LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**) fondului funciar
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Comisia județeană este competenta să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
În cazul existenței unei suprapuneri totale sau parțiale ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleași amplasamente, comisia județeană este competentă să dispună anularea totală sau parțială a titlurilor emise ulterior primului titlu.
Comisia județeană va dispune emiterea unui nou titlu în locul celui anulat sau, după caz, va propune acordarea de măsuri compensatorii potrivit legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională. Prin urmare, în intervalul 20 iulie - 2 septembrie 2022, dispozițiile art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Prevederile art. 274 din Codul de procedura civilă sunt aplicabile.
Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în cap. III .
Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care comisia județeană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activității sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispozițiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
Plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată și împotriva masurilor de punere în aplicare a art. 37 , cu privire la stabilirea dreptului de a primi acțiuni în unitățile agricole de stat, reorganizate în societăți comerciale conform Legii nr. 15/1990 , dispozițiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
Instanța soluționează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedura civilă și în Legea nr. 92/1992 *) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa.
Sentința civilă pronunțată de instanța menționată la art. 58 este supusă cailor de atac prevăzute în Codul de procedura civilă, cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Abrogat.
Dispozițiile art. 60 se aplică și în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităților administrativ-teritoriale.
În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operațiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun și nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.
În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a carei rază teritorială este situat terenul.
Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă.
Dispozițiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instanțele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, ținând însă seama, când este cazul, și de dispozițiile prezentei legi.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Toți deținătorii de terenuri agricole sunt obligați să asigure cultivarea acestora și protecția solului.
Proprietarii de terenuri care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute la art. 74 vor fi somați în scris de către primăriile comunale, orășenești sau municipale, după caz, să execute aceste obligații.
Persoanele care nu dau curs somației și nu executa obligațiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sancționate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosință a terenului.
Obligarea la plata sumei se face prin dispoziția motivată a primarului și sumele se fac venit la bugetul local.
Toți deținătorii de terenuri atribuite în folosință în condițiile prezentei legi, care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute la art. 74 , vor fi somați în condițiile art. 75 alin. (1) .
Cei care nu dau curs somației pierd dreptul de folosință asupra terenului la sfârșitul anului în curs.
Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile, situate în extravilan, în alte categorii de folosință agricolă se poate face, în condițiile prevăzute la art. 78 alin. (1) , în următoarele cazuri
terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole
terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă și stafide, și bazinele pomicole, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole
terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole
terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate și menținute la această folosință, se pot amenaja și transforma în pajiști permanente
terenurile arabile situate în albiile râurilor și a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinații agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.
Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile situate în extravilan, altele decât cele prevăzute la art. 77 , vii și livezi, precum și a pajiștilor permanente, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare, se aprobă prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosință, dată de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru suprafețele de teren de peste 1 ha; iar pentru suprafețele de teren de până la 1 ha, inclusiv, prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosință, dată de către direcția pentru agricultură județeană.
Pajiștile permanente din extravilanul localităților, denumite în continuare pajiști permanente, sunt terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin 5 ani sau mai mult, așa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulament.
Fac excepție de la prevederile alin. (2) terenurile ocupate de pajiști permanente care, prin degradare sau poluare, și-au pierdut total ori parțial capacitatea de producție, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare și amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014 , cu modificările și completările ulterioare.
Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , persoanele fizice care dețin în proprietate terenuri agricole, cu suprafața de până la 1 ha, inclusiv, având categoria de folosință arabil, pot schimba, pe bază de declarație, categoria de folosință a acestora cu obligația să comunice schimbarea, în termen de 30 de zile, la primăria din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul, în vederea înregistrării în registrul agricol.
După înregistrarea în registrul agricol a schimbării categoriei de folosință a terenurilor prevăzute la alin. (5) , primăriile au obligația să elibereze beneficiarului o adeverință. În termen de 30 de zile de la emiterea adeverinței, beneficiarul va solicita biroului de cadastru și publicitate imobiliară competent actualizarea categoriei de folosință a imobilului, cu respectarea legislației în materia cadastrului și publicității imobiliare. În adeverință se va menționa identificatorul unic al imobilului înscris în evidențele de cadastru și carte funciară. Pentru imobilele neînscrise în evidențele de cadastru și carte funciară se va elibera o adeverință cu menționarea datelor de identificare ale terenului din actele de proprietate, ce va fi atașată de către beneficiar cererii de recepție și înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de folosință a imobilului.
Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de folosință a terenurilor agricole, alții decât cei prevăzuți la alin. (5) , sunt obligați să înregistreze decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosință, la primăria din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.
După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării categoriei de folosință în registrul agricol, în termen de 30 de zile de la înregistrarea deciziei, beneficiarii au obligația să solicite actualizarea categoriei de folosință a imobilului la biroul de cadastru și publicitate imobiliară competent, pentru imobilele înregistrate în sistem informatic integrat de cadastru și carte funciară. În decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosință se va menționa identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
Schimbarea categoriei de folosință silvică - păduri, răchitării, culturi de arbuști, deținute de persoane juridice - se aprobă de către Ministerul Apelor și Pădurilor.
Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole ce constituie zone de protecție a monumentelor se face cu acordul Comisiei naționale a monumentelor istorice și/sau al Comisiei naționale de arheologie, după caz.
Protecția și ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de degradare și poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activități economice și sociale.
Lucrările necesare pentru protecția și ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii și proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare și proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare și organizare a teritoriului, și se executa de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unități specializate în execuția unor asemenea lucrări.
Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecție și ameliorare a solului, suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare, însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, cailor de comunicație, așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale, documentațiile tehnico-economice și ecologice se vor elabora în comun de părțile interesate. Prin documentații se vor stabili contribuția părților interesate și ordinea de execuție a lucrărilor.
Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a torenților, care servesc la apărarea și conservarea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, cai de comunicații, obiective economice și sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de baza.
Terenurile care prin degradare și poluare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.
Grupele de terenuri care intra în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Ministerul Mediului, la propunerile ce au la baza situațiile înaintate de comune, orașe și municipii.
Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisiei de specialiști, al carei regulament de organizare și funcționare se aproba de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Ministerul Mediului.
Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecția mediului și se înaintează la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, împreună cu ministerele și departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție.
Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării masurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.
Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință, titularului terenului în cauza, o suprafață de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare.
În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectiva de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației menționate la alin. (1) , iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanta mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994 .
În interesul lucrărilor de corectare a torenților și de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.
Terenurile degradate și poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe și impozite către stat, județ sau comuna, pe timpul cât durează ameliorarea lor.
Execuția în teren a lucrărilor de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități specializate, în funcție de specificul lucrărilor.
Lucrările ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenți și împrejmuiri, drumuri, poduri, podețe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.
Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociați, vor să facă din proprie inițiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziție gratuit materialul necesar - sămânță de ierburi, puieți, amendamente și asistența tehnică la executarea lucrărilor.
Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri și amenajări și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligați să plătească valoarea lor.
Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate, cuprinse în perimetru, se asigura, în funcție de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului și cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar și prin alocațiile bugetare.
Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, orașelor, municipiilor și a județelor, prin contribuția în muncă sau în bani a tuturor celor interesați la aceste lucrări, deținătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări și instituțiile, societățile comerciale sau regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, cai ferate, construcții și altele asemenea beneficiază de avantajele lucrărilor de amenajare și ameliorare a terenurilor.
În cazul în care se constata că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și de ameliorare a solului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sinești", vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoza și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice, pe baza unui sistem informațional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul țării și al județului, și vor propune masurile necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor, în scopul menținerii și creșterii capacității de producție.