LEGE nr. 162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative

ASPAAS este responsabilă cu supravegherea publică a auditorilor financiari și a firmelor de audit și organizarea unui sistem eficace de supraveghere publică pe baza principiilor prevăzute la alin. (2)-(4) și art. 50-55 .

Toți auditorii financiari și toate firmele de audit fac obiectul supravegherii publice.

Președintele ASPAAS este nepractician și posedă cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar și pentru asigurarea raportării privind durabilitatea. Președintele este selectat în urma unei proceduri de numire independente și transparente.

ASPAAS poate angaja practicieni pentru a îndeplini sarcini specifice și, de asemenea, poate fi asistată de experți în situația în care prezența acestora este importantă pentru îndeplinirea adecvată a sarcinilor sale. În astfel de cazuri, nici practicienii, nici experții nu trebuie să se implice în niciun proces decizional al ASPAAS.

ASPAAS este autoritatea competentă pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege. Ministerul Finanțelor Publice informează Comisia Europeană în legătură cu desemnarea ASPAAS ca autoritate competentă.

ASPAAS este învestită cu competențele necesare pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile și responsabilitățile care îi revin în temeiul prezentei legi.

ASPAAS își exercită competențele în conformitate cu reglementările legale privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

Prin ordin al președintelui, ASPAAS poate delega către CAFR, integral sau parțial, îndeplinirea următoarelor atribuții, în condițiile prezentei legi

Delegarea prevăzută la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

Ordinul președintelui ASPAAS privind reînnoirea delegării oricărei atribuții către CAFR trebuie să aibă la bază o evaluare privind capacitatea operațională a CAFR și modul de îndeplinire a atribuțiilor delegate în perioada anterioară.

Delegarea oricăreia dintre atribuțiile menționate la alin. (1) se face pentru o perioadă de cel mult 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acesteia conform alin. (3) .

ASPAAS supraveghează îndeplinirea atribuțiilor delegate conform prevederilor alin. (1) printr-un control eficace și permanent.

În exercitarea atribuțiilor sale, ASPAAS are dreptul de a solicita CAFR orice informații necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite referitoare la activitățile delegate sau supravegheate.

În ordinul președintelui ASPAAS de delegare sunt specificate atribuțiile delegate, precum și condițiile în care acestea trebuie executate.

Delegarea uneia sau mai multor atribuții prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea de către CAFR cel puțin a următoarelor condiții

În cazul redobândirii de către ASPAAS a uneia sau mai multor atribuții delegate către CAFR, referitoare la organizarea examenului de competență profesională, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) , sau la verificarea desfășurării stagiului de pregătire practică, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) , stagiarilor în activitatea de audit statutar li se recunosc, după caz, probele examenului de competență profesională promovate până la momentul redobândirii respectivei atribuții, precum și anii de stagiu efectuați în perioada de delegare.

Prin ordin al președintelui ASPAAS se aprobă reglementări privind supravegherea și controlul îndeplinirii atribuțiilor delegate.

ASPAAS retrage delegarea uneia sau mai multor atribuții prevăzute la art. 52 alin. (1) , în oricare dintre următoarele cazuri

Prin ordin al președintelui ASPAAS se aprobă procedura privind retragerea atribuțiilor delegate.

Anterior retragerii delegării, ASPAAS acordă o perioadă de remediere a deficiențelor constatate, cuprinsă între 30 și 120 de zile de la data comunicării constatării către CAFR. În situația în care se constată că deficiențele nu sunt remediate în termenul stabilit, se aplică prevederile alin. (1) referitoare la retragerea delegării.

ASPAAS are dreptul să inițieze și să desfășoare investigații privind auditorii financiari sau firmele de audit și să ia măsurile corespunzătoare, după caz.

În cazul în care ASPAAS contractează experți pentru a efectua servicii specifice în cadrul investigațiilor, trebuie să se asigure că nu există conflicte de interese între aceștia și auditorul financiar sau firma de audit investigată, precum și între aceștia și ASPAAS sau CAFR. Criteriile de selecție pentru experți trebuie să fie aceleași cu cele prevăzute la art. 35 alin. (6) lit. a) și c) .

ASPAAS trebuie să fie finanțată în mod corespunzător și să dispună de resurse adecvate pentru îndeplinirea atribuțiilor, inclusiv pentru a iniția și a desfășura investigații, astfel cum este menționat la art. 51 alin. (2) și art. 54 .

Finanțarea ASPAAS trebuie să fie sigură și fără influențe inadecvate din partea auditorilor financiari sau a firmelor de audit.

Pentru a asigura transparența activității desfășurate, planul anual de activitate și raportul anual de activitate ale ASPAAS se publică pe pagina sa de internet.

Acordurile de reglementare încheiate de ASPAAS cu organisme de supraveghere publică din celelalte state membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European permit cooperarea eficace în ceea ce privește activitățile de supraveghere publică a auditului statutar.

ASPAAS este autoritatea responsabilă pentru asigurarea cooperării eficace la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește activitatea de supraveghere publică a auditului statutar.

Acordurile încheiate de România cu celelalte state membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European, privind reglementarea și supravegherea publică, respectă principiul jurisdicției statului membru de origine în care este autorizat auditorul financiar sau firma de audit și în care își are sediul social entitatea auditată.

Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) , firmele de audit autorizate într-un stat membru care efectuează servicii de audit în România, în temeiul art. 4 , fac obiectul inspecțiilor de asigurare a calității în statul membru de origine și al supravegherii ASPAAS pentru misiunile de audit statutar efectuate pe teritoriul României.

Misiunile de audit desfășurate de către firmele de audit din România în alt stat membru fac obiectul supravegherii organismului competent din statul membru respectiv. (4) În cazul auditului statutar al situațiilor financiare anuale consolidate, autoritățile din România care solicită auditul statutar al situațiilor financiare anuale consolidate nu pot să impună auditorului financiar sau firmei de audit care efectuează auditul statutar al unei filiale stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene/Spațiului Economic European cerințe suplimentare față de statul membru respectiv cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calității, standardele de audit, etică și independență.

În cazul entităților care își au sediul social într-un alt stat membru al Uniunii Europene/Spațiului Economic European, iar valorile mobiliare ale acestora sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România, autoritățile române nu pot impune auditorului financiar sau firmei de audit care efectuează auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate ale entităților respective cerințe suplimentare cu privire la înregistrare, inspecții pentru asigurarea calității, standarde de audit, etică și independență.

Un auditor financiar sau o firmă de audit face obiectul sistemelor de supraveghere, de asigurare a calității și de investigații și sancțiuni din România dacă

ASPAAS cooperează cu

ASPAAS acordă asistență autorităților competente din alte state membre și autorităților europene de supraveghere relevante. În mod special, ASPAAS face schimb de informații și cooperează în investigațiile referitoare la efectuarea auditului statutar.

Obligația secretului profesional se aplică tuturor persoanelor care sunt sau au fost angajate sau desemnate de ASPAAS, precum și colaboratorilor. Informațiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvăluite niciunei alte persoane sau autorități, cu excepția cazului când prin lege se prevede altfel.

Prevederile alin. (3) nu împiedică ASPAAS și CAFR să facă schimb de informații confidențiale. În această situație, prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și CAFR.

Prevederile art. 58 alin. (3) nu împiedică autoritățile competente menționate la art. 58 alin. (1) să facă schimb de informații confidențiale. Informațiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, la care sunt obligate persoanele angajate sau angajate anterior de autoritățile competente. Obligația păstrării secretului profesional se aplică, de asemenea, oricărei persoane angajate sau foste angajate a CAFR, în măsura în care ASPAAS îi deleagă atribuții în sensul prevederilor prezentei legi.

ASPAAS furnizează, la cerere și fără o întârziere nejustificată, orice informații solicitate în sensul dispozițiilor art. 58 alin. (1) și (2) . În cazul în care ASPAAS primește o astfel de cerere ia, fără nicio întârziere nejustificată, măsurile necesare pentru a colecta informațiile solicitate. Informațiile astfel furnizate fac obiectul secretului profesional care obligă persoanele angajate sau angajate anterior de autoritățile competente care primesc informațiile respective.

În cazul în care ASPAAS nu poate furniza fără întârziere informațiile cerute în conformitate cu prevederile alin. (2) , aceasta notifică autorității competente care a adresat cererea motivele întârzierii.

ASPAAS poate refuza să dea curs unei solicitări de informații, în situația în care

Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin în cadrul procedurilor judiciare, autoritățile competente din România care primesc informații în temeiul art. 58 alin. (1) și (2) le pot utiliza numai pentru exercitarea funcțiilor lor în sensul prezentei legi și al Regulamentului (UE) nr. 537/2014 și în cadrul procedurilor administrative sau judiciare legate în mod specific de exercitarea funcțiilor respective.

La solicitarea acestora, ASPAAS transmite către Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau către alte autorități publice responsabile cu supravegherea entităților de interes public sau Sistemului European al Băncilor Centrale și Băncii Centrale Europene, în calitatea lor de autorități de supraveghere, precum și Comitetului european pentru risc sistemic informații confidențiale necesare exercitării atribuțiilor acestora.

Pentru a-și îndeplini atribuțiile în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014, exercitarea dreptului de transmitere a informațiilor între autoritățile menționate la alin. (1) și (2) nu poate fi interzisă.

În situația în care ASPAAS constată că se comit sau au fost comise acte contrare dispozițiilor Directivei 2006/43/CE, așa cum a fost modificată prin Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate, pe teritoriul unui alt stat membru, notifică aspectele constatate autorității competente a celuilalt stat membru, cât mai specific posibil.

În cazul în care autoritatea competentă a unui alt stat membru informează ASPAAS cu privire la comiterea pe teritoriul României de către auditorii financiari sau firmele de audit autorizate în România de acte contrare legislației referitoare la auditul statutar, ASPAAS acționează în mod corespunzător, conform legii.

ASPAAS informează autoritatea competentă care a emis notificarea cu privire la rezultatul acțiunilor întreprinse și, dacă este posibil, cu privire la evoluțiile semnificative.

ASPAAS poate solicita efectuarea unei investigații de către autoritatea competentă a unui alt stat membru pe teritoriul acestuia din urmă, în baza protocolului încheiat cu acesta.

La solicitarea autorităților competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru, ASPAAS efectuează investigații pe teritoriul României.

ASPAAS poate solicita ca unora dintre angajații săi să li se permită să însoțească personalul autorității competente a celuilalt stat membru pe durata investigației.

La solicitarea autorităților competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru, ASPAAS poate permite ca angajați ai acestora să însoțească personalul ASPAAS pe durata investigației.

Investigația prevăzută la alin. (5) face obiectul unui control general din partea autorității competente din România.

ASPAAS poate refuza să dea curs unei cereri de efectuare a unei investigații, astfel cum se prevede la alin. (5) , sau unei cereri ca personalul său să fie însoțit de personalul autorităților din alte state membre, astfel cum se prevede la alin. (6) , în situația în care

Auditorul financiar sau firma de audit este numită de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților entității auditate. Auditul statutar se efectuează în temeiul contractului de audit statutar care se încheie în formă scrisă, după data numirii auditorului financiar sau firmei de audit de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților entității auditate.

Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul numirii auditorului financiar sau a firmei de audit în scopul asigurării raportării privind durabilitatea.

Se interzice orice clauză prin care se restricționează, la anumite categorii sau liste de auditori financiari sau firme de audit, posibilitatea adunării generale a acționarilor sau a asociaților entității auditate de a desemna în temeiul alin. (1) un anumit auditor financiar sau firmă de audit pentru a efectua auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea entității respective. Orice astfel de clauze existente sunt nule.

Acționarii sau asociații entităților mijlocii și mari, astfel cum sunt definite în reglementările contabile aplicabile, care intră sub incidența obligației de raportare privind durabilitatea, care reprezintă mai mult de 5% din drepturile de vot sau 5% din capitalul întreprinderii, acționând individual sau colectiv, au dreptul de a prezenta un proiect de hotărâre, propus spre adoptare de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților, prin care se solicită ca o terță parte acreditată, care nu aparține aceleiași firme sau rețele de audit din care face parte auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul statutar, să întocmească un raport cu privire la anumite elemente ale raportării privind durabilitatea și că un astfel de raport este pus la dispoziția adunării generale a acționarilor sau a asociaților.

Fac excepție de la prevederile alin. (3) acționarii sau asociații societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Contractul de audit statutar sau, după caz, contractul de asigurare a raportării privind durabilitatea poate fi încetat anticipat de către entitatea auditată numai în cazul în care există motive temeinice.

Divergența de opinii cu privire la tratamentele contabile, la procedurile de audit sau, după caz, la procedurile de raportare sau de asigurare privind durabilitatea nu reprezintă un motiv temeinic pentru ca entitatea auditată să înceteze anticipat contractul.

Entitatea auditată și auditorul financiar sau firma de audit au obligația informării în scris a ASPAAS în legătură cu încetarea anticipată a contractului intervenită pe durata mandatului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit, și dau o explicație scrisă adecvată pentru motivele acestora.

Obligația de informare menționată la alin. (3) se aplică și contractelor de asigurare a raportării privind durabilitatea.

În cazul unui audit statutar la o entitate de interes public, le este permisă acționarilor care reprezintă 5% sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul social, organismelor de conducere ale entității auditate, precum și ASPAAS înaintarea unei plângeri către o instanță judecătorească competentă prin care se solicită revocarea auditorului financiar sau încetarea anticipată a contractului de audit statutar cu firma de audit, dacă există motive întemeiate în acest scop.

În aplicarea prevederilor alin. (1) se poate solicita instanței obligarea firmei de audit la revocarea auditorului financiar desemnat de firma de audit pentru a efectua o anumită misiune de audit statutar.

ASPAAS poate cere revocarea auditorului financiar sau încetarea anticipată a contractului de audit statutar, după caz, dacă auditorului financiar sau firmei de audit i s-a aplicat o sancțiune, rămasă definitivă, potrivit prevederilor art. 40 alin. (4) lit. d) și e) .

Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și asigurării raportării privind durabilitatea.

Entitățile de interes public trebuie să aibă un comitet de audit, potrivit legii.

Comitetul de audit trebuie să fie un comitet independent sau un comitet al consiliului de administrație sau de supraveghere al entității auditate. Acesta este alcătuit din membri neexecutivi ai consiliului de administrație sau de supraveghere al entității auditate și/sau din membrii desemnați de adunarea generală a acționarilor sau asociaților entității auditate sau, pentru entitățile care nu au acționari sau asociați, de un organism echivalent.

Cel puțin un membru al comitetului de audit trebuie să aibă competențe în domeniul contabilității și auditului statutar.

În aplicarea prevederilor alin. (3) , în vederea atestării competențelor, cel puțin un membru al comitetului de audit trebuie să fie autorizat ca auditor financiar și înregistrat în Registrul public electronic de către autoritatea competentă din România, din alt stat membru, din Spațiul Economic European sau din Elveția ori să dețină experiență de cel puțin 3 ani în audit statutar dobândită prin participarea la misiuni de audit statutar în România sau în cadrul comitetelor de audit formate la nivelul consiliilor de administrație/supraveghere ale unor societăți/entități de interes public, dovedită cu documente justificative.

Comitetul de audit trebuie să aibă calificările prevăzute de lege în domeniul în care își desfășoară activitatea entitatea auditată.

Majoritatea membrilor comitetului de audit trebuie să fie independenți de entitatea auditată. Președintele comitetului de audit este numit de membrii acestuia sau de către consiliul de supraveghere al entității auditate și este independent de entitatea auditată.

Fără a aduce atingere responsabilității administratorului entității, membrilor consiliului de administrație/supraveghere, de conducere ori a altor membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor sau asociaților din cadrul entității auditate, comitetul de audit are, printre altele, următoarele atribuții

Entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar sunt obligate să organizeze și să asigure exercitarea activității de audit intern, potrivit cadrului legal.

Sub rezerva reciprocității, ASPAAS poate autoriza un auditor dintr-o țară terță ca auditor financiar în cazul în care persoana respectivă a furnizat dovada că respectă cerințe echivalente cu cele prevăzute la art. 5 și art. 7-12 .

ASPAAS aplică cerințele prevăzute la art. 13 înainte de autorizarea unui auditor dintr-o țară terță care îndeplinește cerințele de la alin. (1) .

ASPAAS, în conformitate cu dispozițiile art. 14-16 , trebuie să înregistreze fiecare auditor dintr-o țară terță sau entitate de audit dintr-o țară terță în situația în care auditorul sau entitatea de audit respectivă transmite un raport de audit privind situațiile financiare anuale sau consolidate ori, dacă este cazul, un raport de asigurare referitor la raportarea anuală sau consolidată privind durabilitatea a unei entități înregistrate în afara Uniunii Europene, ale cărei valori mobiliare transferabile sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România definită la art. 4 alin. (1) pct. 21 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (reformare), cu excepția cazului în care entitatea în cauză este un emitent exclusiv de titluri de creanță în curs, pentru care se aplică una dintre următoarele condiții

Înregistrarea auditorilor și a entităților de audit din țări terțe se efectuează cu respectarea prevederilor art. 17 și 18 referitoare la informațiile cuprinse în Registrul public electronic.

Auditorii și entitățile de audit din țări terțe care sunt înregistrați, dar nu și autorizați în România nu au dreptul de a desfășura în România activități de audit financiar în conformitate cu prezenta lege.

Auditorii și entitățile de audit din țări terțe înregistrați, dar nu și autorizați în România se supun sistemelor de supraveghere a calității, de asigurare a calității și de investigații și sancțiuni prevăzute de prezenta lege.

ASPAAS poate excepta un auditor sau o entitate de audit dintr-o țară terță, înregistrată, dar nu și autorizată în România, de la obligația de a face obiectul sistemului de asigurare a calității, în cazul în care sistemul de asigurare a calității dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță, considerat echivalent în conformitate cu art. 69 , a efectuat o verificare a calității activității auditorului sau a entității de audit din țara terță în ultimii 3 ani.

Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 69 , rapoartele de audit asupra situațiilor financiare anuale sau situațiilor financiare consolidate ori, după caz, rapoartele de asigurare privind raportarea anuală sau consolidată privind durabilitatea, menționate la alin. (1) , emise de auditori sau de entități de audit din țări terțe care nu sunt înregistrate în România, nu au efect juridic pe teritoriul țării noastre.

În aplicarea art. 67 , ASPAAS poate înregistra entități de audit din țări terțe în scopul auditului situațiilor financiare și al asigurării raportării privind durabilitatea numai în condițiile în care

ASPAAS poate înregistra un auditor dintr-o țară terță în scopul auditului situațiilor financiare sau, după caz, al asigurării raportării privind durabilitatea, numai dacă acesta îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) .

ASPAAS poate evalua echivalența prevăzută la alin. (1) lit. c) , în lipsa unei decizii în acest sens a Comisiei Europene.

Cerințele enunțate la art. 67 alin. (1) , (4) și (5) , pe bază de reciprocitate între ASPAAS și autoritatea competentă din țara respectivă, pot să nu fie aplicate sau să fie aplicate cu modificări numai în cazul în care auditorii sau entitățile de audit din țări terțe fac obiectul unor sisteme de supraveghere publică, de asigurare a calității și de investigație și sancțiuni în țara terță, sisteme care îndeplinesc cerințe echivalente cu cele enunțate la art. 29 , 30 și 32 din Directiva 2006/43/CE, cu modificările și completările ulterioare.

După ce Comisia Europeană a recunoscut echivalența menționată la alin. (1) , ASPAAS se poate baza pe această echivalență.

ASPAAS transmite Comisiei Europene

ASPAAS poate permite transferul către autoritățile competente dintr-o țară terță al dosarelor de audit sau al altor documente deținute de auditorii financiari sau firmele de audit autorizate în România, precum și al rapoartelor de inspecție sau de investigații referitoare la auditul în cauză, cu condiția ca

Acordurile de colaborare prevăzute la alin. (1) lit. d) trebuie să asigure că

ASPAAS adoptă măsurile necesare pentru a se conforma deciziei Comisiei Europene cu privire la gradul de adecvare menționat la alin. (1) lit. c) .

În cazuri excepționale și prin derogare de la dispozițiile alin. (1) , ASPAAS poate permite auditorilor financiari sau firmelor de audit autorizate în România să transfere dosare de audit și alte documente de audit direct către autoritățile competente ale unei țări terțe, cu condiția ca

ASPAAS aduce la cunoștința Comisiei Europene acordurile de colaborare prevăzute la alin. (1) și (4) la care este parte.

În aplicarea prevederilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, ASPAAS este autoritatea competentă responsabilă cu îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 537/2014 și cu verificarea punerii în aplicare a prevederilor acestuia.

Auditorii financiari și firmele de audit pot presta serviciile menționate la art. 5 alin. (1) paragraful 2 lit. a) pct. (i) și pct. (iv)-(vii) și la lit. f) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a)-c) din respectivul regulament.

În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, durata maximă a misiunii de audit efectuate la entitățile de interes public este de 10 ani.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , misiunile de audit pentru care s-au încheiat contracte anterior datei intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, în baza cărora s-au prestat servicii de audit pentru entitatea de interes public în cauză pe o perioadă de cel puțin 10 ani, pot rămâne valabile până la data de 30 iunie 2026.

Misiunile de audit care la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență au o durată mai mică de 10 ani consecutivi pot rămâne valabile până la sfârșitul duratei maxime menționate la art. 71 alin. (3) din Legea nr. 162/2017 , cu modificările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență.

Prin reglementări emise de ASPAAS, aprobate prin ordin al președintelui, se stabilesc cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească auditorii financiari și firmele de audit care efectuează misiuni de audit statutar la entități de interes public, cu scopul asigurării efectuării auditului statutar al acestor entități la un nivel de calitate corespunzător.

ASPAAS se înființează prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, înființat conform art. 53 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

ASPAAS este autoritatea competentă în domeniul supravegherii în interes public a auditului statutar și își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi.

ASPAAS este instituție publică, cu personalitate juridică, având rolul de a asigura supravegherea în interes public, potrivit principiilor cuprinse în Directiva 2006/43/CE, cu modificările și completările ulterioare, asigurând aplicarea, implementarea și urmărirea respectării actelor normative emise la nivelul Uniunii Europene, transpuse în legislația națională sau care se aplică direct, în domeniile prevăzute de prezenta lege.

ASPAAS funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

ASPAAS are sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 16, sectorul 5. Sediul ASPAAS se poate modifica, în condițiile legii, prin ordin al președintelui ASPAAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ASPAAS își desfășoară activitatea potrivit prezentei legi, hotărârii Guvernului prevăzute la art. 81 alin. (1) și Regulamentului de organizare și funcționare a ASPAAS, aprobat de ministrul finanțelor publice.

În vederea asigurării aplicării în condiții de continuitate a prevederilor Directivei 2006/43/CE, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea prevederilor art. 81 , ASPAAS preia personalul, precum și patrimoniul de la entitatea care se reorganizează, stabilit pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Încadrarea personalului preluat de la Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal.

Atribuțiile principale ale ASPAAS, în calitate de autoritate competentă potrivit Directivei 2006/43/CE, cu modificările și completările ulterioare, și prezentei legi, sunt următoarele

ASPAAS îndeplinește și orice alte atribuții specifice domeniului său de activitate, stabilite prin prezenta lege sau prin alte reglementări naționale și ale Uniunii Europene.

ASPAAS are dreptul de a solicita entităților ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar informațiile pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. În conformitate cu dispozițiile prezentei legi și ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014, entitățile în cauză au obligația să răspundă cu celeritate solicitărilor ASPAAS.

ASPAAS, în exercitarea dreptului său de a solicita informații de la auditorii financiari, firmele de audit, entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar sau CAFR, utilizează instrumente precum raportări, chestionare, intervievări sau alte modalități, în funcție de obiectivul avut în vedere.

ASPAAS are dreptul de a efectua verificări cu privire la informațiile primite de la auditorii financiari, firmele de audit, entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar sau CAFR, pentru a constata dacă acestea corespund realității și legalității.

ASPAAS are dreptul de a solicita oricărei instituții și/sau autorități cu atribuții de reglementare/supraveghere a entităților de interes public informațiile pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. Instituțiile în cauză trebuie să răspundă cu celeritate solicitărilor ASPAAS.

ASPAAS este condusă de un președinte cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanțelor publice.

În exercitarea atribuțiilor, președintele ASPAAS emite ordine și decizii.

Ordinele președintelui ASPAAS cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele ASPAAS are calitatea de ordonator terțiar de credite și poate delega această calitate către funcționari publici de conducere, în condițiile legii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

Președintele reprezintă ASPAAS în raporturile cu autoritățile administrației publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum și cu organisme din țară și din străinătate.

Președintele ASPAAS poate delega, în condițiile legii, unele atribuții către funcționari publici de conducere din cadrul ASPAAS. Prin ordinul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

În cazul în care președintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, îl deleagă prin ordin pe unul dintre funcționarii publici de conducere să exercite aceste atribuții.

Președintele ASPAAS răspunde în fața ministrului finanțelor publice pentru întreaga activitate a ASPAAS.

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, președintele ASPAAS este sprijinit de membrii Consiliului superior al ASPAAS.

Membrii Consiliului superior reprezintă instituțiile care i-au desemnat și sunt consultați cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a ASPAAS.

Consiliul superior este format din 5 membri și are următoarea componență

Consiliul superior alege un președinte dintre membrii săi. Durata mandatului președintelui Consiliului superior este de un an, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată.

Membrii Consiliului superior trebuie să se afle în raporturi juridice cu instituția care i-a desemnat. Încetarea raporturilor juridice cu instituția pe care o reprezintă are ca efect încetarea mandatului persoanei respective în Consiliul superior.

Președintele ASPAAS participă la ședințele Consiliului superior.

Toți membrii Consiliului superior trebuie să fie nepracticieni în domeniul auditului financiar și al asigurării raportării privind durabilitatea.

Consiliul superior se întrunește trimestrial, precum și la convocarea președintelui ASPAAS.

Ședințele Consiliului superior sunt statutare, cu condiția participării a cel puțin 3 membri ai acestuia.

Membrii Consiliului superior primesc o indemnizație trimestrială de participare la ședințe. Nivelul indemnizației este de 25% din indemnizația președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe din trimestru.

Durata mandatului membrilor Consiliului superior este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituției care i-a numit.

Președintele ASPAAS poate invita la ședințele Consiliului superior și alte persoane, în funcție de ordinea de zi a ședințelor.

Membrii Consiliului superior, prin experiența specifică în domeniile de activitate pe care le reprezintă, asigură suportul tehnic și expertiza necesare președintelui pentru desfășurarea corespunzătoare a activității ASPAAS.

Consiliul superior are următoarele atribuții

Membrii Consiliului superior emit opinii și puncte de vedere, în condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a ASPAAS.

Planul anual de activitate și raportul anual de activitate ale ASPAAS se supun aprobării ministrului finanțelor publice și se publică pe site-ul ASPAAS.

Abrogat.

Structura organizatorică și numărul de posturi ale ASPAAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Abrogat.

Salarizarea personalului ASPAAS se stabilește la nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice sau din instituțiile subordonate acestuia, în cazul în care nu există funcție similară.

În subordinea președintelui se organizează un cabinet care funcționează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul ASPAAS se constituie și funcționează Comisia de disciplină.

Comisia de disciplină este formată din 5 membri cu experiență relevantă în domeniul juridic sau în domeniul auditului financiar și are următoarea componență

Membrii Comisiei de disciplină sunt numiți prin ordin al președintelui ASPAAS.

Comisia de disciplină alege un președinte dintre membrii săi.

Punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislația auditului statutar se realizează prin Comisia de disciplină.

Durata mandatului membrilor Comisiei de disciplină este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituției care i-a numit.

Organizarea, funcționarea, atribuțiile Comisiei de disciplină, precum și derularea procedurii administrative sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a ASPAAS și Regulamentul intern al Comisiei de disciplină, aprobat prin ordin al președintelui ASPAAS.

Comisia de disciplină se întrunește cel puțin o dată pe lună și ori de câte ori se impune, la convocarea președintelui acesteia.

Ședințele Comisiei de disciplină sunt statutare cu condiția participării a cel puțin 3 membri ai acesteia.

Comisia de disciplină întocmește un raport cu propunerea de soluționare a sesizării.

Comisia de disciplină este competentă cu privire la sesizările administrative referitoare la auditorii financiari, firmele de audit și entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar, membrii organelor administrative sau de conducere ale acestora, precum și pentru membrii Consiliului CAFR, în oricare dintre următoarele situații

În baza raportului prevăzut la alin. (9) , președintele ASPAAS emite ordin de soluționare a sesizărilor, care se comunică părților.

Membrii Comisiei de disciplină primesc o indemnizație de participare la ședințe, care se acordă lunar în lunile în care se întrunește comisia. Nivelul indemnizației este de maximum 25% din indemnizația președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe.

Cuantumul indemnizației este același indiferent de numărul de ședințe care au loc în cadrul aceleiași luni.

Cuantumul indemnizației și modalitatea de acordare se stabilesc prin ordin al președintelui ASPAAS.

ASPAAS poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, în legătură cu abaterile administrative săvârșite de auditorii financiari și firmele de audit din România în situațiile prevăzute la art. 83 alin. (10) . De asemenea, ASPAAS se poate autosesiza în legătură cu astfel de abateri.

Derularea procedurii disciplinare, precum și orice alte aspecte legate de soluționarea cauzei disciplinare se reglementează prin Regulamentul Comisiei de disciplină.

ASPAAS solicită informații CAFR sau oricărui altui organism profesional la care auditorul financiar sau firma de audit împotriva căruia/căreia este formulată sesizarea este membru, ori de câte ori este necesar.

În cazul abaterilor administrative săvârșite de persoanele enumerate la art. 83 alin. (10) lit. c) , calitatea de membru al Consiliului CAFR sau de alți membri aleși sau care ocupă o funcție în structurile de conducere ale CAFR trebuie să fie deținută ori la momentul săvârșirii faptei, ori la momentul sesizării abaterii. Pierderea calității de membru după săvârșirea faptei sau după sesizarea abaterii nu atrage schimbarea competenței de soluționare a sesizării.

În cazul dobândirii calității de membru al Consiliului CAFR sau de alți membri aleși sau care ocupă o funcție în structurile de conducere ale CAFR după sesizarea abaterii, competența de soluționare a sesizării este a ASPAAS. Pierderea calității înainte de soluționarea sesizării de către ASPAAS nu atrage schimbarea competenței stabilite conform prezentului alineat. (6) Sesizarea administrativă se soluționează în termen de un an de la data înregistrării sesizării, în cadrul Comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 5 ani de la data săvârșirii abaterii administrative.

Ordinele de soluționare a sesizărilor disciplinare ale președintelui ASPAAS se pot contesta la instanța competentă în a cărei rază teritorială se află sediul ASPAAS, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Contestația formulată potrivit alin. (7) și comunicată potrivit prevederilor art. 201 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările ulterioare, suspendă executarea sancțiunii administrative.

Finanțarea ASPAAS se asigură din venituri proprii și, în completare, subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Veniturile proprii ale ASPAAS se constituie din: a) contribuția CAFR care reprezintă 30% din cheltuielile curente și de capital ale ASPAAS realizate în ultimul exercițiu bugetar cunoscut la data elaborării proiectului legii bugetare anuale

Plata contribuției prevăzute la alin. (2) se efectuează în două tranșe semestriale, în baza înștiințării de plată emise de ASPAAS, întocmită în baza bugetului aprobat. Înștiințarea de plată se supune dispozițiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de administrare a contribuției CAFR și termenele de plată se stabilesc prin ordin al președintelui ASPAAS.

Taxele și cotizațiile menționate la alin. (2) lit. b)-f) se reglementează prin normele specifice emise de ASPAAS în aplicarea prevederilor art. 8 , 11 , 13-16 , 67 și 68 .

Nivelul taxelor și cotizațiilor prevăzute la alin. (2) , termenele de plată și orice alte aspecte referitoare la plata acestora se stabilesc prin ordin al președintelui ASPAAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordinul președintelui ASPAAS prevăzut la alin. (6) are caracter executoriu și se supune dispozițiilor Legii nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.