a existat. ... 10. Termenul „venit atribuibil deținerii de active financiare și servicii financiare conexe“ se referă la: a) onorarii pentru custodia, administrarea contului și taxe de transfer; ... b) comisioanele și taxele realizate din executarea și taxarea tranzacțiilor de titluri cu privire la activele financiare deținute în custodie; ... c) veniturile realizate din extinderea creditului către clienți cu privire la activele financiare deținute în custodie sau obținute printr-o extindere de credit; ... d) venituri realizate pe o plajă de licitare a activelor financiare deținute în custodie; ... e) onorarii pentru furnizarea consultațiilor financiare în legătură cu activele financiare deținute sau susceptibil să fie deținute în custodie de entitate; și ... f) pentru serviciile de compensare și decontare. ... g) comisioanele și taxele din deținerea, transferul și schimbul de criptoactive relevante păstrate în custodie ... 10^1. «Testul venitului brut» se referă la toate remunerațiile pentru activitățile relevante ale unei entități, indiferent dacă această remunerație este plătită direct entității căreia i se aplică testul sau unei alte entități. ... 11. Entitățile care păstrează și administrează active financiare în numele unor terți, precum băncile de custodie, brokerii și depozitarii centrali de valori mobiliare, sunt considerate în general drept instituții de custodie. Entitățile care nu dețin active financiare pentru terți nu sunt considerate instituții de custodie. ... 11^1. În cazul activelor financiare emise sub forma unui criptoactiv relevant, termenul «păstrare» include, de asemenea, păstrarea sau administrarea instrumentelor care permit controlul asupra acestor active (de exemplu, chei private), în măsura în care entitatea are capacitatea de a gestiona, tranzacționa sau transfera către terți activele financiare subiacente în numele utilizatorului. În consecință, o entitate care oferă numai servicii de stocare sau securitate pentru cheile private ale unor astfel de active financiare nu ar fi considerată o instituție de custodie. ... 12. Termenul «instituție depozitară» înseamnă orice entitate care: a) atrage depozite în cadrul obișnuit al activității bancare sau al unei activități similare; sau ... b) deține, în beneficiul clienților, monedă electronică sau monede digitale emise de bănci centrale. ... 13. O entitate este considerată a fi implicată în «activități bancare sau alte activități similare» dacă, în cadrul obișnuit al activității sale cu clienții, atrage depozite sau alte investiții similare de fonduri și se angajează în mod regulat sau este autorizată să se angajeze în una sau multe dintre activitățile de mai jos: a) acordarea de împrumuturi personale, ipotecare, industriale sau de altă natură sau acordarea altor prelungiri ale creditului; ... b) cumpărări, vânzări, reduceri sau negocieri de conturi de creanțe, obligații de rate, note, trate, cecuri, cambii, acceptări sau alte dovezi de îndatorare; ... c) emiterea de acreditive și să negocieze proiectele întocmite în temeiul acestora; ... d) furnizarea de servicii de fiducie sau fiduciare; ... e) finanțare tranzacțiilor valutare; sau ... f) să încheie, să achiziționeze sau să cedeze contracte de leasing financiar sau active închiriate. ... 14. O entitate este, de asemenea, considerată o instituție depozitară dacă deține produse de monedă electronică specificate sau monede digitale emise de banca centrală în beneficiul clienților. În majoritatea cazurilor, o astfel de entitate va fi emitentul produselor de monedă electronică specificate sau al monedelor digitale emise de banca centrală. În ceea ce privește produsele de monedă electronică specificate emise sub forma unui criptoactiv, instituția depozitară care deține un astfel de produs va fi, de obicei, un furnizor de schimb sau de portofel de criptoactiv. ... 15. În categoria instituțiilor depozitare definite conform prezentei subsecțiuni se încadrează și casele de ajutor reciproc, reglementate potrivit legislației specifice. ... 16. O instituție nu este considerată a fi implicată într-o activitate bancară sau în alte activități similare dacă instituția acceptă depozite de la persoane, doar ca garanții aferente unei vânzări sau închirieri de bunuri imobile sau conform unei alte convenții financiare încheiate între instituție și persoana care deține depozitul la această entitate. ... 17. Termenul «entitate de investiții» înseamnă orice entitate: a) care desfășoară, ca activitate principală, una sau mai multe dintre următoarele activități sau operațiuni pentru sau în numele unui client: (i) tranzacții cu instrumente de piață monetară (cecuri, certificate de trezorerie, certificate de depozit, instrumente derivate etc.); schimb valutar; instrumente în materie de schimb valutar, rata dobânzii și indici bursieri; titluri de valoare transferabile sau tranzacții la termen cu mărfuri; ... (ii) administrarea individuală și colectivă a portofoliului; sau ... (iii) care investește, administrează sau gestionează în alt mod în numele altor persoane active financiare, bani (inclusiv monede digitale emise de banca centrală) sau criptoactive relevante; sau ... b) al cărei venit brut provine în principal din activități de investire, reinvestire sau tranzacționare de active financiare sau criptoactive relevante, în cazul în care entitatea este administrată de către o altă entitate care este o instituție depozitară, o Instituție de custodie, o companie de asigurări specificată sau o entitate de investiții, astfel cum sunt prevăzute la lit. a) . Termenul «client» include participația în capitalurile proprii ale unui organism de plasament colectiv, prin care se consideră că organismul de plasament colectiv își desfășoară activitățile sau operațiunile ca activitate comercială. În sensul lit. a) pct. (iii), termenul «investiție, administrare sau tranzacționare» nu cuprinde prestarea de servicii care efectuează tranzacții de schimb pentru sau în numele clienților. ... 18. O entitate este administrată de altă entitate dacă entitatea care o administrează desfășoară fie direct, fie prin intermediul unui furnizor de servicii, oricare dintre activitățile sau operațiunile prevăzute la pct. 17 lit. a) în numele entității administrate. Totuși, o entitate nu administrează o altă entitate în cazul în care nu are competență discreționară de a administra în tot sau în parte activele acelei entități. În cazul în care o entitate este administrată de un mix de instituții financiare, ENF sau de persoane fizice, entitatea este considerată a fi administrată de o altă entitate care este o instituție depozitară, o instituție de custodie, o companie de asigurări specificată sau o entitate de investiții, astfel cum sunt prevăzute la pct. 17 lit. a) , dacă una dintre entitățile care o administrează este o entitate de acest fel. ... 19. O entitate este considerată a desfășura ca activitate principală una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la pct. 17 lit. a) sau venitul brut al unei entități este atribuibil în principal activităților de investire, reinvestire sau tranzacționare de active financiare sau de criptoactive relevante în sensul pct. 17 lit. b) , în cazul în care venitul brut al entității atribuibil activităților relevante este egal sau mai mare de 50% din venitul brut al entității pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: a) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie a anului dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau ... b) perioada în cursul căreia entitatea a existat. În sensul pct. 17 lit. a) subpct. (iii) expresia «care investește, administrează sau gestionează în alt mod active financiare, bani sau criptoactive relevante în numele altor persoane» nu include prestarea de servicii prin care se efectuează tranzacții de schimb pentru clienți sau în numele acestora. Termenul «entitate de investiții» nu include o entitate care este o ENF activă, întrucât entitatea respectivă îndeplinește oricare dintre criteriile prevăzute la pct. 9 lit. d)-g), subsecțiunea D . ... 20. O entitate este considerată a fi o entitate de investiții dacă funcționează sau se declară drept un organism de plasament colectiv, fond mutual, fond tranzacționat la bursă, fond de capital privat, fond speculativ, fond cu capital de risc, fond pentru preluări realizate cu capital împrumutat sau orice alt organism de investiții similar înființat în baza unei strategii de investiții pentru investire, reinvestire sau tranzacționare de active financiare. Nu se consideră entitate de investiții entitatea care se comportă ca o societate de investire, administrare sau gestionare a drepturilor asupra unor bunuri imobile care nu sunt titluri de datorie în numele altor persoane, precum o fiducie de investiții imobiliare. ... 21. Termenul de entitate de investiții trebuie interpretat într-o manieră consecventă cu cea utilizată în definiția termenului „instituție financiară“ din recomandările Grupului de acțiune financiară. ... 22. Termenul «activ financiar» include un titlu de valoare, de exemplu, acțiuni în cadrul capitalului unei societăți; participații în capitalurile proprii sau dreptul la beneficii în cadrul unui parteneriat deținut de mulți asociați sau cotat la bursă sau în cadrul unei fiducii; bilete la ordin, obligațiuni sau alte titluri de datorie. De asemenea, termenul «activ financiar» include drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, de exemplu, swap pe rata dobânzii, swap valutar, swap de bază, rată de dobândă cu plafon maxim, rată de dobândă cu prag minim, swap pe mărfuri, swap pe acțiuni, swap pe indici bursieri și acorduri similare, un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră sau orice dobândă, inclusiv un contract de tip futures sau forward sau o opțiune în legătură cu un titlu de valoare, un criptoactiv relevant, drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră. Termenul activ financiar nu include drepturile directe asupra unor bunuri imobile, care să nu fie titluri de datorie. În fiecare caz, stabilirea dacă un activ este un activ financiar este independentă de forma în care este emis un astfel de activ. Prin urmare, un activ emis sub forma unui criptoactiv poate fi simultan un activ financiar. ... 23. Titlurile de creanță negociabile care sunt tranzacționate pe o piață reglementată sau pe o piață extrabursieră și distribuite și deținute prin intermediul instituțiilor financiare și acțiunile sau titlurile la o fiducie de investiții imobiliare sunt considerate în general active financiare. ... 24. Termenul „companie de asigurări specificată“ înseamnă orice entitate care este o companie de asigurări sau societatea holding a unei companii de asigurări reglementată ca o societate de asigurări în temeiul Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, care emite sau este obligată să efectueze plăți cu privire la un contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau la un contract de rentă viageră. ... 25. O companie de asigurări este o entitate: a) al cărei venit brut, spre exemplu, veniturile din primele brute și din investițiile brute, asociate cu asigurarea, reasigurarea, și contractul cu rentă viageră, depășește 50% din venitul total brut din anul calendaristic imediat precedent; sau ... b) a cărei valoare agregată a activelor asociate cu asigurarea, reasigurarea și contractele cu rentă viageră depășește 50% din totalul activelor în orice moment pe durata anului calendaristic anterior. ... 26. Majoritatea companiilor de asigurări de viață sunt considerate în general companii de asigurare specificate. Entitățile care nu emit contracte de asigurare cu valoare de răscumpărare sau contracte cu rentă viageră și nici nu sunt obligate să facă plăți cu privire la acestea nu sunt considerate a fi companii de asigurare specificate. ... 27. Activitățile de constituire de rezerve ale unei companii de asigurare nu determină considerarea companiei drept o instituție de custodie, o instituție depozitară sau o entitate de investiții. ... 28. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» înseamnă orice produs care este: a) o reprezentare digitală a unei singure monede fiduciare; Se va considera că un produs reprezintă și reflectă digital valoarea monedei fiduciare în care este exprimat. În consecință, un produs care reflectă valoarea mai multor monede sau active nu este un produs de monedă electronică specificat. ... b) emis la primirea de fonduri în scopul efectuării de operațiuni de plată; Actul de «emitere» se interpretează ca incluzând activitatea de punere la dispoziție a valorii stocate preplătite și a mijloacelor de plată în schimbul fondurilor. În acest sens, pot fi «emise» atât produse stocate electronic, cât și produse stocate magnetic, inclusiv conturi de plată online și carduri fizice care utilizează tehnologia benzii magnetice. În plus, acest alineat prevede că produsul trebuie emis în scopul efectuării tranzacțiilor de plată. ... c) reprezentat de o creanță asupra emitentului exprimată în aceeași monedă fiduciară; În acest sens, o «creanță» include orice creanță monetară împotriva emitentului, reflectând valoarea monedei fiduciare reprezentată de produsul de monedă electronică emis clientului. ... d) acceptat ca plată de către o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul; și Valoarea monetară stocată pe instrumente preplătite specifice, concepute pentru a răspunde unor nevoi precise care pot fi utilizate numai într-un mod limitat, deoarece permit deținătorului de monedă electronică să achiziționeze bunuri sau servicii numai în incinta emitentului de monedă electronică sau în cadrul unei rețele limitate de furnizori de servicii în temeiul unui acord comercial direct cu un emitent profesionist sau deoarece pot fi utilizate numai pentru a achiziționa o gamă limitată de bunuri sau servicii, nu sunt considerate produse de monedă electronică specificate. ... e) în temeiul cerințelor de reglementare aplicabile emitentului, rambursabil în orice moment și la valoarea nominală pentru aceeași monedă fiduciară, la cererea deținătorului produsului. În acest sens, «aceeași» monedă fiduciară se referă la moneda fiduciară pentru care produsul monetar electronic este o reprezentare digitală. Atunci când se procedează la o răscumpărare, se recunoaște că emitentul poate deduce din suma de răscumpărare orice comisioane sau costuri de tranzacție. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» nu include un produs creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri de la un client la o altă persoană în conformitate cu instrucțiunile clientului. Un produs nu este creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri dacă, pe parcursul desfășurării normale a activității entității care efectuează transferul, fie fondurile legate de produsul respectiv sunt deținute mai mult de 60 de zile de la primirea instrucțiunilor de facilitare a transferului, fie, în cazul în care nu se primesc instrucțiuni, fondurile legate de produsul respectiv sunt deținute mai mult de 60 de zile de la primirea fondurilor. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» exclude acele produse care sunt create exclusiv pentru a facilita un transfer de fonduri în conformitate cu instrucțiunile unui client și care nu pot fi utilizate pentru a stoca valoare. ... 29. Termenul «monedă fiduciară» înseamnă moneda oficială a unei jurisdicții, emisă de o jurisdicție sau de o bancă centrală sau de o autoritate monetară desemnată de o jurisdicție, reprezentată de bancnote sau monede fizice sau de monede în diferite forme digitale, printre care rezerve bancare și monedele digitale emise de banca centrală, printre care rezerve bancare, moneda băncii comerciale, produse de monedă electronică și monedele digitale emise de banca centrală. ... 30. Termenul «monedă digitală emisă de banca centrală» înseamnă orice monedă fiduciară digitală emisă de o bancă centrală sau de o altă autoritate monetară. ... 31. Termenul «criptoactiv» înseamnă criptoactiv în sensul definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1.114. ... 32. Termenul «criptoactiv care face obiectul raportării sau criptoactiv relevant» înseamnă orice criptoactiv care nu este o monedă digitală emisă de banca centrală, un produs de monedă electronică specificată sau orice criptoactiv în privința căruia furnizorul de servicii de criptoactive raportor stabilit în mod corespunzător că nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții. ... 33. Termenul «tranzacție de schimb» înseamnă orice: a) schimb între criptoactivele relevante și monedele fiduciare; și ... b) schimb între una sau mai multe forme de criptoactive relevante. ... B. Instituție financiară nonraportoare 1. Termenul „instituție financiară nonraportoare“ înseamnă orice instituție financiară care este: a) o entitate guvernamentală, o organizație internațională sau o bancă centrală, în afară de situațiile care: (i) se referă la o plată care derivă dintr-o obligație care incumbă în legătură cu o activitate financiară comercială de tipul celor desfășurate de o companie de asigurări specificată, de o instituție de custodie sau de o instituție depozitară; sau ... (ii) se referă la activitatea de menținere a monedei digitale emise de banca centrală pentru titularii de cont care nu sunt instituții financiare, entități guvernamentale, organizații internaționale sau bănci centrale. ... b) un fond de pensii cu participare largă; un fond de pensii cu participare restrânsă; un fond de pensii al unei entități guvernamentale, al unei organizații internaționale sau al unei bănci centrale; sau un emitent de carduri de credit calificat; ... c) orice altă entitate care prezintă un risc scăzut de a fi utilizată pentru evaziune fiscală care are caracteristici similare în mod substanțial cu oricare dintre entitățile prevăzute la lit. a) și b) , cu condiția ca statutul respectivei entități drept instituție financiară nonraportoare să nu aducă atingere prevederilor art. 62 alin. (1) și (2) și art. 291 alin. (4) ; ... d) un organism de plasament colectiv exceptat; sau ... e) o fiducie, în măsura în care fiduciarul este o instituție financiară raportoare și raportează toate informațiile în conformitate cu secțiunea I cu privire la toate conturile fiduciei care fac obiectul raportării. ... 2. Termenul „entitate guvernamentală“ înseamnă Guvernul României sau al unei alte jurisdicții, orice subdiviziune politică a României sau a unei alte jurisdicții care include un stat, o provincie, un județ sau o localitate. De asemenea, înseamnă orice organism sau agenție deținut/ă integral de România sau de o altă jurisdicție ori de una sau mai multe dintre subdiviziunile sus-menționate, fiecare reprezentând o entitate guvernamentală. Această categorie este alcătuită din părți integrante, entități controlate și subdiviziuni politice ale României sau ale unei alte jurisdicții: a) O „parte integrantă“ a României sau a unei alte jurisdicții înseamnă orice persoană, organizație, agenție, birou, fond, organism public sau alt organism, oricare ar fi denumirea sa, care constituie o autoritate administrativă a României sau a unei alte jurisdicții. Veniturile nete ale autorității administrative trebuie să fie creditate contului propriu al acesteia sau altor conturi ale României sau al unei alte jurisdicții și nicio parte a acestora nu trebuie să revină în beneficiul vreunei persoane private. O parte integrantă nu include nicio persoană fizică ce este un membru al Guvernului, funcționar sau administrator care acționează cu titlu privat sau personal; ... b) O „entitate controlată“ înseamnă o entitate care este, formal, separată de România sau de altă jurisdicție sau care constituie, în alt mod, o entitate juridică separată, cu condiția ca: (i) entitatea să fie deținută și controlată, în totalitate, de una sau mai multe entități guvernamentale, direct sau prin intermediul uneia sau al mai multor entități controlate; ... (ii) veniturile nete ale entității să fie creditate contului propriu al acesteia sau altor conturi ale uneia sau ale mai multor entități guvernamentale și nicio parte a acestora să nu revină în beneficiul vreunei persoane private; și ... (iii) activele entității să revină uneia sau mai multor entități guvernamentale în momentul dizolvării acesteia. ... c) Venitul nu revine în beneficiul persoanelor în cazul în care respectivele persoane sunt beneficiarii-țintă ai unui program guvernamental, iar activitățile din cadrul programului sunt desfășurate pentru publicul larg în interes general sau se referă la administrarea unei părți a Guvernului. Cu toate acestea, sub rezerva dispozițiilor anterioare, se consideră că venitul revine în beneficiul persoanelor în cazul în care este obținut din folosirea unei entități guvernamentale pentru a desfășura o activitate comercială, cum ar fi o activitate bancară comercială, care furnizează servicii financiare persoanelor. ... 3. Termenul „organizație internațională“ înseamnă orice organizație internațională ori agenție sau organism deținut în totalitate de aceasta. Această categorie include orice organizație interguvernamentală (inclusiv o organizație supranațională) care: (i) este alcătuită în primul rând din guverne; ... (ii) are în vigoare un acord privind sediul sau un acord în mod fundamental similar cu România; și ... (iii) al cărei venit nu revine în beneficiul unor persoane private. ... 4. În România, termenul „bancă centrală“ înseamnă Banca Națională a României, astfel cum este definită de prevederile art. 1 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare. ... 5. Termenul „fond de pensii cu participare largă“ înseamnă un fond instituit pentru a furniza beneficii cu titlu de pensie, indemnizații de invaliditate sau de deces sau orice combinație a acestora către beneficiari care sunt actuali sau foști angajați sau persoanele desemnate de către respectivii angajați ai unuia sau ai mai multor angajatori în schimbul unor servicii prestate, cu condiția ca fondul: a) să nu aibă un singur beneficiar cu dreptul la mai mult de 5% din activele fondului. În cazul în care fondul este compartimentat în subfonduri care funcționează în practică ca produse de pensii separate, inclusiv prin segregarea activelor, riscurilor și veniturilor atribuite acestor subfonduri, testul dacă un singur beneficiar are dreptul la mai mult de 5% din activele fondului trebuie aplicat la nivelul fiecărui subfond; ... b) să fie autorizat și să raporteze informații autorităților fiscale; și ... c) să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele cerințe: ... (i) fondul este, în general, scutit de la plata impozitului pe veniturile din investiții sau impozitarea acestor venituri este amânată sau impozitată cu o cotă redusă, datorită statutului său de fond de pensii sau regim de pensii; ... (ii) fondul primește cel puțin 50% din contribuțiile sale totale, altele decât transferurile de active de la alte regimuri prevăzute la pct. 5-7 din prezenta subsecțiune sau din conturile de pensii prevăzute la lit. a), pct. 19 de la subsecțiunea C , din partea angajatorilor care le finanțează; ... (iii) plățile sau retragerile din fond sunt permise numai în cazul producerii unor evenimente determinate legate de pensionare, invaliditate sau deces, cu excepția plăților periodice către alte fonduri de pensii prevăzute la pct. 5-7 din prezenta subsecțiune și a conturilor de pensii prevăzute la lit. a), pct. 19 de la subsecțiunea C sau, în cazul efectuării de plăți sau de retrageri înainte de evenimentele determinate, se aplică sancțiuni; sau ... (iv) contribuțiile angajaților, altele decât anumite contribuții autorizate la fond sunt limitate în funcție de venitul câștigat de angajat sau nu pot depăși, anual, echivalentul în lei a 50.000 USD, aplicând normele stabilite la subsecțiunea C de la secțiunea a VII-a privind agregarea soldurilor conturilor și conversia monetară. ... 6. Termenul „fond de pensii cu participare restrânsă“ înseamnă un fond instituit pentru a furniza beneficii cu titlu de pensii sau indemnizații de invaliditate sau de deces către beneficiari care sunt actuali sau foști angajați sau persoanele desemnate de către respectivii angajați ai unuia sau ai mai multor angajatori în schimbul unor servicii prestate, cu următoarele condiții: a) fondul să aibă mai puțin de 50 de participanți; ... b) fondul să fie finanțat de unul sau mai mulți angajatori care nu sunt entități de investiții sau ENF pasive; ... c) contribuțiile angajatului și ale angajatorului la fond, altele decât transferurile de active din conturile de pensii prevăzute la lit. a), pct. 20 de la subsecțiunea C , să fie limitate în funcție de venitul câștigat și, respectiv, de remunerarea angajaților; ... d) participanții care nu sunt rezidenți ai României să nu aibă dreptul la mai mult de 20% din activele fondului; și ... e) fondul să facă obiectul normelor legale în vigoare și să raporteze informații autorităților fiscale. ... 7. Termenul „fond de pensii al unei entități guvernamentale, al unei organizații internaționale sau al unei bănci centrale“ înseamnă un fond instituit de o entitate guvernamentală, o organizație internațională sau o bancă centrală pentru […]

Anexa nr. 2

PROCEDURI SUPLIMENTARE de raportare și de diligență fiscală pentru schimbul de informații referitoare la conturile financiare 1. Modificarea circumstanțelor O „modificare a circumstanțelor“ include orice modificare care are drept rezultat adăugarea de informații relevante privind statutul unei persoane sau intră, în alt mod, în contradicție cu statutul persoanei respective. În plus, o modificare a circumstanțelor include orice modificare sau completare a informațiilor privind contul titularului de cont (inclusiv adăugarea sau substituirea unui titular de cont ori altă modificare referitoare la acesta) sau orice modificare sau completare a informațiilor privind orice cont asociat cu un astfel de cont (aplicând normele privind agregarea conturilor prevăzute la pct. 1 și 2, subsecțiunea C, secțiunea VII din anexa nr. 1 ) dacă o astfel de modificare sau completare a informațiilor afectează statutul titularului de cont. În cazul în care instituția financiară raportoare se bazează pe adresă de rezidență, stabilită în conformitate cu pct. 2-11, subsecțiunea B, secțiunea a III-a din anexa nr. 1 , și intervine o modificare a circumstanțelor în urma căreia instituția financiară raportoare cunoaște sau are motive să cunoască faptul că documentele justificative inițiale sau alte documente asociate unui cont sunt incorecte sau nu mai sunt de încredere, instituția financiară raportoare are obligația ca până cel târziu în ultima zi a anului calendaristic relevant sau a altei perioade de raportare adecvate ori în 90 de zile calendaristice de la notificarea sau descoperirea unei astfel de modificări a circumstanțelor, oricare dintre acestea este mai recentă, să obțină o declarație pe propria răspundere și noi documente justificative din partea titularului de cont pentru a-i stabili rezidența fiscală. În cazul în care instituția financiară raportoare nu a putut să obțină o declarație pe propria răspundere din partea titularului de cont și nici alte documente justificative în termenul menționat anterior, instituția financiară raportoare trebuie să aplice procedura de căutare în evidențele electronice prevăzută la pct. 12-15 subsecțiunea B, secțiunea a III-a din anexa nr. 1 . ... 2. Declarația pe propria răspundere pentru conturile de entitate noi În ceea ce privește conturile de entitate noi, pentru a stabili dacă o persoană care exercită controlul asupra unei ENF pasive este o persoană care face obiectul raportării, instituția financiară raportoare se poate baza numai pe o declarație pe propria răspundere, fie din partea titularului de cont, fie din partea persoanei care exercită controlul. ... 3. Rezidența unei instituții financiare Instituție financiară este „rezidentă“ în România în cazul în care aceasta se află sub jurisdicția României (și anume, România poate impune raportarea de către instituția financiară). În general, în cazul în care o instituție financiară are rezidența fiscală într-o jurisdicție care face obiectul raportării, aceasta se află sub autoritatea unei jurisdicții care face obiectul raportării și, prin urmare, este o instituție financiară a respectivei jurisdicții. În cazul unei fiducii care este o instituție financiară (indiferent dacă aceasta este rezident fiscal într-o jurisdicție care face obiectul raportării), fiducia este considerată a se afla sub autoritatea unei jurisdicții care face obiectul raportării dacă unul sau mai mulți fiduciari sunt rezidenți în respectivele jurisdicții, cu excepția cazului în care fiducia raportează altei jurisdicții care face obiectul raportării toate informațiile care trebuie raportate în temeiul cap. I al titlului X cu privire la conturile care fac obiectul raportării administrate de fiducie, în virtutea faptului că fiducia are rezidența fiscală în acea jurisdicție care face obiectul raportării. Cu toate acestea, în cazul în care o instituție financiară (care nu este o fiducie) nu are rezidență fiscală (de exemplu, pentru că este considerată transparentă din punct de vedere fiscal sau pentru că se află într-o jurisdicție în care nu există impozit pe venit), se consideră că aceasta se află sub autoritatea unei jurisdicții care face obiectul raportării și că este, prin urmare, o instituție financiară a respectivei jurisdicții, în cazul în care: a) este constituită în temeiul legislației respectivei jurisdicții; ... b) are sediul conducerii efective (inclusiv sediul administrativ efectiv) în respectiva jurisdicție; sau ... c) face obiectul supravegherii financiare în respectiva jurisdicție. ... În cazul în care instituția financiară (care nu este o fiducie) este rezidentă în două sau mai multe jurisdicții care fac obiectul raportării, respectiva instituție financiară face obiectul cerințelor de raportare și de diligență fiscală ale respectivei jurisdicții în care aceasta își menține contul/conturile financiar(e). ... 4. Cont administrat În general, se poate considera că un cont este administrat de către o instituție financiară în următoarele situații: a) în cazul unui cont de custodie, de instituția financiară care deține custodia activelor din contul respectiv (inclusiv o instituție financiară care deține active în regim „street name“ pentru un titular de cont în respectiva instituție); ... b) în cazul unui cont de depozit, de instituția financiară care este obligată să facă plăți cu privire la contul respectiv (cu excepția unui reprezentant al unei instituții financiare, indiferent dacă acest reprezentant este sau nu o instituție financiară); ... c) în cazul oricărui titlu de capital sau de creanță asupra unei instituții financiare care constituie un cont financiar, de către respectiva instituție financiară; ... d) în cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră, de instituția financiară care este obligată să facă plăți cu privire la respectivul contract. ... 5. Fiducii care sunt ENF pasive O entitate precum o societate civilă, o societate cu răspundere limitată sau o construcție juridică similară care nu are rezidență fiscală, în conformitate cu pct. 3, subsecțiunea D, secțiunea a VIII-a din anexa nr. 1 , este considerată ca fiind rezidentă în jurisdicția în care se află sediul conducerii efective. În acest sens, o persoană juridică sau o construcție juridică este considerată a fi „similară“ cu o societate civilă și cu o societate cu răspundere limitată în cazul în care aceasta nu este tratată ca o persoană impozabilă în România în temeiul legislației fiscale române. Cu toate acestea, în scopul de a evita raportarea dublă (ținând cont de sfera amplă a termenului „Persoane care exercită controlul“ în cazul fiduciilor), o fiducie care este o ENF pasivă nu poate fi considerată o construcție juridică similară. ... 6. Adresa sediului principal al entității Una dintre cerințele prevăzute la pct. 7, lit. c), subsecțiunea E, secțiunea a VIII-a din anexa nr. 1 este că, în ceea ce privește o entitate, documentația oficială include fie adresa sediului principal al entității în jurisdicția care face obiectul raportării sau în altă jurisdicție în care aceasta afirmă că este rezidentă, fie din jurisdicția care face obiectul raportării sau din altă jurisdicție în care entitatea a fost înregistrată sau constituită. Adresa sediului principal al entității este, în general, locul în care se află sediul conducerii efective. Adresa unei instituții financiare la care entitatea administrează un cont, o căsuță poștală sau o adresă utilizate exclusiv pentru corespondență nu este adresa sediului principal al entității, cu excepția cazului în care respectiva adresă este singura adresă utilizată de către entitate și figurează ca adresă de înregistrare a entității în documentele de constituire. Mai mult decât atât, o adresă furnizată purtând mențiunea „post-restant“ nu este adresa sediului principal al entității. ...

Anexa nr. 3

NORME de raportare pentru grupurile de întreprinderi multinaționale

Secțiunea I

Definițiile termenilor Următorii termeni sunt definiți în continuare: 1. Grup înseamnă un ansamblu de întreprinderi legate prin dreptul de proprietate sau prin control, astfel încât acesta fie este obligat să elaboreze situații financiare consolidate în scopuri de raportare financiară în temeiul principiilor contabile aplicabile, fie ar fi obligat să facă acest lucru dacă participațiile în capitalurile proprii ale oricăreia dintre întreprinderile respective ar fi tranzacționate la o bursă de valori publice. ... 2. Întreprindere înseamnă o formă de desfășurare a unei activități economice de către o persoană menționată la art. 286 lit. k) , cu excepția persoanelor fizice. ... 3. Grup de întreprinderi multinaționale înseamnă un grup care include două sau mai multe întreprinderi a căror rezidență fiscală se află în jurisdicții diferite sau care include o întreprindere cu rezidența fiscală într-o jurisdicție, dar care este impozabilă în altă jurisdicție pentru activitatea desfășurată prin intermediul unui sediu permanent și care nu este un grup de întreprinderi multinaționale exclus. ... 4. Grup de întreprinderi multinaționale exclus înseamnă un grup care, în anul precedent anului fiscal de raportare, are un venit consolidat total mai mic de 750.000.000 euro sau o sumă în lei echivalentă cu 750.000.000 euro, astfel cum se reflectă în situațiile financiare consolidate ale grupului pentru respectivul an fiscal precedent. Pentru fiecare an fiscal de raportare, la determinarea sumei în lei se va utiliza cursul de schimb mediu al lunii ianuarie 2015 comunicat de Banca Națională a României. Venitul consolidat total se determină conform prevederilor Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, transpusă în legislația națională. ... 5. Entitate constitutivă înseamnă oricare dintre următoarele: a) o unitate operațională separată a unui grup de întreprinderi multinaționale care este inclusă în situațiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaționale în scopul raportării financiare sau care ar fi inclusă în acestea dacă participațiile în capitalurile proprii ale respectivei unități operaționale aparținând unui grup de întreprinderi multinaționale ar fi tranzacționate la o bursă de valori publice; ... b) o astfel de unitate operațională care este exclusă din situațiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaționale exclusiv din motive de mărime sau de importanță relativă; ... c) un sediu permanent al oricărei unități operaționale separate a unui grup de întreprinderi multinaționale menționate la lit. a) sau b) , cu condiția ca unitatea operațională în cauză să elaboreze o situație financiară separată pentru respectivul sediu permanent în scopul raportării financiare, al raportării în scopuri de reglementare sau al raportării fiscale ori în scopuri de control intern al managementului. ... 6. Entitate raportoare înseamnă entitatea constitutivă însărcinată să prezinte, în numele grupului de întreprinderi multinaționale, un raport pentru fiecare țară în parte în conformitate cu cerințele art. 291^3 alin. (3) în jurisdicția în care aceasta își are rezidența fiscală. Entitatea raportoare poate fi societatea-mamă finală, societatea-mamă surogat sau o societate descrisă la secțiunea II pct. 1 . ... 7. Societate-mamă finală înseamnă o entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care îndeplinește următoarele criterii: a) are, în mod direct sau indirect, un interes suficient în ceea ce privește una sau mai multe entități constitutive ale grupului respectiv de întreprinderi multinaționale, astfel încât este obligată să elaboreze situații financiare consolidate în temeiul principiilor contabile general aplicabile în jurisdicția în care își are rezidența fiscală sau ar fi obligată să facă acest lucru dacă participațiile sale în capitalurile proprii ar fi tranzacționate la o bursă de valori publice în jurisdicțiile în care aceasta își are rezidența fiscală; ... b) în respectivul grup de întreprinderi multinaționale nu există nicio altă entitate constitutivă care să aibă, în mod direct sau indirect, un interes precum cel descris la lit. a) în prima entitate constitutivă menționată. ... 8. Societate-mamă surogat înseamnă o entitate constitutivă a grupului de întreprinderi multinaționale care a fost desemnată de respectivul grup de întreprinderi multinaționale ca unic substitut pentru societatea-mamă finală, cu scopul de a prezenta, în numele grupului de întreprinderi multinaționale în cauză, un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicția în care respectiva entitate constitutivă își are rezidența fiscală, atunci când se aplică una sau mai multe dintre condițiile stabilite la secțiunea II pct. 1 lit. b) . ... 9. An fiscal înseamnă o perioadă contabilă anuală pentru care societatea-mamă finală a grupului de întreprinderi multinaționale își pregătește situațiile financiare. ... 10. An fiscal de raportare înseamnă anul fiscal ale cărui rezultate financiare și operaționale sunt reflectate în raportul pentru fiecare țară în parte menționat la art. 291^3 alin. (3) . ... 11. Acord privind stabilirea autorității competente înseamnă un acord care se încheie între reprezentanții autorizați din România și cei ai unei jurisdicții din afara Uniunii Europene care sunt părți la un acord internațional și care prevede schimbul automat de rapoarte pentru fiecare țară în parte între jurisdicțiile semnatare. ... 12. Acord internațional înseamnă Convenția multilaterală privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, o convenție fiscală bilaterală sau multilaterală sau un acord privind schimbul de informații în domeniul fiscal la care România este parte și care, prin clauzele sale, conferă forță juridică schimbului de informații în domeniul fiscal între jurisdicții, inclusiv schimbului automat de astfel de informații. ... 13. Situații financiare consolidate înseamnă situațiile financiare ale unui grup de întreprinderi multinaționale în care activele, datoriile, veniturile, cheltuielile și fluxurile de numerar ale societății-mamă finale și ale entităților constitutive sunt prezentate ca fiind ale unei singure entități economice. ... 14. Eșec sistemic cu privire la o jurisdicție înseamnă fie faptul că o jurisdicție a încheiat cu România un acord privind stabilirea autorității competente care este încă în vigoare, dar a suspendat schimbul automat, din alte motive decât cele conforme cu clauzele acordului, fie faptul că o jurisdicție a omis în alt fel, în mod repetat, să transmită automat României rapoartele pentru fiecare țară în parte, aflate în posesia sa, ale grupurilor de întreprinderi multinaționale care dețin entități constitutive în România

Secțiunea a II-a

Cerințe generale de raportare 1. O entitate constitutivă rezidentă în România, care nu este societatea-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale, prezintă un raport pentru fiecare țară în parte referitor la anul fiscal de raportare al unui grup de întreprinderi multinaționale din care face parte, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii: a) entitatea își are rezidența fiscală în România; ... b) îndeplinește una dintre următoarele condiții: (i) societatea-mamă finală a grupului de întreprinderi multinaționale nu este obligată să prezinte un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicțiile în care își are rezidența fiscală; ... (ii) jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă finală este parte la un acord internațional în vigoare, la care România este parte, dar nu este parte la un acord privind stabilirea autorității competente în vigoare la care să fie parte România, până la momentul specificat la art. 291^3 alin. (1) , în vederea prezentării raportului pentru fiecare țară în parte pentru anul fiscal de raportare; ... (iii) în jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă finală s-a produs un eșec sistemic care a fost notificat de către autoritatea competentă din România entității constitutive care își are rezidența fiscală în România. ... 2. Fără a aduce atingere obligației societății-mamă finale menționate la art. 291^3 alin. (1) sau a societății sale mamă surogat de a prezenta primul raport pentru fiecare țară în parte pentru anul fiscal al grupului de întreprinderi multinaționale care începe de la data de 1 ianuarie 2016 sau după această dată, obligația pentru entitățile constitutive prevăzute la pct. 1 din prezenta secțiune se aplică rapoartelor pentru fiecare țară în parte în ceea ce privește anii fiscali de raportare care încep de la data de 1 ianuarie 2017 sau după această dată. ... 3. O entitate constitutivă rezidentă în România, astfel cum este definită la pct. 1 din prezenta secțiune, solicită societății sale mamă finale să îi pună la dispoziție toate informațiile necesare pentru a-i permite să își îndeplinească obligațiile de a prezenta un raport pentru fiecare țară în parte, în conformitate cu art. 291^3 alin. (3) . În cazul în care nu a obținut sau nu a dobândit toate informațiile necesare pentru întocmirea raportului pentru grupul de întreprinderi multinaționale, entitatea constitutivă prezintă un raport pentru fiecare țară în parte care conține toate informațiile de care dispune, obținute sau dobândite, și notifică autorității competente din România că societatea-mamă finală a refuzat să pună la dispoziție informațiile necesare. Acest lucru nu aduce atingere dreptului autorității competente din România de a aplica sancțiunile prevăzute în legislația sa națională. De asemenea, autoritatea competentă din România informează toate autoritățile competente din statele membre cu privire la refuzul sus-menționat. ... 4. Dacă același grup de întreprinderi multinaționale are mai mult de o entitate constitutivă cu rezidența fiscală în Uniunea Europeană și dacă se aplică una sau mai multe dintre condițiile stabilite la lit. b) de la pct. 1 din prezenta secțiune, grupul de întreprinderi multinaționale poate desemna una dintre respectivele entități constitutive să prezinte raportul pentru fiecare țară în parte în conformitate cu cerințele art. 291^3 alin. (3) , cu privire la un an fiscal de raportare, în termenul specificat la art. 291^3 alin. (1) și să notifice autorității competente din România că prezentarea are ca scop îndeplinirea obligației de raportare care le revine tuturor entităților constitutive ale grupului de întreprinderi multinaționale în cauză care își au rezidența fiscală în Uniunea Europeană. Autoritatea competentă din România comunică, în temeiul art. 291^3 alin. (2) , raportul pentru fiecare țară în parte pe care l-a primit oricărui altui stat membru în care, pe baza informațiilor din raportul pentru fiecare țară în parte, una sau mai multe entități constitutive ale grupului de întreprinderi multinaționale din care face parte entitatea raportoare fie își au rezidența fiscală, fie sunt impozabile pentru activitatea economică desfășurată prin intermediul unui sediu permanent. ... 5. În cazul în care o entitate constitutivă nu poate obține sau dobândi toate informațiile necesare, prevăzute la art. 291^3 alin. (3) , pentru a prezenta un raport pentru fiecare țară în parte, respectiva entitate constitutivă nu este eligibilă pentru a fi desemnată drept entitate raportoare pentru grupul de întreprinderi multinaționale în conformitate cu pct. 4 din prezenta secțiune. Această regulă nu aduce atingere obligației entității constitutive de a notifica autoritatea competentă din România cu privire la faptul că societatea-mamă finală a refuzat să pună la dispoziție informațiile necesare. ... 6. Prin excepție de la pct. 1-5 din prezenta secțiune, atunci când se aplică una sau mai multe dintre condițiile stabilite la pct. 1 lit. b) din prezenta secțiune, o entitate constitutivă nu este obligată să prezinte un raport pentru fiecare țară în parte referitor la anul fiscal de raportare, dacă grupul de întreprinderi multinaționale în cadrul căruia aceasta este o entitate constitutivă a pus la dispoziție un raport pentru fiecare țară în parte, în conformitate cu art. 291^3 alin. (3) , referitor la respectivul an fiscal, prin intermediul unei societăți-mamă surogat, care prezintă respectivul raport pentru fiecare țară în parte autorității fiscale din jurisdicția în care își are rezidența fiscală la data specificată la art. 291^3 alin. (1) sau anterior acestei date și care, în cazul în care societatea-mamă surogat își are rezidența fiscală într-o jurisdicție din afara Uniunii Europene, îndeplinește următoarele condiții: a) jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă surogat prevede obligația de a prezenta rapoarte pentru fiecare țară în parte în conformitate cu cerințele art. 291^3 alin. (3) ; ... b) jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă surogat a încheiat un acord privind stabilirea autorității competente, care este în vigoare, la care este parte România, până la data specificată la art. 291^3 alin. (1) , în vederea prezentării raportului pentru fiecare țară în parte pentru anul fiscal de raportare; ... c) jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă surogat nu a notificat autorității competente din România un eșec sistemic; ... d) cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al grupului de întreprinderi multinaționale în cauză, jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă surogat a fost informată de către entitatea constitutivă cu rezidența fiscală în jurisdicția respectivă că ea este societatea-mamă surogat; ... e) s-a transmis o notificare autorității competente din România în conformitate cu pct. 8 . ... 7. O entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România are obligația să notifice autorității competente din România dacă este societatea-mamă finală sau societatea-mamă surogat sau entitatea constitutivă desemnată conform pct. 1-5 din prezenta secțiune, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent. ... 8. În cazul în care o entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România nu este societatea-mamă finală, nici societatea-mamă surogat, nici entitatea constitutivă desemnată conform pct. 1-5 din prezenta secțiune, entitatea respectivă are obligația să notifice autorității competente din România identitatea și rezidența fiscală a entității raportoare până cel târziu în ultima zi din anul fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent. ... 9. Raportul pentru fiecare țară în parte specifică moneda în care sunt exprimate sumele menționate în raportul respectiv

Anexa nr. 4

SEMNE DISTINCTIVE

Partea I

Testul beneficiului principal 1. Semnele distinctive generice din categoria A și semnele distinctive specifice din categoria B și din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) și lit. c) și d) pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec „testul beneficiului principal“. ... 2. Testul respectiv se consideră a fi trecut dacă se poate stabili faptul că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoană se poate aștepta în mod rezonabil să le obțină de pe urma unui aranjament transfrontalier, ținând seama de toate împrejurările și circumstanțele relevante, este obținerea unui avantaj fiscal. ... 3. În contextul semnului distinctiv de la categoria C pct. 1 , prezența condițiilor enunțate la categoria C pct. 1 lit. b) poz. (i), lit. c) sau lit. d), necoroborată cu alte elemente, nu poate constitui singurul motiv pentru a concluziona că un aranjament transfrontalier trece testul beneficiului principal

Partea a II-a

Categorii de semne distinctive A. Semne distinctive generice legate de testul beneficiului principal 1. Un aranjament transfrontalier în cazul căruia contribuabilul relevant sau un participant la aranjamentul transfrontalier acceptă să respecte o clauză de confidențialitate care îi poate impune să nu comunice modul în care aranjamentul respectiv ar putea duce la obținerea unui avantaj fiscal către alți intermediari sau către autoritățile fiscale ... 2. Un aranjament transfrontalier pentru care intermediarul este îndreptățit să primească un comision sau o dobândă, o remunerație aferentă costurilor financiare și altor cheltuieli pentru aranjamentul respectiv, stabilite prin referire la: a) cuantumul avantajului fiscal care rezultă din aranjamentul respectiv; sau ... b) un avantaj fiscal care derivă sau nu din aranjamentul respectiv. Aceasta ar include obligația intermediarului să restituie parțial sau integral comisioanele, în cazul în care avantajul fiscal urmărit ce derivă din aranjamentul respectiv nu a fost obținut parțial sau integral. ... 3. Un aranjament transfrontalier care conține o documentație și/sau o structură puternic standardizată și care este disponibil pentru mai mult de un contribuabil relevant fără a fi necesară personalizarea substanțială a acestuia pentru implementare. ... B. Semne distinctive specifice legate de testul beneficiului principal 1. Un aranjament transfrontalier prin care un participant la aranjamentul respectiv ia măsuri artificiale care constau în achiziționarea unei societăți care înregistrează pierderi, întreruperea activității principale a respectivei societăți și utilizarea pierderilor societății pentru a reduce obligațiile fiscale, inclusiv prin intermediul unui transfer al acestor pierderi către o altă jurisdicție sau prin accelerarea utilizării acestor pierderi. ... 2. Un aranjament transfrontalier care are ca efect conversia veniturilor în capital, donații sau alte categorii de venituri care sunt impozitate la un nivel mai redus sau sunt scutite de la plata impozitelor. ... 3. Un aranjament transfrontalier care include tranzacții circulare care au ca rezultat un carusel de fonduri (round-tripping of funds), anume prin implicarea unor entități interpuse fără alt scop comercial primar sau prin tranzacții care se compensează ori se anulează reciproc sau care au alte caracteristici similare. ... C. Semne distinctive specifice asociate tranzacțiilor transfrontaliere 1. Un aranjament transfrontalier care implică plăți transfrontaliere deductibile efectuate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care este prezentă cel puțin una dintre următoarele condiții: a) destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție; ... b) cu toate că destinatarul este rezident fiscal într-o jurisdicție, acea jurisdicție: (i) nu impune un impozit pe profit sau impune un impozit pe profit la o cotă egală cu zero ori mai mică de 1%; sau ... (ii) este inclusă într-o listă de jurisdicții ale unor țări terțe care au fost evaluate de statele membre, în mod colectiv sau în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și au fost calificate ca fiind necooperante; ... c) plata beneficiază de o scutire integrală de impozit în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal; ... d) plata beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal. ... 2. Deducerile pentru aceeași amortizare a activului sunt solicitate în mai multe jurisdicții. ... 3. Scutirea de la dubla impunere cu privire la același element de venit sau de capital este pretinsă în mai mult de o jurisdicție. ... 4. Există un aranjament transfrontalier care include transferuri de active și în cazul căruia există o diferență semnificativă în ceea ce privește suma tratată ca plătibilă pentru activele respective în jurisdicțiile implicate. ... D. Semne distinctive specifice referitoare la schimbul automat de informații și la beneficiarii reali 1. Un aranjament transfrontalier care poate avea ca efect subminarea obligației de raportare instituite potrivit normelor prin care a fost transpusă legislația Uniunii Europene în materie sau oricare alte acorduri echivalente privind schimbul automat de informații referitoare la Conturile Financiare, inclusiv acorduri cu țări terțe, sau care profită de absența unor astfel de legi sau acorduri. Aceste aranjamente transfrontaliere includ cel puțin: a) utilizarea unui cont, a unui produs sau a unei investiții care nu reprezintă sau despre care se pretinde că nu reprezintă un Cont Financiar, dar prezintă caracteristici care sunt similare în esență cu cele ale unui Cont Financiar; ... b) transferul Conturilor Financiare sau al activelor către jurisdicții în care nu există obligația schimbului automat de informații privind Conturile Financiare cu statul de reședință al contribuabilului relevant sau utilizarea jurisdicțiilor respective; ... c) reclasificarea veniturilor și a capitalului în produse sau plăți care nu fac obiectul schimbului automat de informații privind Conturile Financiare; ... d) transferul sau conversia unei Instituții Financiare, a unui Cont Financiar sau a activelor acestora, într-o Instituție Financiară, un Cont Financiar sau active care nu fac obiectul raportării în cadrul schimbului automat de informații privind Conturile Financiare; ... e) utilizarea entităților legale, aranjamentelor sau structurilor juridice care elimină sau despre care se pretinde că înlătură obligația de raportare a unuia sau mai multor Titulari de cont sau Persoane care exercită controlul, instituită potrivit normelor privind schimbul automat de informații privind Conturile Financiare; ... f) aranjamente transfrontaliere care subminează sau exploatează slăbiciunile din cadrul procedurilor de diligență fiscală utilizate de Instituțiile Financiare pentru a-și respecta obligațiile de raportare a informațiilor privind Conturi Financiare, inclusiv utilizarea jurisdicțiilor cu regimuri inadecvate sau precare de asigurare a respectării legislației privind combaterea spălării banilor ori cu cerințe precare în materie de transparență cu privire la persoanele juridice sau construcțiile juridice. ... 2. Un aranjament transfrontalier care implică un lanț juridic sau de beneficiari reali netransparent, ce utilizează persoane, aranjamente juridice sau structuri: a) care nu desfășoară o activitate economică semnificativă susținută de personal, echipamente, active și spații de lucru adecvate; și ... b) care sunt încorporate, gestionate, rezidente, controlate sau stabilite în orice altă jurisdicție decât cea de rezidență a unuia sau mai mulți dintre beneficiarii reali ai activelor deținute de aceste persoane, construcții juridice sau structuri; și ... c) în cazul în care beneficiarii reali ai acestor persoane, construcții juridice sau structuri, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, devin neidentificabili. ... E. Semne distinctive specifice privind prețurile de transfer 1. Un aranjament transfrontalier care implică utilizarea unor reglementări unilaterale privind «zona de siguranță», potrivit înțelesului atribuit acestei noțiuni de Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Un aranjament transfrontalier care implică transferul de active necorporale greu de evaluat, potrivit înțelesului atribuit acestei noțiuni de Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Noțiunea «active necorporale greu de evaluat» vizează activele necorporale sau drepturile asupra acestora pentru care, la momentul transferului lor între întreprinderi asociate: ... a) nu există elemente comparabile fiabile; și ... b) la data la care a fost încheiată tranzacția, previziunile privind viitoarele fluxuri de numerar sau veniturile preconizate a fi obținute din activul necorporal transferat sau ipotezele utilizate în evaluarea activului necorporal sunt incerte, generând dificultăți în preconizarea nivelului final de succes al activului necorporal la momentul transferului. ... 3. Un aranjament transfrontalier care implică un transfer transfrontalier de funcții și/sau riscuri și/sau de active în interiorul unui grup, dacă profiturile anuale preconizate, determinate înainte de a calcula impactul dobânzilor și a impozitelor asupra acestora (EBIT), pentru perioada de 3 ani ulterioară transferului, de către entitatea/entitățile care efectuează transferul, sunt mai mici de 50% din EBIT anuale preconizate de către această entitate/aceste entități care efectuează transferul, dacă transferul nu ar fi avut loc. ...

Anexa nr. 5

PROCEDURĂ de diligență fiscală, procedură de raportare și alte norme pentru Operatorii de platforme Prezenta anexă stabilește procedura de diligență fiscală, procedura de raportare și alte norme care trebuie să fie aplicate de către Operatorii de platforme care au obligația de raportare pentru a permite autorității competente din România să comunice, prin schimb automat, informațiile prevăzute la art. 291^5 alin. (2) și (3) . Prezenta anexă stabilește, de asemenea, normele și procedurile administrative care trebuie să fie în vigoare în România pentru a asigura atât punerea în aplicare efectivă, cât și respectarea procedurii de diligență fiscală și a procedurii de raportare prezentate în continuare.

Secțiunea I

Definițiile termenilor Următorii termeni au sensul definit în dispozițiile următoare: A. Operatori de platforme care au obligația de raportare 1. Platformă înseamnă orice software, inclusiv un site web sau o parte a unui site web, și aplicații, inclusiv aplicații mobile, care sunt accesibile utilizatorilor și care permit Vânzătorilor să fie conectați cu alți utilizatori în scopul realizării unei Activități Relevante, în mod direct sau indirect, pentru acești utilizatori. Termenul include, de asemenea, orice aranjament pentru colectarea și plata unei Contraprestații pentru realizarea Activității Relevante. Termenul Platformă nu include software care, fără nicio intervenție suplimentară în cadrul realizării unei Activități Relevante, permite exclusiv oricare dintre următoarele: a) procesarea plăților în legătură cu Activitatea Relevantă; ... b) listarea sau promovarea de către utilizatori a unei Activități Relevante; ... c) redirecționarea sau transferarea utilizatorilor către o Platformă. ... 2. Operator de platformă înseamnă o Entitate care pune la dispoziția Vânzătorilor, în temeiul unor contracte, o întreagă Platformă sau o parte a acesteia. ... 3. Operator de Platformă Exclus înseamnă un Operator de platformă care a demonstrat în prealabil și anual într-un mod convingător autorității competente din România, căreia Operatorul de platformă ar fi trebuit în mod normal să îi raporteze informații în conformitate cu normele prevăzute la pct. 1-3 ale subsecțiunii A din secțiunea III, că întregul model de afaceri al Platformei respective este de așa natură încât nu deține Vânzători Raportabili. ... 4. Operator de platformă care are obligația de raportare înseamnă orice Operator de platformă, altul decât un Operator de Platformă Exclus, care se află în oricare dintre situațiile următoare: a) are rezidență fiscală în România sau într-un alt stat membru sau, atunci când respectivul Operator de platformă nu are rezidență fiscală în România și nici într-un alt stat membru, dar îndeplinește oricare dintre condițiile următoare: (i) este constituit în temeiul legislației din România sau dintr-un alt stat membru; ... (ii) are sediul conducerii, inclusiv sediul conducerii efective, în România sau într-un alt stat membru; ... (iii) are un sediu permanent în România sau într-un alt stat membru și nu este un Operator de platformă Calificat din afara Uniunii; ... b) nu are rezidență fiscală, nu este constituit sau administrat în România sau în oricare alt stat membru și nici nu are sediu permanent în România sau în oricare alt stat membru, dar facilitează realizarea unei Activități Relevante de către Vânzători Raportabili sau a unei Activități Relevante care implică închirierea unui bun imobil situat în România sau într-un alt stat membru și nu este un Operator de Platformă Calificat din afara Uniunii ... 5. Operator de Platformă Calificat din afara Uniunii înseamnă un Operator de platformă în cazul căruia toate Activitățile Relevante pe care le facilitează sunt și Activități Relevante Calificate și care are rezidență fiscală într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii sau, atunci când respectivul Operator de platformă nu are rezidență fiscală într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii, dar îndeplinește oricare dintre condițiile următoare: a) este constituit în temeiul legislației unei Jurisdicții Calificate din afara Uniunii; sau ... b) are sediul conducerii, inclusiv sediul conducerii efective, într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii. ... 6. Jurisdicție Calificată din afara Uniunii înseamnă o jurisdicție din afara Uniunii care a încheiat un Acord Efectiv privind Stabilirea Autorității Competente cu autoritățile competente din toate statele membre care sunt identificate drept jurisdicții raportabile pe o listă publicată de jurisdicția din afara Uniunii. ... 7. Acord Efectiv privind Stabilirea Autorității Competente înseamnă un acord între autoritatea competentă din România și o jurisdicție din afara Uniunii care impune schimbul automat de informații echivalente cu cele specificate la subsecțiunea B a secțiunii III din prezenta anexă, astfel cum este confirmat printr-un act de punere în aplicare în conformitate cu art. 291^5 alin. (22) . ... 8. Activitate Relevantă înseamnă o activitate realizată în schimbul unei Contraprestații și constă în oricare dintre următoarele: a) închirierea de bunuri imobile, inclusiv rezidențiale și comerciale, precum și de orice alte bunuri imobile și spații de parcare; ... b) un Serviciu Personal; ... c) vânzarea de Bunuri; ... d) închirierea oricărui mijloc de transport. Termenul Activitate Relevantă nu include o activitate realizată de un Vânzător care acționează în calitate de angajat al Operatorului de platformă sau de o Entitate afiliată Operatorului de platformă. ... 9. Activități Relevante Calificate înseamnă orice Activitate Relevantă care face obiectul schimbului automat în temeiul unui Acord Efectiv privind Stabilirea Autorității Competente. ... 10. Contraprestație înseamnă orice formă de compensație, după scăderea tuturor onorariilor, comisioanelor sau taxelor reținute sau percepute de Operatorul de platformă care are obligația de raportare, care este plătită sau creditată în contul unui Vânzător în legătură cu Activitatea Relevantă și a cărei valoare este cunoscută sau ar putea fi, în mod rezonabil, cunoscută de Operatorul de platformă. ... 11. Serviciu Personal înseamnă un serviciu care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane care acționează fie independent, fie în numele unei Entități, și realizată la cererea unui utilizator, fie online, fie în mod fizic, offline, după ce a fost facilitată prin intermediul unei Platforme. ... B. Vânzători Raportabili 1. Vânzător înseamnă un utilizator al unei Platforme, care poate fi o persoană fizică sau o Entitate, și care este înregistrat pe Platformă în orice moment din Perioada de raportare și realizează o Activitate Relevantă. ... 2. Vânzător Activ înseamnă orice Vânzător care prestează o Activitate Relevantă în timpul Perioadei de raportare sau căruia i se plătește sau i se creditează o Contraprestație în legătură cu o Activitate Relevantă în timpul Perioadei de raportare. ... 3. Vânzător Raportabil înseamnă orice Vânzător Activ, cu excepția Vânzătorilor Excluși, care este rezident în România sau într-un alt stat membru sau care a oferit spre închiriere un bun imobil situat în România sau într-un alt stat membru. ... 4. Vânzător Exclus înseamnă orice Vânzător: a) care este o Entitate Guvernamentală; ... b) care este o Entitate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate în mod regulat pe o piață reglementată sau o Entitate afiliată unei Entități ale cărei acțiuni sunt tranzacționate în mod regulat pe o piață reglementată; ... c) care este o Entitate pentru care Operatorul de platformă a facilitat peste 2.000 de Activități Relevante prin închirierea de bunuri imobile în legătură cu un Bun Imobil Listat în cursul Perioadei de raportare; sau ... d) pentru care Operatorul de platformă a facilitat mai puțin de 30 de Activități Relevante prin vânzarea de Bunuri și pentru care valoarea totală a Contraprestației plătite sau creditate nu a depășit echivalentul în lei a 2.000 de euro în cursul Perioadei de raportare. ... C. Alte definiții 1. Entitate înseamnă o persoană juridică sau o construcție juridică, de exemplu o companie, un parteneriat, o fiducie sau o fundație. O Entitate este o Entitate afiliată a unei alte Entități dacă oricare dintre cele două Entități deține controlul asupra celeilalte sau cele două Entități se află sub control comun. În acest sens, noțiunea de control include deținerea directă sau indirectă a peste 50% din voturi și din valoarea unei Entități. În cazul participației indirecte, îndeplinirea cerinței privind deținerea a peste 50% din dreptul de proprietate asupra capitalului celeilalte Entități se stabilește prin înmulțirea ratelor de participație pe nivelurile succesive. Se consideră că o persoană care deține mai mult de 50% din drepturile de vot deține 100% din drepturile de vot. ... 2. Entitate Guvernamentală înseamnă Guvernul României, al unui stat membru sau al unei alte jurisdicții, orice unitate administrativ-teritorială, subdiviziune administrativ-teritorială sau subdiviziune politică a României, a unui stat membru sau a unei alte jurisdicții (care include un stat, o provincie, un județ sau o localitate) sau orice organism sau agenție deținut/ă integral de România sau de un stat membru sau de o altă jurisdicție ori de una sau mai multe dintre subdiviziunile sus-menționate (fiecare reprezentând o «Entitate Guvernamentală»). ... 3. NIF înseamnă Număr de Identificare Fiscală, emis de România sau de un stat membru, sau echivalentul său funcțional dacă nu există un Număr de Identificare Fiscală. ... 4. Număr TVA înseamnă numărul unic care identifică o persoană impozabilă sau o entitate juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA. ... 5. Adresă Principală înseamnă adresa la care se află reședința principală a Vânzătorului care este o persoană fizică, respectiv adresa la care se află sediul social al Vânzătorului care este o Entitate. ... 6. Perioadă de raportare înseamnă anul calendaristic pentru care se face raportarea în temeiul secțiunii III . ... 7. Bun Imobil Listat înseamnă toate unitățile bunului imobil situate la aceeași adresă fizică, deținute de același proprietar și oferite spre închiriere pe o Platformă de către același Vânzător. ... 8. Număr de Identificare a Contului Financiar înseamnă numărul sau referința unic/ă de identificare a contului bancar sau a unui alt cont de servicii de plată similar în care este plătită sau creditată Contraprestația, de care dispune Operatorul de platformă. ... 9. Bunuri înseamnă orice bun corporal. ... 10. «Serviciu de Identificare» înseamnă un proces electronic pus gratuit de către un stat membru sau de către Uniunea Europeană la dispoziția unui Operator de platformă care are obligația de raportare, în scopul stabilirii identității și a rezidenței fiscale a unui Vânzător. ...

Secțiunea II

Procedura de diligență fiscală În scopul identificării Vânzătorilor Raportabili se aplică procedura descrisă în continuare. A. Vânzători care nu fac obiectul examinării Pentru a determina dacă un Vânzător care este o Entitate se califică drept Vânzător Exclus în sensul descris la pct. 4 lit. a) și b) din subsecțiunea B din secțiunea I , un Operator de platformă care are obligația de raportare poate utiliza informațiile disponibile în mod public sau o confirmare din partea Vânzătorului care este o Entitate. Pentru a determina dacă un Vânzător se califică drept Vânzător Exclus în sensul descris la pct. 4 lit. c) și d) din subsecțiunea B din secțiunea I , un Operator de platformă care are obligația de raportare poate utiliza evidențele aflate la dispoziția sa. ... B. Colectarea informațiilor despre Vânzător 1. Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare Vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; ... b) Adresa Principală; ... c) orice NIF emis Vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii Vânzătorului respectiv; ... d) numărul TVA al Vânzătorului respectiv, dacă există; ... e) data nașterii. ... 2. Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare Vânzător care este o Entitate și care nu este Vânzător Exclus: a) denumirea juridică; ... b) Adresa Principală; ... c) orice NIF emis Vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; ... d) numărul TVA al Vânzătorului respectiv, dacă există; ... e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; ... f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează Activități Relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent. ... 3. Abrogat ... 4. Prin excepție de la pct. 1 lit. c) și pct. 2 lit. c) și e) , Operatorul de platformă care are obligația de raportare nu este obligat să colecteze NIF-ul sau, după caz, numărul de înregistrare în Registrul Comerțului în niciuna dintre situațiile următoare: a) statul membru de rezidență al Vânzătorului nu îi emite acestuia un NIF sau un număr de înregistrare în Registrul Comerțului; ... b) statul membru de rezidență al Vânzătorului nu impune colectarea NIF-ului emis Vânzătorului. ... C. Verificarea informațiilor despre Vânzător 1. Operatorul de platformă care are obligația de raportare stabilește dacă informațiile colectate în temeiul subsecțiunii A , al pct. 2 lit. a)-e) din subsecțiunea B și al subsecțiunii E sunt corecte, utilizând toate informațiile și documentele de care dispune în evidențele sale, precum și orice interfață electronică pusă la dispoziție gratuit de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a verifica valabilitatea NIF-ului și/sau a numărului TVA. ... 2. Prin excepție de la pct. 1 , în vederea îndeplinirii procedurii de diligență fiscală în temeiul pct. 2 din subsecțiunea F , Operatorul de platformă care are obligația de raportare poate stabili dacă informațiile colectate în temeiul subsecțiunii A , al pct. 1 și pct. 2 lit. a)-e) din subsecțiunea B și în temeiul subsecțiunii E sunt corecte, utilizând informațiile și documentele de care dispune în evidențele sale electronice. ... 3. În aplicarea pct. 3 lit. b) de la subsecțiunea F și prin excepție de la pct. 1 și 2 din subsecțiunea C , în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit Vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită Vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi: a) un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru; ... b) un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor. ... D. Determinarea statului/lor membru/e al/ale Uniunii Europene de rezidență al/e Vânzătorului în sensul art. 291^5 din lege și al prezentei anexe 1. Un Operator de platformă care are obligația de raportare consideră că un Vânzător este rezident în România sau într-un stat membru dacă Adresa Principală a Vânzătorului se află în România sau în statul membru respectiv. ... 2. În cazul în care Adresa principală a Vânzătorului se află într-un alt stat membru, un Operator de platformă care are obligația de raportare consideră că Vânzătorul este rezident și în România în cazul în care NIF-ul i-a fost emis în România în conformitate cu normele legale în vigoare. Un Operator de platformă care are obligația de raportare consideră că Vânzătorul are rezidența și în statul membru de emitere a NIF-ului dacă statul emitent este diferit de statul membru în care se află Adresa Principală a Vânzătorului. ... 3. În cazul în care Vânzătorul a furnizat informații cu privire la existența unui sediu permanent în România sau într-un alt stat membru, în conformitate cu pct. 2 lit. f) de la subsecțiunea B, un Operator de platformă care are obligația de raportare consideră că un Vânzător este rezident și în România sau în statul membru respectiv, astfel cum a precizat Vânzătorul. ... 4. Prin excepție de la pct. 1 D , un Operator de platformă care are obligația de raportare consideră că un Vânzător este rezident în fiecare stat membru confirmat de un serviciu de identificare electronică pus la dispoziție de un stat membru sau de Uniunea Europeană în temeiul pct. 3 din subsecțiunea B . ... E. Colectarea informațiilor privind bunul imobil închiriat 1. Dacă un Vânzător desfășoară o Activitate Relevantă care implică închirierea de bunuri imobile situate în România sau întrun alt stat membru, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează adresa fiecărui Bun Imobil Listat și, dacă a fost emis, numărul cărții funciare respective sau echivalentul acestuia prevăzut de normele legale în vigoare din România sau de dreptul intern al statului membru în care se află. ... 2. Dacă un Operator de platformă care are obligația de raportare a facilitat peste 2.000 de Activități Relevante prin închirierea unui Bun Imobil Listat pentru același Vânzător care este o Entitate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează documente justificative, date sau informații conform cărora Bunul Imobil Listat este deținut de același proprietar. ... F. Termenele de finalizare și de valabilitate ale procedurii de diligență fiscală 1. Un Operator de platformă care are obligația de raportare finalizează procedura de diligență fiscală prevăzută la subsecțiunile A-E până la data de 31 decembrie a Perioadei de Raportare. ... 2. Prin excepție de la pct. 1 din subsecțiunea F , pentru Vânzătorii care sunt înregistrați deja pe Platformă la 1 ianuarie 2023 sau de la data la care o Entitate devine Operator de platformă care are obligația de raportare, procedura de diligență fiscală prevăzută la subsecțiunile A-E trebuie să fie finalizată până la data de 31 decembrie a celei de a doua Perioade de Raportare de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare. ... 3. Prin excepție de la pct. 1 , un Operator de platformă care are obligația de raportare poate utiliza procedura de diligență fiscală efectuată în legătură cu Perioadele de Raportare anterioare dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) informațiile despre Vânzător solicitate la pct. 1 și 2 din subsecțiunea B au fost fie colectate și verificate, fie confirmate în ultimele 36 de luni; și ... b) Operatorul de platformă care are obligația de raportare nu are motive să considere că informațiile colectate în temeiul subsecțiunilor A, B și E sunt sau au devenit incorecte sau nu mai sunt de încredere. ... G. Aplicarea procedurii de diligență fiscală numai Vânzătorilor Activi Un Operator de platformă care are obligația de raportare poate alege să efectueze procedura de diligență fiscală în temeiul subsecțiunilor A-F numai în ceea ce privește Vânzătorii Activi. ... H. Îndeplinirea procedurii de diligență fiscală de către terți 1. Un Operator de platformă care are obligația de raportare poate încredința unui prestator de servicii terț îndeplinirea procedurii de diligență fiscală prevăzute în prezenta secțiune, însă aceste obligații rămân în responsabilitatea Operatorului de platformă care are obligația de raportare. ... 2. Dacă un Operator de platformă efectuează procedura de diligență fiscală pentru un Operator de platformă care are obligația de raportare în ceea ce privește aceeași Platformă în temeiul pct. 1 , Operatorul de platformă în cauză efectuează procedura de diligență fiscală în temeiul normelor prevăzute în prezenta secțiune. Obligațiile privind procedura de diligență fiscală rămân în responsabilitatea Operatorului de platformă care are obligația de raportare. ...

Secțiunea III

Proceduri de raportare A. Calendarul și modalitatea de raportare 1. Un Operator de platformă care are obligația de raportare în temeiul pct. 4 lit. a) din subsecțiunea A a secțiunii I raportează autorității competente din România informațiile prevăzute la subsecțiunea B în ceea ce privește Perioada de Raportare. Informațiile prevăzute la subsecțiunea B trebuie raportate cel târziu până la data de 31 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care Vânzătorul este identificat ca Vânzător Raportabil. Dacă există mai mulți Operatori de platforme care au obligația de raportare, oricare dintre respectivii Operatori de platforme care au obligația de raportare este exonerat de obligația de a raporta informațiile către autoritatea competentă din România dacă deține dovezi, în conformitate cu normele legale în vigoare, că aceleași informații au fost raportate de un alt Operator de platformă care are obligația de raportare. ... 2. Dacă un Operator de platformă care are obligația de raportare în temeiul pct. 4 lit. a) din subsecțiunea A a secțiunii I îndeplinește oricare dintre condițiile prevăzute la această dispoziție în mai multe state membre, atunci alege unul dintre respectivele state membre în care să îndeplinească procedurile de raportare stabilite în prezenta secțiune. Acest Operator de platformă care are obligația de raportare raportează informațiile prevăzute la subsecțiunea B, în ceea ce privește Perioada de Raportare, autorității competente din statul membru ales, astfel cum este determinat acesta în conformitate cu secțiunea IV, până la data de 31 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care Vânzătorul este identificat ca Vânzător Raportabil. Dacă există mai mulți Operatori de platforme care au obligația de raportare, oricare dintre respectivii Operatori de platforme care au obligația de raportare este exonerat de obligația de a raporta informațiile către autoritatea competentă din România dacă deține dovezi, în conformitate cu normele legale în vigoare, că aceleași informații au fost raportate de un alt Operator de platformă care are obligația de raportare într-un alt stat membru. ... 3. Un Operator de platformă care are obligația de raportare în temeiul pct. 4 lit. b) din subsecțiunea A a secțiunii I raportează informațiile prevăzute la subsecțiunea B în ceea ce privește Perioada de Raportare autorității competente din România, atunci când România este statul de înregistrare, conform art. 291^5 alin. (10) , până la data de 31 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care Vânzătorul este identificat ca Vânzător Raportabil. ... 4. Prin excepție de la pct. 3 , un Operator de platformă care are obligația de raportare în temeiul pct. 4 lit. b) din subsecțiunea A a secțiunii I nu este obligat să furnizeze informațiile prevăzute la subsecțiunea B în ceea ce privește Activitățile Relevante Calificate, care fac obiectul unui Acord Efectiv privind Stabilirea Autorității Competente care prevede deja schimbul automat de informații echivalente cu România cu privire la Vânzătorii Raportabili rezidenți în România. ... 5. Un Operator de platformă care are obligația de raportare comunică, de asemenea, informațiile prevăzute la pct. 2 și 3 din subsecțiunea B Vânzătorului Raportabil vizat de respectivele informații, cel târziu până la data de 31 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care Vânzătorul este identificat ca Vânzător Raportabil. ... 6. Informațiile privind Contraprestația plătită sau creditată într-o monedă fiduciară se raportează în moneda în care s-a plătit sau creditat Contraprestația în cauză. În cazul în care Contraprestația a fost plătită sau creditată în altă formă decât în monedă fiduciară, Contraprestația în cauză este raportată în echivalentul în lei, convertită sau echivalată după o metodă determinată în mod consecvent de Operatorul de platformă care are obligația de raportare. ... 7. Informațiile despre Contraprestație și alte sume se raportează în ceea ce privește trimestrul din Perioada de Raportare în care a fost plătită sau creditată Contraprestația. ... B. Informațiile care urmează a fi raportate Fiecare Operator de platformă care are obligația de raportare raportează autorității competente din România următoarele informații: 1. Numele, adresa sediului social, NIF-ul și, dacă este cazul, numărul individual de identificare alocat în temeiul art. 291^5 alin. (10) ale Operatorului de platformă care are obligația de raportare, precum și denumirea comercială/denumirile comerciale a/le Platformei/Platformelor pentru care Operatorul de platformă care are obligația de raportare raportează informațiile. ... 2. Pentru fiecare Vânzător Raportabil care a realizat Activitatea Relevantă, alta decât închirierea de bunuri imobile: a) informațiile care trebuie colectate în temeiul subsecțiunii B din secțiunea II; ... b) Numărul de identificare a Contului Financiar, în măsura în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare dispune de această informație și dacă autoritatea competentă din România sau din statul membru în care Vânzătorul Raportabil este rezident în sensul subsecțiunii D din secțiunea II nu a notificat în mod public faptul că nu intenționează să utilizeze Numărul de Identificare a Contului Financiar în acest scop; ... c) în cazul în care este diferit de numele Vânzătorului Raportabil, pe lângă Numărul de Identificare a Contului Financiar, numele titularului contului financiar în care se plătește sau se creditează Contraprestația, în măsura în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare cunoaște acest nume, precum și orice alte informații de identificare financiară a titularului contului respectiv disponibile pentru Operatorul de platformă care are obligația de raportare; ... d) fiecare stat membru în care Vânzătorul Raportabil are rezidență, inclusiv rezidența fiscală din România, dacă este cazul, în scopul prevăzut de art. 291^5 și al prezentei anexe, astfel cum este determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II; ... e) Contraprestația totală plătită sau creditată în fiecare trimestru al Perioadei de Raportare și numărul de Activități Relevante pentru care aceasta a fost plătită sau creditată; ... f) orice onorarii, comisioane sau taxe reținute sau percepute de Operatorul de platformă care are obligația de raportare în fiecare trimestru al Perioadei de Raportare. ... 3. Pentru fiecare Vânzător Raportabil care a desfășurat o Activitate relevantă care implică închirierea de bunuri imobile: a) informațiile care trebuie colectate în temeiul subsecțiunii B a secțiunii II ; ... b) Numărul de Identificare a Contului Financiar, în măsura în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare dispune de această informație și dacă autoritatea competentă din România sau din statul membru în care Vânzătorul Raportabil își are rezidența în sensul subsecțiunii D din secțiunea II nu a notificat în mod public faptul că nu intenționează să utilizeze Numărul de Identificare a Contului Financiar în acest scop; ... c) în cazul în care este diferit de numele Vânzătorului Raportabil, pe lângă Numărul de Identificare a Contului Financiar, numele titularului contului financiar în care se plătește sau se creditează Contraprestația, în măsura în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare cunoaște acest nume, precum și orice alte informații de identificare financiară a titularului contului respectiv disponibile pentru Operatorul de platformă care are obligația de raportare; ... d) fiecare stat membru în care Vânzătorul Raportabil are rezidență, inclusiv rezidența fiscală din România, dacă este cazul, în scopul prevăzut de art. 291^5 și al prezentei anexe, astfel cum este determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II ; ... e) adresa fiecărui Bun Imobil Listat, stabilită pe baza procedurii prevăzute în subsecțiunea E din secțiunea II , și numărul cărții funciare respective sau echivalentul acestuia în temeiul normelor legale în vigoare sau în temeiul dreptului intern al statului membru în care se află Bunul Imobil Respectiv, dacă este disponibil; ... f) Contraprestația totală plătită sau creditată în fiecare trimestru al Perioadei de Raportare și numărul de activități relevante corespunzător fiecărui Bun Imobil Listat; ... g) orice onorarii, comisioane sau taxe reținute sau percepute de Operatorul de platformă care are obligația de raportare în fiecare trimestru al Perioadei de Raportare; ... h) dacă este disponibil, numărul de zile pentru care a fost închiriat fiecare Bun Imobil Listat în timpul Perioadei de Raportare și tipul fiecărui Bun Imobil Listat. ... 4. Fără a aduce atingere pct. 2 lit. a) și pct. 3 lit. a) din prezenta secțiune, Operatorul de platformă care are obligația de raportare nu este obligat să raporteze informațiile care trebuie colectate în temeiul subsecțiunii B secțiunea II în cazul în care raportează către o autoritate competentă care folosește un Serviciu de Identificare și se bazează pe confirmarea directă a identității și a rezidenței Vânzătorului prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziție de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea și toate rezidențele fiscale ale Vânzătorului. În cazul în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare s-a bazat pe un Serviciu de Identificare pentru a stabili identitatea și toate rezidențele fiscale ale unui Vânzător Raportabil, acesta trebuie să raporteze numele, identificatorul (identificatorii) Serviciului de Identificare și statul membru (statele membre) emitent(e) ...

Secțiunea IV

Punerea în aplicare efectivă Procedura administrativă de alegere a unui singur stat membru în care să se raporteze informațiile În cazul în care un Operator de platformă care are obligația de raportare în sensul pct. 4 lit. a) din subsecțiunea A a secțiunii I îndeplinește oricare dintre condițiile prevăzute la această dispoziție și în România și în alte state membre, atunci Operatorul de platformă care are obligația de raportare poate alege să efectueze fie în România, fie în alt stat membru procedurile de raportare prevăzute la secțiunea III . Operatorul de platformă care are obligația de raportare informează autoritatea competentă din România și toate autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu alegerea sa. Prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală se stabilește procedura administrativă prin care Operatorul de platformă care are obligația de raportare poate alege să efectueze în România procedurile de raportare prevăzute la secțiunea III

Anexa nr. 6

Cerințe de raportare, proceduri de diligență fiscală și alte norme aplicabile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori Prezenta anexă stabilește cerințele de raportare, procedurile de diligență fiscală și alte norme aplicabile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori pentru ca autoritatea competentă din România să poată comunica, prin schimb automat, informațiile menționate la art. 291^6 . Prezenta anexă stabilește, de asemenea, normele și procedurile administrative pentru a asigura atât punerea în aplicare efectivă, cât și respectarea cerințelor de raportare și a procedurilor de diligență fiscală prezentate în continuare.

Secțiunea I

Obligațiile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive care au obligația raportării A. Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul definiției din secțiunea IV subsecțiunea B pct. 3 , îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III la autoritatea competentă din România dacă: 1. este o entitate autorizată de autoritatea competentă din România în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau autorizată să furnizeze Servicii de Criptoactive în urma unei notificări adresate autorității competente din România în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) 2023/1.114; sau ... 2. nu este o entitate autorizată de autoritatea competentă din România în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau autorizată să furnizeze Servicii de Criptoactive în urma unei notificări adresate autorității competente din România în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 și este: a) o entitate sau persoană fizică cu rezidența fiscală în România; ... b) o entitate care: (i) este înregistrată sau organizată în temeiul legislației naționale din România; și ... (ii) fie are personalitate juridică în România, fie are obligația de a depune declarații fiscale sau declarații fiscale de informare la autoritatea fiscală din România cu privire la veniturile entității; ... c) o entitate administrată din România; ... d) o entitate sau o persoană fizică care are un loc obișnuit de desfășurare a activității în România. ... B. Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și, respectiv, III în România în ceea ce privește tranzacțiile care fac obiectul raportării efectuate prin intermediul unei sucursale cu sediul în România. ... C. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o entitate nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și, respectiv, III în România în temeiul subsecțiunii A pct. 2 lit. b) , c) sau d) în cazul în care obligațiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că are rezidența fiscală în respectivul stat membru sau în respectiva Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... D. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III în România în temeiul subsecțiunii A pct. 2 lit. c) sau d) în cazul în care obligațiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că este o entitate care: a) este înregistrată sau organizată în temeiul legislației statului membru sau a Jurisdicției Calificate din afara Uniunii Europene; și ... b) fie are personalitate juridică în celălalt stat membru sau cealaltă Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene, fie are obligația de a depune declarații fiscale sau declarații fiscale de informare la autoritățile fiscale din celălalt stat membru sau din Jurisdicția Calificată din afara Uniunii Europene cu privire la veniturile entității. ... E. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o entitate nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și, respectiv, III în România în temeiul subsecțiunii A pct. 2 lit. d) în cazul în care obligațiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că este administrat din respectivul stat membru sau respectiva Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... F. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o persoană fizică nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III în România în temeiul subsecțiunii A pct. 2 lit. d) în cazul în care obligațiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că are rezidența fiscală în respectivul stat membru sau în respectiva Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... G. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și, respectiv, III în România în temeiul subsecțiunii A pct. 2 lit. a) , b) , c) sau d) în cazul în care acesta a depus o notificare într-un stat membru, într-un format specificat de statul membru respectiv, prin care se confirmă că obligațiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu normele din orice alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii, în temeiul unor criterii care sunt în esență similare cu subsecțiunea A pct. 2 lit. a) , b) , c) sau, respectiv, d) . ... H. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligațiile de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și, respectiv, III în România cu privire la Tranzacțiile care fac obiectul raportării pe care le efectuează prin intermediul unei sucursale din orice alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene, în cazul în care obligațiile respective sunt îndeplinite de respectiva sucursală într-un astfel de alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... I.1. În sensul subsecțiunii A pct. 2 lit. b) , o declarație fiscală de informare este orice depunere utilizată pentru a notifica autoritatea competentă cu privire la veniturile, în parte sau în totalitate, ale Entității, dar care nu prevede neapărat o obligație fiscală a Entității. ... I.2. În sensul subsecțiunii A pct. 2 lit. c) , acest criteriu include situațiile în care o fiducie sau o Entitate similară din punct de vedere funcțional, care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, este administrată de un fiduciar sau un reprezentant similar din punct de vedere funcțional, care este rezident fiscal în România. Acest criteriu include sediul conducerii efective, precum și orice alt sediu de conducere al Entității. ... I.3. În sensul subsecțiunii A pct. 2 lit. d) , Entitatea sau persoana fizică are un loc obișnuit de desfășurare a activității în România. În acest sens, orice Sucursală va fi considerată un loc obișnuit de desfășurare a activității. Acest criteriu include sediul principal, precum și alte locuri obișnuite de desfășurare a activității. ... I.4. În sensul respectării cerințelor de raportare și de diligență fiscală prevăzute la subsecțiunile A și B și pentru a preveni raportarea repetitivă, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să raporteze fiecărui stat membru sau unei Jurisdicții Calificate din afara Uniunii Europene, sub rezerva normelor de la subsecțiunile C-H . În acest scop, subsecțiunile C-F introduc o ierarhie între cele patru criterii de la subsecțiunea A care leagă un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor de autoritatea competentă din România. Această ierarhie asigură faptul că cerințele de diligență fiscală și de raportare din România nu se aplică în cazurile în care există o legătură mai puternică cu un alt stat membru sau cu o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... I.5. În sensul celor prevăzute la I.4 : a) Subsecțiunea C prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor la autoritatea competentă din România pe baza criteriilor stabilite la subsecțiunea A pct. 2 lit. b)-d) nu are obligația de a finaliza cerințele de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România dacă este rezidentă fiscal într-un alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene și finalizează cerințele de diligență fiscală și raportare în respectivul stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... b) Subsecțiunea D prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația de a îndeplini cerințele de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România pe baza criteriilor stabilite la subsecțiunea A pct. 2 lit. c) și d) , în măsura în care are personalitate juridică sau are obligația de a depune declarații fiscale sau declarații fiscale de informare la autoritățile fiscale din alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene cu privire la veniturile Entității și este înregistrată sau organizată în conformitate cu legile din respectivul stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene și finalizează cerințele de diligență fiscală și de raportare în respectivul stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... c) Subsecțiunea E prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația de a îndeplini cerințele de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în conformitate cu subsecțiunea A pct. 2 lit. d) , în măsura în care astfel de cerințe de raportare și de diligență fiscală sunt îndeplinite de un astfel de Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor într-un alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene, în virtutea faptului că este administrat din respectivul stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. ... d) Subsecțiunea F prevede că o persoană care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația de a îndeplini cerințele de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în conformitate cu subsecțiunea A pct. 2 lit. d) , în măsura în care astfel de cerințe de raportare și de diligență fiscală sunt îndeplinite într-un alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are rezidența fiscală. ... e) Subsecțiunea H prevede că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu face obiectul cerințelor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în măsura în care acestea sunt finalizate în alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene, în virtutea efectuării tranzacțiilor relevante pentru utilizatorii de criptoactive prin intermediul unei Sucursale din respectivul stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care menține una sau mai multe Sucursale îndeplinește cerințele de diligență fiscală și raportare cu privire la un Utilizator de Criptoactive, dacă oricare dintre Sucursalele sale din alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene îndeplinește aceste cerințe. ... f) Subsecțiunea G prevede că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația de a îndeplini cerințele de raportare și de diligență fiscală prevăzute în secțiunile II și III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România de care aparține în conformitate cu subsecțiunea A pct. 2 lit. a)-d) , în măsura în care a depus o notificare la autoritatea competentă din România într-un format specificat de aceasta care să confirme că astfel de cerințe de raportare și de diligență fiscală sunt îndeplinite de un astfel de Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu normele unui alt stat membru sau Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul unei legături care este în esență similară celei la care este supus la autoritatea competentă din România, cu excepția cazului în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are legături în România în conformitate cu subsecțiunea A pct. 2 lit. a) , c) sau d) . ... I.6. Modelul, conținutul, modalitatea de depunere a notificării prevăzute la punctul I.5 litera f) se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)

Secțiunea II

Cerințe de raportare A. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul secțiunii I subsecțiunile A și B, raportează la autoritatea competentă din România informațiile menționate la subsecțiunea B a prezentei secțiuni. ... B. Pentru fiecare an calendaristic relevant sau pentru fiecare altă perioadă de raportare adecvată și sub rezerva obligațiilor Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori prevăzute în secțiunea I și a procedurilor de diligență fiscală prevăzute în secțiunea III, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor raportează, cu privire la utilizatorii săi de criptoactive care sunt utilizatori care fac obiectul raportării sau care au persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării, următoarele informații: 1. în cazul unei persoane fizice care este un utilizator care face obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii. În cazul unei entități care este un utilizator care face obiectul raportării și care, după aplicarea procedurilor de diligență fiscală prevăzute la secțiunea III este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul și care sunt persoane care fac obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență și numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) ale entității, precum și numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii fiecărei persoane care exercită controlul asupra entității care este persoană care face obiectul raportării, precum și rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare astfel de persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entității. Fără a aduce atingere subsecțiunii B pct. 1 , în cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor raportează unei autorități competente care utilizează un Serviciu de Identificare și se bazează pe confirmarea directă a identității și a rezidenței persoanei care face obiectul raportării prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziție de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea și toate rezidențele fiscale ale persoanei care face obiectul raportării, informațiile care trebuie raportate cu privire la persoana care face obiectul raportării sunt numele, identificatorul (identificatorii) din Serviciul de Identificare și statul membru (statele membre) emitent(e), precum și rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entității; ... 2. numele, adresa, numărul de identificare fiscală (NIF) și, dacă este disponibil, numărul individual de identificare menționat la articolul 291^6 alin. (14) și identificatorul global al entității juridice ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor; ... 3. pentru fiecare tip de Criptoactiv care face obiectul raportării și cu care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat tranzacții care fac obiectul raportării în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, dacă este cazul: a) denumirea completă a tipului de criptoactiv care face obiectul raportării; ... b) suma brută agregată plătită, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul achizițiilor în schimbul monedei fiduciare; ... c) suma brută agregată încasată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul monedei fiduciare; ... d) valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul achizițiilor în schimbul altor criptoactive care fac obiectul raportării; ... e) valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul altor criptoactive care fac obiectul raportării; ... f) valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării; ... g) valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor transferuri către Utilizatorul care face obiectul raportării care nu intră sub incidența lit. b) și d) ; ... h) valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor transferuri din partea Utilizatorului care face obiectul raportării care nu intră sub incidența lit. c) , e) și f) ; și ... i) valoarea justă de piață agregată, precum și numărul agregat de unități de transferuri efectuate de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor către adresele registrelor distribuite menționate în Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau către adrese de portofel necunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor despre care nu se știe că ar fi asociate cu un furnizor de servicii de active virtuale sau cu o instituție financiară. ... 4. Fără a aduce atingere subsecțiunii B pct. 1 , nu este obligatorie raportarea NIF în cazul în care: (i) Jurisdicția care face obiectul raportării nu emite NIF; sau ... (ii) dreptul intern al Jurisdicției care face obiectul raportării nu impune colectarea NIF emis de respectiva Jurisdicție din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării. ... 5. În sensul subsecțiunii B pct. 3 lit. b) și c) , suma plătită sau încasată se raportează în moneda fiduciară în care a fost plătită sau încasată. În cazul în care sumele au fost plătite sau încasate în mai multe monede fiduciare, sumele se raportează într-o singură monedă, convertită la momentul fiecărei tranzacții care face obiectul raportării, într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. ... 6. În sensul subsecțiunii B pct. 3 lit. d)-i) , valoarea justă de piață se determină și se raportează într-o singură monedă, evaluată la momentul fiecărei Tranzacții care face obiectul Raportării într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. ... 7. Informațiile raportate trebuie să identifice moneda fiduciară în care este raportată fiecare sumă. ... B.1. Precizări privind informațiile de raportare 1. Jurisdicția (Jurisdicțiile) de rezidență: Jurisdicția (Jurisdicțiile) de rezidență care trebuie raportată (raportate) cu privire la o Persoană care face obiectul raportării este (sunt) jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență identificată (identificate) de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu procedurile de diligență fiscală prevăzute în secțiunea III. În cazul unei Persoane care face obiectul raportării care este identificată ca având mai multe jurisdicții de rezidență, jurisdicțiile de rezidență de raportat sunt toate jurisdicțiile de rezidență identificate de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru Persoana care face obiectul raportării. ... 2. Număr de identificare fiscală NIF care trebuie raportat este NIF atribuit Persoanei care face obiectul raportării în funcție de jurisdicția sa de rezidență. În cazul unei Persoane care face obiectul raportării care este identificată ca având mai multe jurisdicții de rezidență, NIF care trebuie raportat este NIF al Persoanei care face obiectul raportării în ceea ce privește fiecare Jurisdicție care face obiectul raportării. În acest sens, termenul „NIF“ include un echivalent funcțional în absența unui Număr de Identificare Fiscală. Potrivit subsecțiunii B pct. 4 nu este necesară raportarea unui NIF cu privire la o Persoană care face obiectul raportării care este rezidentă într-o Jurisdicție calificată din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării sau cu privire la care nu a fost emis un NIF. Cu toate acestea, dacă și atunci când o Jurisdicție care face obiectul raportării începe să emită NIF și emite un NIF unei anumite Persoane care face obiectul raportării, excepția prevăzută la subsecțiunea B nu se mai aplică, iar NIF al Persoanei care face obiectul raportării va fi raportat în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține o autocertificare care conține un astfel de NIF sau obține în alt mod un astfel de NIF. Excepția descrisă la subsecțiunea B pct. 4 subpct. (ii) se concentrează asupra legislației interne a jurisdicției Persoanei care face obiectul raportării. În cazul în care o Jurisdicție care face obiectul raportării a emis un NIF unei Persoane care face obiectul raportării, iar colectarea unui astfel de NIF nu poate fi solicitată în temeiul legislației interne a respectivei jurisdicții, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația de a obține și de a raporta NIF. Cu toate acestea, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu este împiedicat să solicite și să colecteze NIF-ul persoanei care face obiectul raportării în scopuri de raportare în cazul în care Persoana care face obiectul raportării alege să îl furnizeze. În acest caz, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va raporta NIF. ... 3. Subsecțiunea B pct. 2 impune Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor să își raporteze numele, adresa, numărul de identificare fiscală (NIF) și, dacă este disponibil, numărul individual de identificare menționat la articolul 291^6 alin. (14) și identificatorul global al entității juridice ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Informații privind numărul de identificare al Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor: Numărul de identificare al unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor este unul dintre următoarele tipuri de numere atribuite unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în scopuri de identificare: un NIF sau, în absența acestuia, un cod/număr de înregistrare al întreprinderii/ companiei sau Codul Unic de Identificare al Entității (LEI). În cazul în care nu este atribuit niciun număr de identificare Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor, atunci trebuie raportate numai numele și adresa Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. ... 4. Informații privind Tranzacțiile Relevante Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze, pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, informațiile prevăzute la subsecțiunea B pct. 4 . În cazul tranzacțiilor de Criptoactiv contra Monedă Fiduciară în conformitate cu subsecțiunea B pct. lit. b) și c) , Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze suma plătită sau încasată de Utilizatorul care face obiectul raportării, fără comisioanele de tranzacție. Pentru tranzacțiile de Criptoactiv contra Criptoactiv în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. d) și e) , Tranzacțiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. f) , alte transferuri în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. g) și h) , precum și raportarea privind transferurile către portofele care nu sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor ca fiind asociate cu furnizorii de servicii de active virtuale sau cu instituțiile financiare, astfel cum sunt definiți acești termeni în recomandările Grupului de acțiune financiară internațională actualizate în iunie 2019 referitoare la furnizorii de servicii de active virtuale, în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. i) , având în vedere absența unei contravalori (cunoscute), Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze valoarea justă de piață a Criptoactivelor Relevante achiziționate și vândute sau transferate, fără comisioane de tranzacție. Pentru toate categoriile de raportare în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. b)-i) , normele impun agregarea, și anume însumarea, tuturor tranzacțiilor atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite și evaluate în conformitate cu subsecțiunea B pct. 5 și 6 . Cu toate acestea, în cazul în care un Criptoactiv Relevant este nefungibil și diferite variații ale Criptoactivului Relevant nu au aceeași valoare între unitățile fixe, fiecare unitate va fi considerată un tip separat de Criptoactiv Relevant. ... 5. Tipul Criptoactivului Relevant Informațiile de la subsecțiunea B pct. 3 lit. b)-i) vor fi raportate în funcție de tipul de Criptoactiv Relevant, prevederile subsecțiunii B pct. 3 lit. a) aplicându-se în mod corespunzător. ... 6. Tranzacții Criptoactiv contra Monedă Fiduciară În conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. b) , Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze suma agregată plătită de către Utilizatorul care face obiectul raportării pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante achiziționate, fără comisioanele de tranzacție. O achiziție este orice tranzacție efectuată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în care Utilizatorul care face obiectul raportării obține un Criptoactiv Relevant, indiferent dacă un astfel de activ este obținut de la un vânzător terț sau chiar de la Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În contextul vânzărilor de Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară, subsecțiunea B pct. 3 lit. c) impune ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să raporteze suma agregată încasată în Monedă Fiduciară, fără comisioanele de tranzacție pentru orice Criptoactive Relevante înstrăinate de Utilizatorul care face obiectul raportării. O vânzare este orice tranzacție efectuată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în care Utilizatorul raportor înstrăinează un Criptoactiv Relevant, indiferent dacă un astfel de activ este livrat unui cumpărător terț sau Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. În situația în care un utilizator care face obiectul raportării achiziționează sau vinde un Criptoactiv Relevant contra Monedă Fiduciară, deși Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoștințe reale despre contravaloarea aferentă Monedei Fiduciare, astfel de tranzacții se raportează ca transferuri trimise către sau de către un Utilizator care face obiectul raportării în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. g) și, respectiv, subsecțiunea B pct. 3 lit. h) . ... 7. Tranzacții criptoactiv contra criptoactiv O tranzacție Criptoactiv contra Criptoactiv care este efectuată de un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se va raporta atât în conformitate cu subsecțiunea B alin. (3) lit. d) , cât și cu subsecțiunea B pct. 3 lit. e) , respectiv valoarea justă de piață a criptoactivelor relevante și/sau, după caz, valoarea justă de piață a criptoactivelor revelante vândute, fără comisioanele de tranzacție. Toate tranzacțiile Criptoactiv contra Criptoactiv efectuate de același Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor fac obiectul raportării atât în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. d) , cât și cu subsecțiunea B pct. 3 lit. e) . În situația în care un Utilizator care face obiectul raportării efectuează o tranzacție Criptoactiv contra Criptoactiv, deși Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoștințe reale despre Criptoactivul Relevant achiziționat sau vândut, astfel de tranzacții trebuie raportate ca transferuri trimise către sau de către un Utilizator care face obiectul raportării în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. g) și, respectiv, subsecțiunea B pct. 3 lit. h) . ... 8. Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării În conformitate cu subsecțiunea A pct. 3 lit. f) , informațiile agregate privind Transferurile care constituie Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării trebuie raportate ca o categorie separată de Tranzacții Relevante. În ceea ce privește astfel de Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării, clientul comerciantului pentru sau în numele căruia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor prestează un serviciu care efectuează Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării va fi considerat drept Utilizator de Criptoactive (sub rezerva condițiilor specificate în definiția Utilizatorului de Criptoactive) și, prin urmare, drept Utilizator care face obiectul raportării, în plus față de comerciant. Informațiile agregate cu privire la Tranzacțiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării efectuate de clientul comerciantului nu trebuie incluse în informațiile agregate raportate cu privire la Transferuri în temeiul subsecțiunii B pct. 3 lit. h). Informațiile agregate cu privire la Transferurile care nu constituie Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării exclusiv în virtutea neîndeplinirii pragului de minimis trebuie incluse în informațiile agregate raportate cu privire la Transferurile prevăzute în subsecțiunea B pct. 3 lit. g) și h) . ... 9. Transferuri, altele decât tranzacțiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării Subsecțiunea B pct. 3 lit. g) și h) impune ca Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori să raporteze valoarea justă de piață a altor transferuri trimise unui Utilizator care face obiectul raportării și, respectiv, de către un Utilizator care face obiectul raportării. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să defalce valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de transferuri efectuate în numele unui Utilizator care face obiectul raportării, în cursul perioadei de raportare, în funcție de tipul de transfer subiacent, în cazul în care un astfel de tip de transfer este cunoscut de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. ... 10. Transferuri către adrese de portofel externe Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu este obligat să raporteze numărul agregat de unități sau valoarea justă de piață agregată a transferurilor, în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. i) , în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor cunoaște faptul că adresa portofelului la care este transferat Criptoactivul Relevant este asociată cu un furnizor de servicii de active virtuale sau cu o instituție financiară. ... 11. Perioada de raportare adecvată Informațiile care trebuie raportate în temeiul subsecțiunilor B pct. 1-3 trebuie să fie cele referitoare la sfârșitul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate. Pentru a determina care este semnificația sintagmei „perioadă de raportare adecvată“ trebuie să se facă referire la sensul pe care termenul îl are în acel moment în conformitate cu regulile de raportare din România. ... 12. Locul nașterii Locul nașterii trebuie raportat dacă, în ceea ce privește Persoana care face obiectul raportării, atât: a) furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării este obligat să obțină locul nașterii și să îl raporteze în conformitate cu legislația internă; și ... b) locul nașterii este disponibil în informațiile care pot fi căutate electronic menținute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării. ... 13. Norme de evaluare și conversie valutară pentru tranzacțiile Criptoactiv contra Monedă Fiduciară În sensul pct. 5 , Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate aplica cursul la vedere la momentul tranzacției (tranzacțiilor) pentru a converti aceste sume într-o singură Monedă Fiduciară determinată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. Informațiile raportate trebuie să identifice Moneda Fiduciară în care fiecare sumă este raportată. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacțiile atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5 . ... 14. Norme de evaluare și conversie monetară pentru tranzacțiile Criptoactiv contra Criptoactiv În sensul subsecțiunii B pct. 3 lit. d) și e) , Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de perechile de tranzacționare Criptoactiv contra Monedă Fiduciară aplicabile pe care le menține pentru a determina valoarea justă de piață a ambelor Criptoactive Relevante. De exemplu, în contextul unei vânzări a Criptoactivului Relevant A împotriva Criptoactivului Relevant B, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate, la momentul executării tranzacției: (i) să efectueze o conversie implicită a Criptoactivului Relevant A în Monedă Fiduciară pentru a determina valoarea justă de piață a Criptoactivului Relevant A vândut în scopul raportării în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. e) ; și ... (ii) să efectueze o conversie implicită a Criptoactivului Relevant B achiziționat în Monedă Fiduciară pentru a determina valoarea justă de piață a Criptoactivului Relevant B achiziționat în scopul raportării în conformitate cu subsecțiunea B pct. 3 lit. d) . ... Atunci când un Criptoactiv Relevant dificil de evaluat este schimbat contra unui Criptoactiv Relevant care poate fi ușor evaluat, evaluarea în Monedă Fiduciară a Criptoactivului Relevant contra care este schimbat Criptoactivul Relevant dificil de evaluat se va prevala de stabilirea unei valori a Monedei Fiduciare pentru Criptoactivul Relevant dificil de evaluat, cum ar fi: (i) un Utilizator de Criptoactive utilizează un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a vinde Criptoactivul Relevant A contra cumpărării Criptoactivului Relevant B. Criptoactivul Relevant A are o valoare echivalentă a Monedei Fiduciare ușor de obținut, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua o conversie implicită pentru a determina valoarea justă de piață a vânzării Criptoactivului Relevant A. Cu toate acestea, Criptoactivul Relevant B este un Criptoactiv lansat recent, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate stabili o valoare justă de piață echivalentă, deoarece nu există o sumă disponibilă pentru conversia Monedei Fiduciare. În acest caz, pentru a determina valoarea de achiziție atribuibilă achiziției Criptoactivului B de către Utilizatorul de Criptoactive, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua o conversie implicită a Criptoactivului Relevant B, atribuindu-i aceeași sumă în Monedă Fiduciară atribuită Criptoactivului Relevant A. ... În scopul raportării în temeiul subsecțiunii B pct. 3 lit. d) și e) , Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacțiile atribuibile fiecărei categorii de raportare, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5 . ... 15. Reguli de evaluare și conversie monetară pentru Tranzacțiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării și alte Transferuri. În sensul subsecțiunii B pct. 3 lit. f)-i) , valoarea justă de piață se va stabili și raporta într-o singură monedă, utilizând o metodă rezonabilă de evaluare care să țină seama de dovezile contemporane ale valorii la momentul fiecărei tranzacții relevante într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În efectuarea unei astfel de evaluări, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate utiliza ca referință valorile perechilor de tranzacționare Criptoactiv și Monedă fiduciară relevante pe care le menține pentru a determina valoarea justă de piață a Criptoactivelor Relevante la momentul transferului. Informațiile raportate trebuie să identifice Moneda Fiduciară în care este exprimată fiecare sumă. Exemplu: Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor menține o platformă de tranzacționare și facilitează, de asemenea, transferurile de Criptoactive Relevante. Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor efectuează un transfer al Criptoactivului Relevant A pentru Utilizatorul de Criptoactive A. De asemenea, Criptoactivul Relevant A este tranzacționat în mod regulat contra Monedă Fiduciară pe platforma de tranzacționare a Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor A se poate prevala de astfel de date de tranzacționare pentru a determina valoarea justă de piață a Criptoactivului Relevant A la momentul Transferului. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor care efectuează Transferul nu menține o valoare de referință aplicabilă a perechilor relevante de tranzacționare a Criptoactivelor Relevante și a Monedelor Fiduciare, se va prevala de următoarele metode de evaluare: (i) în primul rând, trebuie utilizate valorile contabile interne pe care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor le menține în ceea ce privește Criptoactivul Relevant; ... (ii) în cazul în care nu este disponibilă o valoare contabilă, se va utiliza o valoare furnizată de companii terțe sau de site-uri web care agregă prețurile curente ale Criptoactivelor Relevante, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că metoda de evaluare utilizată de respectiva terță parte va oferi un indicator fiabil al valorii; ... (iii) în cazul în care niciuna dintre cele de mai sus nu este disponibilă, trebuie utilizată cea mai recentă evaluare a Criptoactivului Relevant de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor; și ... (iv) în cazul în care o valoare nu poate fi încă atribuită, o estimare rezonabilă poate fi aplicată ca măsură de ultimă instanță. ... În acest caz metoda alternativă de evaluare trebuie indicată prin intermediul elementului corespunzător din schema XML relevantă. În scopul raportării în temeiul subsecțiunii B pct. 3 lit. f)-i) , Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacțiile atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5 . ... C. Fără a aduce atingere subsecțiunii B pct. 1 , nu este obligatorie raportarea locului nașterii, cu excepția cazului în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor este obligat să îl obțină și să îl raporteze în temeiul normelor legale în vigoare. ... D.1. Informațiile enumerate la subsecțiunea B se raportează anual, în anul calendaristic care urmează anului la care se referă informațiile. Primele informații se raportează pentru anul calendaristic relevant sau pentru altă perioadă de raportare adecvată începând cu 1 ianuarie 2026. 2. Raportarea informațiilor prevăzute la subsecțiunea B se face până la data de 15 martie inclusiv a anului calendaristic curent pentru informațiile aferente anului calendaristic precedent. ... 3. A.N.A.F. stabilește și publică într-o secțiune dedicată pe pagina de internet proprie lista jurisdicțiilor calificate din afara Uniunii, respectiv lista jurisdicțiilor partenere conform definițiilor prevăzute în prezenta anexă. ... E. Fără a aduce atingere subsecțiunilor A și D , un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul lit. a) , b) , c) sau d) de la pct. 2 subsecțiunea A secțiunea I , nu este obligat să furnizeze informațiile prevăzute la subsecțiunea B cu privire la un Utilizator care face obiectul raportării sau la o persoană care exercită controlul pentru care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor finalizează raportarea acestor informații într-o jurisdicție din afara Uniunii Europene care face obiectul unui acord efectiv privind stabilirea autorității competente încheiat cu statul membru de reședință al respectivului utilizator care face obiectul raportării sau respectivei persoane care exercită controlul

Secțiunea III

Proceduri de diligență fiscală Un Utilizator de Criptoactive este considerat Utilizator care face obiectul raportării începând cu data la care este identificat ca atare în conformitate cu procedurile de diligență fiscală descrise în prezenta secțiune. A. Proceduri de diligență fiscală pentru persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive Se aplică următoarele proceduri pentru a stabili dacă persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării. 1. La stabilirea relației cu persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau, în cazul persoanelor fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive Preexistenți la 1 ianuarie 2027, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține o declarație pe propria răspundere în baza căreia poate să stabilească rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a(le) persoanei fizice respective și să confirme caracterul rezonabil al respectivei declarații pe propria răspundere pe baza informațiilor obținute, inclusiv a oricăror documente obținute în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei. În cazul în care o persoană este rezidentă în scopuri fiscale în două sau mai multe jurisdicții, toate jurisdicțiile de rezidență vor fi declarate prin declarația pe propria răspundere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor urmând să considere Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării în ceea ce privește fiecare Jurisdicție care face obiectul raportării. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor a confirmat „caracterul rezonabil“ al unei declarații pe propria răspundere dacă, în cursul stabilirii relației cu o Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive și după revizuirea informațiilor obținute în legătură cu stabilirea relației (inclusiv orice documente obținute în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei), nu află sau nu are motive să suspecteze că autocertificarea inițială este incorectă sau nu prezintă încredere. În cazul unei declarații pe propria răspundere care nu promovează testul de caracter rezonabil, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține: (i) fie o declarație pe propria răspundere valabilă; fie (ii) o explicație și o documentație rezonabilă (după caz) care să susțină caracterul rezonabil al declarației pe propria răspundere și să păstreze o dovadă a unei astfel de explicații și document înainte de a presta servicii de efectuare a Tranzacțiilor Relevante către Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive. ... 2. În cazul în care, în orice moment, intervine o modificare a circumstanțelor cu privire la o persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive, în urma căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor află sau are motive să suspecteze că declarația pe propria răspundere inițială este incorectă sau nu este de încredere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate baza pe aceasta și trebuie să obțină o declarație pe propria răspundere valabilă sau o explicație rezonabilă și, după caz, documente care să justifice valabilitatea declarației pe propria răspundere inițiale. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are motive să suspecteze că o declarația pe propria răspundere nu prezintă încredere sau este incorectă dacă informațiile sale referitor la fapte sau declarații relevante cuprinse în declarația pe propria răspundere sau în alte documente sunt de așa natură încât ar pune la îndoială cele cuprinse în declarația făcută. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are, de asemenea, motive să suspecteze că o declarație pe propria răspundere fie nu prezintă încredere, fie este incorectă în contextul în care există informații în documentație sau în dosarele Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor care intră în conflict cu afirmația persoanei cu privire la statutul său. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are motive să suspecteze că o declarație pe propria răspundere furnizată de o persoană nu prezintă încredere sau este incorectă în cazul în care aceasta este incompletă cu privire la orice element relevant în raport cu persoana respectivă, declarația pe propria răspundere conține orice informații care nu sunt în concordanță cu cele declarate de persoana respectivă sau Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are alte informații care nu sunt în concordanță cu cele declarate de persoana în cauză. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care se prevalează de un furnizor de servicii pentru a revizui și a menține o declarație pe propria răspundere, află sau are motive să suspecteze faptele în cunoștință de cauză a furnizorului de servicii. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate prevala de documentația furnizată de o persoană dacă documentația nu stabilește în mod rezonabil identitatea persoanei care prezintă documentația. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are alte informații care nu sunt în concordanță cu statutul persoanei sau documentația nu conține informațiile necesare pentru a stabili statutul persoanei, acesta nu se poate prevala de documentația furnizată. O „schimbare a circumstanțelor“ include orice modificare ce are ca rezultat adăugarea de informații relevante pentru statutul unei persoane fizice care este Utilizator de Criptoactive sau care intră în conflict în alt mod cu statutul unui astfel de utilizator sau orice modificare sau adăugare de informații la orice profil asociat unei astfel de Persoane fizice care este Utilizator de Criptoactive dacă respectiva modificare sau adăugare de informații afectează statutul Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive. În acest scop, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să stabilească dacă noile informații obținute cu privire la profilul persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau alte obligații de reglementare includ noi informații care constituie o schimbare a circumstanțelor. O schimbare a circumstanțelor care afectează declarația pe propria răspundere furnizată Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor va înceta valabilitatea declarației pe propria răspundere cu privire la informațiile care nu mai sunt fiabile, până la actualizarea informațiilor. Atunci când intervine o modificare a circumstanțelor, în conformitate cu subsecțiunea A punctul 2 , Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate prevala de declarația pe propria răspundere inițială și trebuie să obțină fie (i) o declarație pe propria răspundere valabilă care să stabilească rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a(le) Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive, fie (ii) o explicație și o documentație rezonabilă (după caz) care să susțină valabilitatea declarației pe propria răspundere inițială (și să păstreze o dovadă a unei astfel de explicații și documentații). Prin urmare, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să instituie proceduri pentru a se asigura că orice modificare care constituie o schimbare a circumstanțelor este identificată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În plus, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să notifice orice persoană care furnizează o autocertificare cu privire la obligația persoanei de a notifica Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor cu privire la o modificare a circumstanțelor. O declarație pe propria răspundere devine lipsită de valabilitate la data la care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor care deține declarația pe propria răspundere află sau are motive să suspecteze că circumstanțele care afectează corectitudinea declarației pe propria răspundere s-au schimbat. Cu toate acestea, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate alege să considere o persoană ca având același statut pe care îl avea înainte de modificarea circumstanțelor până la prima dintre cele 90 de zile calendaristice de la data la care declarația pe propria răspundere a devenit lipsită de valabilitate din cauza modificării circumstanțelor, de la data confirmării valabilității declarației sau de la data obținerii unei noi declarații. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate obține o confirmare a valabilității declarației inițiale sau o declarație pe propria răspundere valabilă în această perioadă de 90 de zile, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive drept rezident al jurisdicției (jurisdicțiilor) în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive a pretins că este rezidentă în declarația inițială și jurisdicția (jurisdicțiile) în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive poate fi rezidentă ca urmare a modificării circumstanțelor. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe o declarație pe propria răspundere fără a fi nevoit să investigheze posibilele modificări ale circumstanțelor care ar putea afecta valabilitatea declarației, cu excepția cazului în care află sau are motive să suspecteze că circumstanțele s-au schimbat. De exemplu, în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține informații în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau cu alte cerințe de reglementare conform cărora informațiile conținute în declarație nu mai sunt exacte sau nu mai prezintă încredere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să actualizeze declarația pe propria răspundere cu privire la informațiile identificate, înainte de a se putea prevala de aceasta. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate păstra un exemplar original, o copie certificată sau o fotocopie, inclusiv o microfișă, o scanare electronică sau un mijloc similar de stocare electronică, sau o copie electronică a declarației pe propria răspundere. Declarația pe propria răspundere, inclusiv exemplarul original, poate exista și numai în format electronic. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate considera o declarație pe propria răspundere ca fiind valabilă, în ciuda faptului că aceasta conține o eroare nesemnificativă, în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor dispune de suficiente documente la dosar pentru a completa informațiile care lipsesc din declarația pe propria răspundere din cauza erorii. În acest caz, documentația care s-a utilizat pentru remedierea erorii nesemnificative trebuie să fie concludentă. ... B. Proceduri de diligență fiscală pentru entitățile care sunt Utilizatori de Criptoactive Se aplică următoarele proceduri pentru a stabili dacă entitatea care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării sau o entitate, alta decât o Persoană Exclusă sau o Entitate Activă, cu una sau mai multe Persoane care exercită controlul și care sunt Persoane care fac obiectul raportării: 1. Se stabilește dacă entitatea care este Utilizator de Criptoactive are calitatea de Persoană care face obiectul raportării. a) Pentru stabilirea relației cu entitatea care este Utilizator de Criptoactive sau, în cazul entităților care sunt Utilizatori de Criptoactive preexistenți la 1 ianuarie 2027, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține o declarație pe propria răspundere în baza căreia poate să stabilească rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a(le) entității respective și să confirme caracterul rezonabil al respectivei declarații pe propria răspundere pe baza informațiilor obținute, inclusiv a oricăror documente obținute în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei. În cazul în care entitatea care este Utilizator de Criptoactive certifică faptul că nu are rezidență fiscală, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe sediul conducerii efective sau pe adresa sediului principal pentru a stabili rezidența entității care este Utilizator de Criptoactive. ... b) Dacă declarația pe propria răspundere indică faptul că entitatea care este Utilizator de Criptoactive este rezidentă într-o jurisdicție, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere entitatea care este Utilizator de criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării, cu excepția cazului în care stabilește în mod rezonabil, pe baza declarației pe propria răspundere sau a informațiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public, că entitatea respectivă este o Persoană Exclusă. În cazul în care declarația pe propria răspundere indică faptul că Entitatea care este Utilizator de Criptoactive este rezidentă într-o Jurisdicție care face obiectul raportării, atunci Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va considera Entitatea care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării, cu excepția cazului în care stabilește, în mod rezonabil, pe baza declarației pe propria răspundere sau a informațiilor pe care le deține sau care sunt disponibile public, că Entitatea care este Utilizator de Criptoactive este o Persoană exclusă. Aceste informații includ informații care au fost obținute în scopul finalizării procedurilor de diligență fiscală în conformitate cu anexa nr. 1 . Informațiile „disponibile public“ includ informațiile publicate de către o autoritate publică dintr-o jurisdicție care face obiectul raportării, cum ar fi informațiile publicate sub formă de listă, informații dintr-un registru disponibil public sau informații divulgate pe o piață a titlurilor de valoare stabilită. În acest sens Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să păstreze o consemnare a tipului de informații examinate și data la care au fost examinate informațiile. Pentru a stabili dacă o Entitate care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării, Furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării poate urma îndrumările de la subsecțiunea B punctul 1 literele a)-b) în ordinea cea mai adecvată circumstanțelor. Acest lucru permite unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, de exemplu, să stabilească în conformitate cu subsecțiunea B pct. 1 lit. b) că o Entitate care este Utilizator de Criptoactive este o Persoană exclusă și, prin urmare, nu este un Utilizator care face obiectul raportării. Declarația pe propria răspundere trebuie să permită stabilirea rezidenței (rezidențelor) fiscale a (ale) Entității care este Utilizator de Criptoactive. În cazul în care o Entitate este supusă impozitării în calitate de rezidentă în mai multe jurisdicții, toate jurisdicțiile de rezidență trebuie declarate în declarația pe propria răspundere, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va considera Entitatea care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării pentru fiecare Jurisdicție care face obiectul raportării. În cazul în care o Entitate care este Utilizator de Criptoactive certifică faptul că nu are rezidență fiscală, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de locul administrării efective sau, în calitate de reprezentant, de adresa sediului principal al Entității care este Utilizator de Criptoactive pentru a-i determina rezidența. După obținerea de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a declarației pe propria răspundere care îi permite să determine rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a (le) Entității care este Utilizator de Criptoactive, acesta confirmă caracterul rezonabil al unei astfel de declarații pe baza informațiilor obținute în legătură cu stabilirea relației, inclusiv orice documente obținute în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor a confirmat „caracterul rezonabil“ al unei declarații pe propria răspundere dacă, în cursul stabilirii unei relații cu Entitatea care este Utilizator de Criptoactive și după revizuirea informațiilor obținute în legătură cu stabilirea relației (inclusiv orice documente obținute în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului), nu află sau nu are motive să suspecteze că declarația pe propria răspundere este incorectă sau nu prezintă încredere. În cazul unei declarații pe propria răspundere care nu promovează testul de caracter rezonabil, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obține fie (i) o declarație pe propria răspundere valabilă, fie (ii) o explicație și o documentație rezonabilă (după caz) care să susțină caracterul rezonabil declarației (și păstrează o copie sau o consemnare a unei astfel de explicații și documentații) înainte de a presta servicii de efectuare a Tranzacțiilor Relevante către Entitatea care este Utilizator de Criptoactive. ... 2. Se stabilește dacă entitatea are una sau mai multe persoane care exercită controlul și care sunt persoane care fac obiectul raportării. În cazul unei entități care este Utilizator de Criptoactive fără a fi Persoană Exclusă, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor determină dacă aceasta are una sau mai multe persoane care exercită controlul și care sunt Persoane care fac obiectul raportării, cu excepția cazului în care stabilește că entitatea care este Utilizator de Criptoactive este o Entitate Activă, pe baza unei declarații pe propria răspundere din partea entității respective. a) Se stabilesc persoanele care exercită controlul asupra entității care este Utilizator de Criptoactive. În scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul asupra unei entități care este Utilizator de Criptoactive, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe informațiile colectate și păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei cu condiția ca aceste proceduri să fie conforme legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligația legală de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei conform legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, acesta aplică proceduri similare în esență în scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul. ... b) Se stabilește dacă o Persoană care exercită controlul asupra unei entități care este Utilizator de Criptoactive este o persoană care face obiectul raportării. Pentru a stabili dacă o persoană care exercită controlul este o persoană care face obiectul raportării, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se bazează pe o declarație pe propria răspundere din partea unei entități care este Utilizatorul de Criptoactive sau a respectivei persoane care exercită controlul, în baza căreia poate să stabilească rezidența fiscală (rezidențele fiscale) a(le) persoanei care exercită controlul și să confirme caracterul rezonabil al respectivei declarații pe propria răspundere pe baza informațiilor obținute, inclusiv a oricăror documente obținute în conformitate cu măsurile de cunoaștere a clientelei. ... 3. În cazul în care, în orice moment, intervine o modificare a circumstanțelor cu privire la o entitate care este Utilizator de Criptoactive sau la persoanele care exercită controlul asupra acesteia în urma căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor află sau are motive să suspecteze că declarația pe propria răspundere inițială este incorectă sau nu este de încredere, acesta nu se poate baza pe declarația pe propria răspundere inițială și trebuie să obțină o declarație pe propria răspundere valabilă sau o explicație rezonabilă și, după caz, documente care să justifice valabilitatea declarației pe propria răspundere inițiale. În acest sens, procedurile prevăzute în secțiunea III, subsecțiunea A, pct. 2 se aplică în mod corespunzător. ... C. Cerințe privind valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere: 1. O declarație pe propria răspundere furnizată de o persoană fizică care este Utilizator de criptoactive sau de o persoană care exercită controlul este valabilă numai cu condiția să fie semnată sau confirmată în alt mod de către persoana respectivă, să fie datată cel târziu la data primirii și să conțină următoarele informații cu privire la persoana fizică având calitatea de Utilizator de criptoactive sau cu privire la persoana care exercită controlul: a) prenumele și numele; ... b) adresa de rezidență; ... c) jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență fiscală; ... d) pentru fiecare persoană care face obiectul raportării, numărul de identificare fiscală aferent jurisdicției care face obiectul raportării; ... e) data nașterii. Declarația pe propria răspundere poate fi completată în prealabil de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a include informațiile Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau ale Persoanei care exercită controlul, cu excepția jurisdicției (jurisdicțiilor) de rezidență în scopuri fiscale, în măsura în care acestea sunt deja disponibile în evidențele sale. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de o declarație pe propria răspundere obținută în ceea ce privește Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul în temeiul anexei nr. 1 din prezenta lege sau pe o declarație deja obținută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul Legii conformității fiscale a conturilor străine (FATCA) sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, în măsura în care conține toate informațiile prevăzute la prezentul punct. În cazul în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul sunt rezidenți fiscal într-o Jurisdicție Calificată din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării, declarația pe propria răspundere trebuie să includă NIF-ul Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau al Persoanei care exercită controlul pentru fiecare astfel de Jurisdicție, cu excepția cazului în care Jurisdicția Calificată din afara Uniunii Europene nu eliberează un NIF Persoanei care face obiectul raportării sau dacă legislația internă a Jurisdicției Calificate din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării relevante nu impune colectarea NIF eliberat de respectiva jurisdicție care face obiectul raportării. Declarația pe propria răspundere poate fi furnizată în orice mod și sub orice formă. În cazul în care declarația pe propria răspundere este furnizată electronic, sistemul electronic trebuie să se asigure că informațiile primite sunt informațiile trimise și trebuie să documenteze toate ocaziile de acces al utilizatorului care au ca rezultat depunerea, reînnoirea sau modificarea unei declarații. În plus, proiectarea și funcționarea sistemului electronic, inclusiv procedurile de acces, trebuie să asigure că persoana care accesează sistemul și furnizează declarația pe propria răspundere este persoana numită în declarație și trebuie să fie capabilă să furnizeze, la cerere, o copie pe suport hârtie a tuturor declarațiilor furnizate electronic. O declarație pe propria răspundere poate fi semnată sau confirmată în alt mod, de către orice persoană autorizată să semneze în numele Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau al Persoanei care exercită controlul în conformitate cu legislația internă. ... 2. O declarație pe propria răspundere furnizată de o entitate care este Utilizator de Criptoactive este valabilă numai cu condiția să fie semnată sau confirmată în alt mod de către entitatea respectivă, să fie datată cel târziu la data primirii și să conțină următoarele informații cu privire la entitatea care este Utilizator de Criptoactive: a) denumirea juridică; ... b) adresa; ... c) jurisdicția/jurisdicțiile de rezidență fiscală; ... d) pentru fiecare persoană care face obiectul raportării, numărul de identificare fiscală aferent fiecărei jurisdicții; ... e) în cazul unei entități care este Utilizator de Criptoactive, alta decât o Entitate Activă sau o Persoană Exclusă, informațiile prevăzute la subsecțiunea C pct. 1 cu privire la fiecare persoană care exercită controlul asupra entității care este Utilizator de Criptoactive, cu excepția cazului în care respectiva persoană care exercită controlul a furnizat o declarație pe propria răspundere în temeiul subsecțiunii C pct. 1 , precum și rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare Utilizator care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entității, dacă nu au fost deja stabilite pe baza măsurilor de cunoaștere a clientelei; ... f) dacă este cazul, informații cu privire la criteriile pe care le îndeplinește pentru a fi considerată o Entitate Activă sau o Persoană Exclusă. Declarația pe propria răspundere poate fi completată în prealabil de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a include informațiile Entității care este Utilizator de Criptoactive, cu excepția jurisdicției (jurisdicțiilor) de rezidență în scopuri fiscale, în măsura în care acestea sunt deja disponibile în evidențele sale. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de o declarație pe propria răspundere obținută în ceea ce privește Entitatea care este Utilizator de criptoactive în temeiul anexei nr. 2 sau pe o declarație pe propria răspundere deja obținută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul FATCA sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, în măsura în care conține toate informațiile prevăzute la prezentul punct. O declarație pe propria răspundere poate fi semnată sau confirmată în alt mod, de către orice persoană autorizată să semneze în numele Entității care este Utilizator de criptoactive în conformitate cu normele interne în vigoare. O persoană cu autoritate de a semna o declarație pe propria răspundere a unei Entități care este Utilizator de criptoactive include, în general, un funcționar sau administrator al unei corporații, un partener al unui parteneriat, un fiduciar al unei fiducii, orice echivalent al titlurilor anterioare și orice altă persoană care a primit autorizația scrisă din partea Entității care este Utilizator de criptoactive de a semna documentația în numele acelei persoane. Cerințele pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în ceea ce privește Persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive sau Persoanele care exercită controlul se aplică corespunzător și pentru valabilitatea declarațiilor pe propria răspundere în ceea ce privește Entitățile care sunt Utilizatori de Criptoactive. ... D. Cerințe generale privind diligența fiscală 1. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este și Instituție Financiară în sensul prezentei anexe se poate baza, în scopul procedurilor de diligență fiscală prevăzute în prezenta secțiune, pe procedurile de diligență fiscală finalizate în temeiul anexei nr. 1 secțiunile IV și VI . Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza și pe o declarație pe propria răspundere deja obținută în alte scopuri fiscale, cu condiția ca respectiva declarație pe propria răspundere să îndeplinească cerințele de la subsecțiunea C din prezenta secțiune. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala, de asemenea, de o declarație pe propria răspundere deja obținută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul FATCA sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, cu condiția ca o astfel de declarație pe propria răspundere să îndeplinească cerințele de la subsecțiunea C din prezenta secțiune. În astfel de cazuri, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor face în continuare obiectul celorlalte elemente ale procedurilor de diligență fiscală din prezenta secțiune. ... 2. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate încredința unui terț îndeplinirea obligațiilor de diligență prevăzute în prezenta secțiune, însă aceste obligații rămân în responsabilitatea Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe o terță parte pentru a-și îndeplini obligațiile de diligență fiscală. Se aplică următoarele situații în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de documentația unei terțe părți pentru a-și îndeplini obligațiile de diligență fiscală: în primul rând, în ceea ce privește documentele obținute de furnizori de servicii terți, agenți sau, în cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se prevalează de documentația unei companii achiziționate și, în al doilea rând, în ceea ce privește situația în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se bazează pe alți Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori care se ocupă de aceeași Tranzacție Relevantă. În cazul în care Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori utilizează furnizori de servicii pentru a-și îndeplini obligațiile de diligență fiscală, aceștia pot utiliza documentația (inclusiv o declarație pe propria răspundere) colectată de furnizorii de servicii, sub rezerva condițiilor prevăzute de normele legale în vigoare, obligațiile de diligență fiscală fiind responsabilitatea Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate avea în vedere, de asemenea, documentația (inclusiv o declarație pe propria răspundere) colectată de un agent al Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Agentul poate păstra documentația ca parte a unui sistem informatic întreținut pentru un singur Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportori sau mai mulți Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori, cu condiția ca, în cadrul sistemului, orice Furnizor de Servicii de Criptoacti […]

Secțiunea IV

Definițiile termenilor Următorii termeni au înțelesul stabilit prin dispozițiile următoare: A. Criptoactiv care face Obiectul Raportării 1. „Criptoactiv“ înseamnă criptoactiv, în sensul definiției de la art. 3 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1114. În acest context, o „reprezentare digitală a valorii“ înseamnă că un Criptoactiv trebuie să reprezinte un drept la valoare și că dreptul de proprietate sau dreptul la o astfel de valoare poate fi tranzacționat sau transferat altor persoane fizice sau Entități într-o manieră digitală. De exemplu, un jeton (token) bazat pe criptografie care permite persoanelor fizice să stocheze valoare, să se angajeze în plăți și care nu reprezintă nicio creanță sau drepturi de membru împotriva unei persoane, drepturi de proprietate sau alte drepturi absolute sau relative este un Criptoactiv. În plus, un jeton (token) criptografic care reprezintă creanțe sau drepturi de membru împotriva unei persoane fizice sau entități, drepturi de proprietate sau alte drepturi absolute sau relative [de exemplu, un jeton (token) de securitate sau un contract derivat sau dreptul de a cumpăra sau vinde un activ, inclusiv un Activ Financiar și un Criptoactiv, la o dată stabilită, preț sau alt factor prestabilit] și care poate fi schimbat digital contra unei Monede Fiduciare sau alte Criptoactive este un Criptoactiv. Termenul „Criptoactiv“ este destinat să acopere orice reprezentare digitală a valorii care se bazează pe un registru distribuit securizat criptografic sau o tehnologie similară pentru a valida și securiza tranzacțiile, în cazul în care dreptul de proprietate sau dreptul asupra unei astfel de valori poate fi tranzacționat sau transferat altor persoane fizice sau Entități într-o manieră digitală. Termenul „Criptoactiv“ cuprinde atât jetoane fungibile, cât și nefungibile și, prin urmare, include jetoane nefungibile (NFT-uri) care reprezintă drepturi la obiecte de colecție, jocuri, opere de artă, documente de proprietate fizică sau financiare care pot fi tranzacționate sau transferate altor persoane sau entități într-o manieră digitală. Alte utilizări ale tehnologiei criptografice care nu sunt reprezentări digitale de valoare nu constituie Criptoactive. Un Criptoactiv are o valoare inerentă care poate fi tranzacționată sau transferată în manieră digitală și trebuie să se bazeze pe un registru distribuit securizat criptografic sau pe o tehnologie similară pentru a valida și securiza tranzacțiile, indiferent dacă tranzacția este sau nu înregistrată efectiv într-un astfel de registru distribuit sau într-o tehnologie similară. Un registru distribuit este o modalitate descentralizată de înregistrare a tranzacțiilor de Criptoactive în mai multe locuri și în același timp. Criptografia se referă la o practică matematică și informatizată de codificare și decodificare a datelor care este utilizată pentru a valida și securiza tranzacțiile într-o manieră descentralizată sau nemediată. Procesul criptografic este utilizat pentru a asigura, într-o manieră descentralizată, integritatea Criptoactivelor, atribuirea clară a Criptoactivelor către utilizatori și vânzarea Criptoactivelor. Acest proces criptografic permite mai multor părți să se angajeze în validări nemediate ale tranzacțiilor de Criptoactive, adesea prin verificarea cheilor criptografice publice și private ale unei tranzacții. Această validare asigură faptul că utilizatorii care dețin un Criptoactiv nu au schimbat deja același Criptoactiv într-o altă tranzacție. Procesul criptografic asigură, de asemenea, tranzacțiile efectuate în Criptoactive prin compilarea fiecărei tranzacții într-un bloc de alte tranzacții. Blocul de tranzacții este apoi adăugat în registrul oficial de tranzacții, accesibil publicului, cum ar fi un blockchain, odată ce utilizatorul finalizează un algoritm (hash) criptografic. Criptoactivele se pot baza, de asemenea, pe o tehnologie similară care permite deținerea sau validarea nemediată a Criptoactivelor. Indiferent de tipul de software utilizat, dacă tehnologia care stă la baza Criptoactivului permite validarea și securizarea tranzacțiilor digitale într-o manieră descentralizată sau nemediată, aceasta este considerată o tehnologie similară cu un registru distribuit securizat criptografic. ... 2. „Monedă digitală emisă de Banca Centrală“ înseamnă orice monedă fiduciară digitală emisă de o Bancă Centrală sau de o altă autoritate monetară. Monedele digitale emise de Banca Centrală nu sunt considerate Criptoactive Relevante, având în vedere că sunt o formă digitală a Monedei Fiduciare. ... 3. „Bancă Centrală“ înseamnă o instituție care este, prin lege sau prin hotărâre de guvern, autoritatea principală, în afară de guvernul propriu-zis al jurisdicției, care emite instrumente destinate să circule ca monedă. O astfel de instituție poate include un organism care este separat de guvernul jurisdicției, fie că este deținut sau nu, în totalitate sau parțial, de către jurisdicție. ... 4. „Criptoactiv care face obiectul raportării“ sau „Criptoactiv Relevant“ înseamnă orice Criptoactiv care nu este o monedă digitală emisă de o Bancă Centrală, o monedă electronică (produse de monedă electronică specificate) sau orice Criptoactiv în privința căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a stabilit în mod corespunzător că nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții. Criptoactivele Relevante sunt Criptoactive cu privire la care Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să îndeplinească cerințele de raportare și de diligență fiscală. În cazul în care o persoană fizică sau o Entitate este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor și efectuează în alt mod schimburi de Criptoactive Relevante, aceasta nu este obligată să raporteze informații cu privire la schimburile efectuate în Criptoactive care nu sunt Criptoactive Relevante. Pentru a determina în mod adecvat dacă un Criptoactiv nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori, într-o primă etapă, trebuie să se prevaleze de clasificarea Criptoactivului care a fost făcută în scopul de a stabili dacă Criptoactivul este un activ virtual în scopul respectării legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de acțiune financiară. În cazul în care un Criptoactiv este considerat un activ virtual în conformitate cu recomandările Grupului de acțiune financiară în virtutea faptului că poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții, acesta trebuie considerat un Criptoactiv Relevant în sensul prezentei anexe. În situația în care un activ nu este un activ virtual în conformitate cu recomandările Grupului de acțiune financiară sau Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu a făcut o determinare în acest sens, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să stabilească, pentru fiecare Criptoactiv, dacă acesta nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții. Numai atunci când acest test poate fi confirmat, Criptoactivul nu trebuie considerat un Criptoactiv Relevant. În cazul în care există îndoieli cu privire la faptul dacă Criptoactivul poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții, Criptoactivul trebuie considerat un Criptoactiv Relevant. Pentru a evalua dacă un Criptoactiv nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții, pot fi luate în considerare următoarele aspecte: (i) Criptoactivele care reprezintă active financiare sau fac obiectul reglementărilor financiare pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiții și, prin urmare, trebuie considerate Criptoactive Relevante; ... (ii) NFT-urile sunt în multe cazuri comercializate ca obiecte de colecție. Cu toate acestea, această funcție nu împiedică un astfel de NFT să poată fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții. Este important să se ia în considerare natura NFT-ului și funcția sa în practică și nu ce terminologie sau termeni de marketing sunt utilizați. NFT-urile care pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiții în practică constituie Criptoactive Relevante. Prin urmare, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori ar trebui să ia în considerare, de la caz la caz, dacă un NFT nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiții, luând în considerare utilizarea acceptată în mod obișnuit a Criptoactivului. NFT-urile care sunt tranzacționate pe o piață pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiții și, prin urmare, trebuie considerate Criptoactive Relevante; ... (iii) Anumite Criptoactive pot fi schimbate sau răscumpărate numai într-o rețea fixă limitată sau într-un mediu limitat pentru anumite bunuri și servicii. În acest context, sintagma „bunuri și servicii“ poate include și bunuri și servicii digitale, cu condiția ca aceste Criptoactive să fie caracterizate prin operarea într-o rețea fixă limitată sau într-un mediu dincolo de care Criptoactivele nu pot fi transferate sau schimbate pe o piață secundară în afara sistemului cu circuit închis și nu pot fi vândute sau schimbate la o rată de piață în interiorul sau în afara circuitului închis. Astfel de Criptoactive nu ar putea, în general, să fie utilizate în scopuri de plată sau de investiții. ... 5. În sensul prezentei anexe, „Monedă Electronică (produs de monedă electronică specificat)“ înseamnă orice Criptoactiv care este: a) o reprezentare digitală a unei singure monede fiduciare; Se va considera că un Criptoactiv reprezintă și reflectă digital valoarea Monedei Fiduciare în care este exprimat. În consecință, un Criptoactiv care reflectă valoarea mai multor monede sau active nu este un Produs de monedă electronică specificat. ... b) emis la primirea de fonduri în scopul efectuării de operațiuni de plată; În acest sens, Criptoactivul trebuie emis la primirea fondurilor. Aceasta înseamnă că un Produs de monedă electronică specificat este un produs preplătit. Actul de „emitere“ este interpretat în sens larg ca incluzând activitatea de punere la dispoziție a valorii stocate preplătite și a mijloacelor de plată în schimbul fondurilor. În plus, Criptoactivul trebuie să fie emis în scopul efectuării de tranzacții de plată. ... c) reprezentat de o creanță asupra emitentului exprimată în aceeași monedă fiduciară; În acest sens, o „creanță“ include orice creanță monetară împotriva emitentului, reflectând valoarea Monedei Fiduciare reprezentată de Criptoactivul emis clientului. ... d) acceptat ca plată de către o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul; Un Criptoactiv trebuie să fie acceptat de o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul, pentru a fi un Produs de monedă electronică specificat, prin care aceste terțe părți trebuie să accepte Criptoactivul ca mijloc de plată. Pe cale de consecință, valoarea monetară stocată în anumite instrumente preplătite este concepută să răspundă unor nevoi precise și poate fi utilizată numai într-un mod limitat, fie deoarece acestea permit deținătorului de monedă electronică să achiziționeze bunuri sau servicii numai în locațiile emitentului de monedă electronică sau în cadrul unei rețele limitate de furnizori de servicii care au un acord comercial direct cu un emitent profesionist, fie deoarece acestea pot fi utilizate numai pentru achiziționarea unei game limitate de bunuri sau servicii. ... e) în temeiul cerințelor de reglementare aplicabile emitentului, rambursabil în orice moment și la valoarea nominală pentru aceeași monedă fiduciară, la cererea deținătorului produsului. În acest sens, „aceeași“ Monedă Fiduciară se referă la Moneda Fiduciară pentru care Criptoactivul este o reprezentare digitală. Atunci când se procedează la o răscumpărare, se recunoaște că emitentul poate deduce din suma de răscumpărare orice comisioane sau costuri de tranzacție. Termenul „Monedă Electronică (produs de monedă electronică specificat)“ nu include un produs creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri de la un client la o altă persoană în conformitate cu instrucțiunile clientului și care nu pot fi utilizate pentru a stoca valoare. Un produs nu este creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri dacă, pe parcursul desfășurării normale a activității entității care efectuează transferul, fie fondurile legate de produsul respectiv sunt deținute mai mult de 60 de zile de la primirea instrucțiunilor de facilitare a transferului, fie, în cazul în care nu se primesc instrucțiuni, fondurile legate de produsul respectiv sunt deținute mai mult de 60 de zile de la primirea fondurilor. ... B. Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor 1. „Furnizor de Servicii de Criptoactive“ înseamnă furnizor de servicii de criptoactive, în sensul definiției de la art. 3 alin. (1) pct. 15 din Regulamentul (UE) 2023/1.114. ... 2. „Operator de Criptoactive“ înseamnă un prestator de servicii de criptoactive care nu are calitatea de Furnizor de Servicii de Criptoactive. ... 3. „Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor“ înseamnă orice Furnizor de Servicii de Criptoactive și orice Operator de Criptoactive, care desfășoară activitate economică și furnizează unul sau mai multe servicii de criptoactive care implică tranzacții de schimb pentru sau în numele Utilizatorilor (clienților) care fac obiectul raportării, inclusiv acționând ca o contraparte sau ca intermediar pentru Tranzacțiile de schimb sau prin punerea la dispoziție a unei platforme de tranzacționare. Expresia „desfășoară activitate economică“ exclude persoanele fizice sau Entitățile care prestează un serviciu foarte rar din motive necomerciale. Pentru a stabili ce se înțelege prin „desfășoară activitate economică“ se poate face referire la regulile relevante ale fiecărei jurisdicții. Un serviciu care efectuează Tranzacții de schimb include orice serviciu prin care clientul poate primi Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară sau viceversa sau poate schimba Criptoactive Relevante contra altor Criptoactive Relevante. Activitățile unui fond de investiții care investește în Criptoactive Relevante nu constituie un serviciu care efectuează Tranzacții de schimb, deoarece astfel de activități nu permit investitorilor în fond să efectueze tranzacții de schimb. O persoană fizică sau o Entitate care efectuează Tranzacții de schimb va fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor numai dacă desfășoară astfel de activități pentru sau în numele clienților. Aceasta înseamnă, de exemplu, că o persoană fizică sau o Entitate care este angajată exclusiv în validarea tranzacțiilor din registrul distribuit în Criptoactivele Relevante nu este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, chiar și în cazul în care o astfel de validare este remunerată. O persoană fizică sau o Entitate poate efectua Tranzacții de schimb pentru sau în numele clienților, acționând ca o contraparte sau intermediar pentru Tranzacțiile de schimb. Exemple de persoane fizice sau Entități care pot presta servicii de efectuare a Tranzacțiilor de schimb în calitate de contraparte sau de intermediar includ: (i) distribuitori care acționează pe cont propriu pentru a cumpăra și vinde Criptoactive Relevante clienților; ... (ii) operatorii de ATM-uri pentru Criptoactive, care permit schimbul de Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară sau alte Criptoactive Relevante prin astfel de ATM-uri; ... (iii) Bursele de Criptoactive care acționează ca formatori de piață și percep o marjă dintre prețurile de cumpărare și cele de vânzare cu titlu de comision de tranzacție pentru serviciile lor; ... (iv) brokeri de Criptoactive Relevante, în cazul în care acționează în numele clienților pentru a finaliza ordine de cumpărare sau vânzare a unui interes în Criptoactive Relevante; și ... (v) persoane fizice sau Entități care subscriu la unul sau mai multe Criptoactive Relevante. Deși crearea și emiterea unică a unui Criptoactiv Relevant nu ar fi considerată un serviciu care efectuează Tranzacții de schimb în calitate de contraparte sau intermediar, achiziționarea directă de Criptoactive Relevante de la un emitent pentru a revinde și distribui astfel de Criptoactive Relevante clienților se consideră a fi efectuarea unei Tranzacții de schimb. ... O persoană fizică sau o Entitate poate efectua, de asemenea, Tranzacții de schimb pentru sau în numele clienților, punând la dispoziție o platformă de tranzacționare care oferă posibilitatea acestor clienți de a efectua tranzacții de schimb pe o astfel de platformă. O „platformă de tranzacționare“ include orice program software sau aplicație care permite utilizatorilor să efectueze (parțial sau integral) Tranzacții de schimb. O persoană fizică sau o Entitate care pune la dispoziție o platformă care include doar o funcționalitate de panou de afișaj pentru postarea prețurilor de cumpărare, vânzare sau conversie ale Criptoactivelor Relevante nu ar fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, deoarece nu ar oferi un serviciu care să permită utilizatorilor să efectueze Tranzacții de schimb. Din același motiv, o persoană fizică sau o Entitate care creează sau vinde exclusiv software sau o aplicație nu este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, atât timp cât nu utilizează un astfel de software sau aplicație pentru furnizarea unui serviciu care efectuează Tranzacții de schimb pentru sau în numele clienților. Se va considera că o persoană fizică sau o Entitate pune la dispoziție o platformă de tranzacționare în măsura în care exercită un control sau o influență suficientă asupra platformei, permițându-i să respecte obligațiile de diligență fiscală și de raportare cu privire la Tranzacțiile de schimb încheiate pe platformă. Dacă o persoană fizică sau o Entitate exercită un astfel de control sau o influență suficientă trebuie evaluată într-o manieră consecventă cu Recomandările Grupului de acțiune financiară și ghidurile aferente. O persoană fizică sau o Entitate poate fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor prin desfășurarea altor activități decât acționarea în calitate de contraparte sau intermediar pentru o Tranzacție de schimb sau punerea la dispoziție a unei platforme de tranzacționare, atât timp cât oferă în mod funcțional un serviciu, în calitate de companie, efectuând Tranzacții de schimb pentru sau în numele clienților. Tehnologia implicată în furnizarea unui astfel de serviciu este irelevantă pentru a stabili dacă o persoană fizică sau o Entitate este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor. ... 4. „Servicii de Criptoactive“ înseamnă servicii de criptoactive, în sensul definiției de la art. 3 alin. (1) pct. 16 din Regulamentul (UE) 2023/1.114, inclusiv participații și împrumuturi. ... C. Tranzacție care face Obiectul Raportării sau tranzacție relevantă 1. „Tranzacție care face obiectul raportării“ înseamnă orice: a) Tranzacție de Schimb; și ... b) Transfer de Criptoactive care fac obiectul raportării. Termenul „Tranzacție relevantă“ se referă la orice schimb de Criptoactive Relevante și Monede Fiduciare, orice schimb între una sau mai multe forme de Criptoactive Relevante și Transferuri de Criptoactive Relevante, inclusiv Tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării. Această definiție vizează acele tranzacții care ar putea genera evenimente de impozitare și anume, câștiguri de capital și impozitarea veniturilor. ... 2. „Tranzacție de Schimb“ înseamnă orice: a) schimb între criptoactive care fac obiectul raportării și monede fiduciare; și ... b) schimb între una sau mai multe forme de criptoactive care fac obiectul raportării. În acest scop, un schimb include deplasarea unui Criptoactiv Relevant de la o adresă de portofel la alta, luând în considerare un alt Criptoactiv Relevant sau Monedă Fiduciară. ... 3. „Tranzacție de plată cu amănuntul care face obiectul raportării“ înseamnă un transfer de Criptoactive care fac obiectul raportării (Relevante) în schimbul unor bunuri sau servicii cu o valoare mai mare de 50.000 USD, sau un cuantum echivalent în orice altă monedă. Acest termen acoperă situațiile în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor transferă Criptoactive Relevante utilizate de un client pentru a achiziționa bunuri sau servicii de la un comerciant care primește cu titlu oneros Criptoactivele Relevante. De exemplu, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua Tranzacții Relevante între un comerciant și clienții săi pentru a permite plata pentru bunuri sau servicii cu Criptoactive Relevante. În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor transferă plata efectuată în Criptoactive Relevante de la un client la comerciant pentru o valoare peste pragul specificat, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să raporteze un astfel de Transfer drept o Tranzacție de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. În ceea ce privește astfel de transferuri, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere, de asemenea, clientul comerciantului ca Utilizator de Criptoactive, cu condiția ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligația de a verifica identitatea unui astfel de client în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în virtutea Tranzacției de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. ... 4. „Transfer“ înseamnă o tranzacție prin care se transferă un criptoactiv care face obiectul raportării de la sau către adresa criptoactivelor sau contul unui Utilizator de Criptoactive, altele decât adresa criptoactivelor sau contul administrat de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în numele aceluiași Utilizator de criptoactive, în cazul în care, pe baza cunoștințelor de care dispune la momentul tranzacției, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate stabili că tranzacția este o tranzacție de schimb. Termenul „Transfer“ înseamnă o tranzacție care mută un Criptoactiv Relevant de la sau către adresa sau contul de Criptoactiv al unui Utilizator de Criptoactive, altul decât cel menținut de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în numele aceluiași Utilizator de Criptoactive. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate clasifica o Tranzacție Relevantă drept Transfer numai dacă, pe baza cunoștințelor Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor la momentul tranzacției, acesta nu poate stabili că tranzacția este o Tranzacție de schimb. Aceste cunoștințe trebuie determinate prin referire la cunoștințele reale ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor pe baza informațiilor disponibile și a gradului de expertiză și înțelegere necesare pentru efectuarea Tranzacției Relevante. De exemplu, pot exista cazuri în care un Utilizator de Criptoactive cumpără sau vinde un Criptoactiv Relevant contra Monedă Fiduciară, deși Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoștințe reale despre contravaloarea subiacentă. Acesta ar fi, de exemplu, cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat numai transferul Criptoactivelor Relevante în și din contul Utilizatorului de Criptoactive, fără vizibilitate asupra segmentului de Monedă Fiduciară al tranzacției. Astfel de tranzacții sunt considerate Tranzacții Relevante, dar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor raportează astfel de tranzacții Relevante drept Transferuri. Un „Transfer“ ar include, de asemenea, cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor facilitează primirea unui Criptoactiv Relevant de către o persoană fizică sau o Entitate prin intermediul unui airdrop atunci când Criptoactivele sunt nou-emise. De exemplu, în contextul unei bifurcații (hard-fork), un nou Criptoactiv Relevant diferă de un Criptoactiv Relevant tradițional. Ca urmare, dezvoltatorii bifurcației trimit, de obicei, un flux de noi Criptoactive Relevante tuturor posesorilor de Criptoactive Relevante tradiționale și Utilizatorii de Criptoactive respectivi vor deține noile Criptoactive Relevante în plus față de Criptoactivele Relevante tradiționale. De exemplu, primirea unui airdrop pentru un nou Criptoactiv Relevant este considerată un transfer de intrare către Utilizatorul de Criptoactive destinatar. ... 5. „Monedă Fiduciară“ înseamnă moneda oficială a unei jurisdicții, emisă de o jurisdicție sau de o Bancă Centrală sau de o autoritate monetară desemnată de o jurisdicție, reprezentată de bancnote sau monede fizice sau de monede în diferite forme digitale, printre care rezerve bancare și monedele digitale emise de banca centrală. Termenul include și moneda băncii comerciale și produsele de monedă electronică (moneda electronică), inclusiv Produsele de monedă electronică specificate. În consecință, o monedă stabilă care se califică drept Produs de monedă electronică specificat este considerată drept Monedă Fiduciară. ... D. Utilizator care face Obiectul Raportării 1. „Utilizator care face obiectul raportării“ înseamnă un Utilizator de criptoactive care este o persoană care face obiectul raportării rezidentă într-un stat membru sau într-o jurisdicție calificată din afara Uniunii Europene. ... 2. „Utilizator de Criptoactive“ înseamnă o persoană fizică sau o Entitate care este clienta unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în scopul efectuării de Tranzacții care fac Obiectul Raportării (tranzacții relevante). O persoană fizică sau o Entitate, alta decât o Instituție Financiară sau un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care acționează în calitate de Utilizator de Criptoactive în beneficiul sau în numele unei alte persoane fizice sau al unei alte Entități în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiții sau intermediar nu este considerată drept Utilizator de Criptoactive, ci cealaltă persoană fizică sau Entitate este considerată drept Utilizator de Criptoactive. În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor prestează un serviciu prin care se efectuează Tranzacții de Plată cu Amănuntul care fac Obiectul Raportării pentru un comerciant sau în numele acestuia, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor consideră și clientul care este contrapartea comerciantului pentru aceste Tranzacții de Plată cu Amănuntul care fac Obiectul Raportării drept Utilizator de Criptoactive în ceea ce privește respectiva tranzacție, cu condiția ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligația de a verifica identitatea acestui client în cadrul Tranzacției de Plată cu Amănuntul care face Obiectul Raportării în conformitate cu normele naționale de combatere a spălării banilor. Orice persoană fizică sau Entitate identificată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în scopul efectuării Tranzacțiilor Relevante este considerată drept Utilizator de Criptoactive, indiferent dacă Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor păstrează în siguranță Criptoactivele Relevante în numele Utilizatorului de Criptoactive sau caracterizarea juridică a relației dintre Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor și respectiva persoană fizică sau Entitate. O persoană fizică sau Entitate, alta decât o Instituție Financiară sau un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care acționează în calitate de Utilizator de Criptoactive în beneficiul sau în contul unei alte persoane fizice sau Entități în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiții sau intermediar, nu este considerată drept Utilizator de Criptoactive și o astfel de altă persoană fizică sau Entitate este considerată drept Utilizator de Criptoactive. În aceste scopuri, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de informațiile pe care le deține (inclusiv informațiile colectate în conformitate cu legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului), pe baza cărora poate determina în mod rezonabil dacă persoana fizică sau Entitatea acționează în beneficiul sau în contul unei alte persoane fizice sau Entități. Pentru a confirma dacă un Utilizator de Criptoactive poate fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor sau o Instituție Financiară, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza, de exemplu, pe verificarea încrucișată a informațiilor furnizate de Utilizatorul său de Criptoactive cu listele instituțiilor reglementate care indică alți Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori sau Instituții Financiare, dacă sunt disponibile. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua Tranzacții Relevante care permit unui comerciant să ofere clienților săi posibilitatea de a efectua plăți sub formă de Criptoactive Relevante, în schimbul unei achiziții de bunuri sau servicii. În aceste cazuri și cu condiția ca valoarea tranzacției să depășească 50.000 USD, tranzacția este considerată o Tranzacție Relevantă, în virtutea faptului că este o Tranzacție de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. Pentru Tranzacțiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere clientul comerciantului drept Utilizator de Criptoactive, iar tranzacția trebuie raportată ca Tranzacție de plată cu amănuntul care face obiectul raportării în conformitate cu secțiunea II subsecțiunea B pct. 3 lit. f) , cu condiția ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligația de a verifica identitatea unui astfel de client în conformitate cu normele naționale de combatere a spălării banilor, în temeiul Tranzacției de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. Cerința de verificare a identității clientului înseamnă o cerință în conformitate cu normele naționale de combatere a spălării banilor care impune Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportori să verifice identitatea utilizând documente, date sau informații fiabile, independente. ... 3. „Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive“ înseamnă un Utilizator de Criptoactive care este persoană fizică. ... 4. „Persoană fizică care este Utilizator de C […]

Anexa nr. 7

NORME DE DECLARARE

Secțiunea I

Definiții În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții: 1. Stat membru de punere în aplicare înseamnă un stat membru care a pus în aplicare fie o Regulă de Includere a Veniturilor (IIR) Calificată, fie o Regulă a Profiturilor Subimpozitate (UTPR) Calificată, astfel cum sunt definite la art. 6 pct. 24 și 33 din Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni, cu modificările și completările ulterioare, fie ambele reguli, pentru Anul fiscal de raportare dat. ... 2. Stat membru care aplică doar un Impozit Suplimentar Național Calificat înseamnă un stat membru care a pus în aplicare doar un Impozit Suplimentar Național Calificat, astfel cum este definit la art. 6 pct. 23 din Legea nr. 431/2023 , cu modificările și completările ulterioare, pentru Anul fiscal de raportare dat. ... 3. Declarație informativă privind impozitul suplimentar înseamnă declarația de informații depusă de o Societate-Mamă Finală, de o Entitate Desemnată care depune declarația, de o Entitate Locală Desemnată sau de o Entitate Constitutivă, un model standard fiind prevăzut în ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 4. Secțiune generală înseamnă secțiunea din Declarația informativă privind impozitul suplimentar care conține informații generale despre Grupul de Întreprinderi Multinaționale în ansamblu, inclusiv structura sa corporativă, și o sinteză generală a aplicării Legii nr. 431/2023 , cu modificările și completările ulterioare, această secțiune corespunzând secțiunii I din modelul standard pentru Declarația privind impozitul suplimentar. ... 5. Secțiuni jurisdicționale înseamnă setul de secțiuni din Declarația informativă privind impozitul suplimentar care conțin informații detaliate despre aplicarea IIR calificate, a UTPR calificate și a Impozitului Suplimentar Național Calificat în fiecare jurisdicție în care își desfășoară activitatea Grupul de Întreprinderi Multinaționale, aceste secțiuni corespunzând secțiunilor 2 și 3 din modelul standard pentru Declarația informativă privind impozitul suplimentar. ... 6. An fiscal de raportare înseamnă anul fiscal la care se referă Declarația informativă privind impozitul suplimentar

Secțiunea a II-a

Cerințe de declarare Entitatea Constitutivă care depune Declarația informativă privind impozitul suplimentar identifică secțiunile relevante și, respectiv, statele membre relevante cărora le sunt comunicate informațiile, în conformitate cu abordarea în materie de diseminare prevăzută la art. 291^7

Secțiunea a III-a

Formatul pentru depunerea declarațiilor și schimbul de informații pentru grupurile naționale de mari dimensiuni cu asocieri în participație 1. Atunci când o Societate-Mamă a unui Grup Național de Mari Dimensiuni din România deține o participație directă sau indirectă în capitalurile proprii ale unei Asocieri în Participație sau ale unei filiale a unei Asocieri în Participație care face obiectul unui Impozit Suplimentar Național Calificat într-un alt stat membru, respectivul Grup Național de Mari Dimensiuni utilizează modelul standard pentru Declarația informativă privind impozitul suplimentar prevăzut în ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 2. Grupurile Naționale de Mari Dimensiuni care intră sub incidența pct. 1 aplică prevederile art. 291^7 alin. (1) și art. 291^9