LEGE nr. 157 din 11 iulie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 2, literele a), c), d), e), g) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins
străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene
rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență
rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență
sponsor - străinul, posesor al unui permis de ședere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei, sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei ori ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență; Lit. e) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
viza - autorizația, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență
drept de ședere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii
La articolul 2, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e^1), cu următorul cuprins: e^1) reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei, indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;"
La articolul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins: f^1) fila separată pentru aplicarea vizei - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize
La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g^1), cu următorul cuprins: g^1) viza de lungă ședere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;"
La articolul 2, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i^1), cu următorul cuprins: i^1) drept de ședere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condițiile legii;"
La articolul 2, după litera k) se introduce o nouă literă, litera k^1), cu următorul cuprins: k^1) permis de ședere în scop de detașare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă în baza detașării pe teritoriul României;"
La articolul 2, după litera o) se introduc zece noi litere, literele p)-z), cu următorul cuprins
titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condițiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil
certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieșirea din țară a străinilor incluși în programul de repatriere voluntară asistată
stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor și imigrației
Cartea albastră a UE - permisul de ședere în scop de muncă ce poartă denumirea «Cartea albastră a UE» și care conferă posesorului acestuia dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de angajat pe un loc de muncă înalt calificat
primul stat membru - statul membru al Uniunii Europene care acordă primul «Cartea Albastră a U.E.», permisul ICT sau permisul de ședere în scop de cercetare sau studii
ședere ilegală - prezența pe teritoriul României a unui străin care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, ori condițiile de intrare sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță; Lit. u) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
returnare - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin într-o țară terță, respectiv țara de origine, țara de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România ori Uniunea Europeană sunt părți sau altă țară terță în care străinul decide să se întoarcă și în care acesta este acceptat; Lit. v) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. v^1) expulzare - punerea în executare a pedepselor accesorii, respectiv complementare de interzicere a exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, aplicate potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal; Lit. v^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. v^2) îndepărtare sub escortă - executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau expulzarea, prin însoțirea străinilor în afara României; Lit. v^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
interdicția de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea și șederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată
riscul sustragerii - existența motivelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei măsuri de îndepărtare se poate sustrage acesteia; Lit. y) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
persoane vulnerabile - minori, minori neînsoțiți, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinți singuri cu copii minori și persoane care au fost supuse torturii, violului și altor forme grave de violență psihică, fizică sau sexuală
La articolul 6 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;"
La articolul 6 alineatul (1), litera f) se abrogă
La articolul 6 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins
pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informații Schengen în scopul refuzului intrării; Lit. g) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 6, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.
Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite în acorduri și înțelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorității competente
La articolul 7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunși în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b)
La articolul 8, partea introductivă a alineatului
se modifică și va avea următorul cuprins:
Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:"
La articolul 8, partea introductivă a alineatului
se modifică și va avea următorul cuprins:
Organele poliției de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:"
La articolul 8 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins: b^1) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;"
La articolul 8, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum și Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Alin. (4) al art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 9 Executarea măsurii nepermiterii intrării în România
Străinul împotriva căruia s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România are posibilitatea să părăsească voluntar punctul de trecere a frontierei de stat în termen de cel mult 24 de ore. Termenul se calculează începând cu ora următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România.
La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), măsura nepermiterii intrării în România se pune în executare de către organele poliției de frontieră, cu luarea în considerare a stării de sănătate a străinului și cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7) și (8), prin trimiterea acestuia către țara de origine sau către o altă destinație pe care o acceptă și unde este acceptat, cu excepția teritoriului României.
În cazul în care organele poliției de frontieră constată că pentru îndeplinirea demersurilor legate de părăsirea punctului de trecere a frontierei sunt necesare mai mult de 12 ore, străinul este cazat într-un spațiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locație stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit.
Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră stabilește, prin dispoziție, amplasamentul locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de ordine interioară pe care străinii cazați în aceste locații sunt obligați să le respecte, precum și modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din locațiile respective. La solicitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, alte autorități ale administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale acordă sprijin, în limita atribuțiilor legale proprii, pentru organizarea și funcționarea locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3). Articolul 10 Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat
Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor de trecere a frontierei acceptate de statul român. Articolul 16 Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1)
La articolul 16^4 alineatul (3), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins
străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;"
La articolul 20 litera d), după punctul (iv) se introduce un nou punct, punctul (iv^1), cu următorul cuprins: (iv^1) detașare, identificată prin simbolul D/DT;"
La articolul 20 litera d), punctul (vii) se modifică și va avea următorul cuprins: (vii) activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;"
Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 21 Viza de tranzit aeroportuar
Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.
Incidența situațiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2)
La articolul 23, alineatul (2) se abrogă
La articolul 23 alineatul (4), literele d) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins
afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcțiune sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România
activități sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activități sportive ocazionale
La articolul 24 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins: d^1) detașare - străinilor calificați, angajați ai unei persoane juridice cu sediul în străinătate, care urmează să desfășoare activități în muncă pe teritoriul României, în condițiile legii. Articolul 32 Acordarea vizei de către organele poliției de frontieră Organele poliției de frontieră aplică prevederile art. 35 și 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepție, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă ședere și a vizelor de tranzit
La articolul 33, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări
La articolul 33 alineatul (2), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins
străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;"
La articolul 33 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins
străinii au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior
La articolul 33 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins
după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declarați indezirabili
La articolul 33, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliției de frontieră poate fi contestată în condițiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condițiile art. 84
La articolul 33, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ștampilă cu mențiunea «ANULAT» sau «REVOCAT», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum și termenul «viză» se anulează prin hașurare
Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 34 Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar
Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile existenței vizei unui stat terț care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condițiile prezentării biletului de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.
Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize
La articolul 36 alineatul (1) litera f), punctul (iii) se abrogă
La articolul 36 alineatul (1) litera g), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins: (iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă
La articolul 38 alineatul (1), partea introductivă a literei a) se modifică și va avea următorul cuprins
vizită - pot face invitații cetățenii români, cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, cetățenii Confederației Elvețiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidența sau șederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:"
La articolul 38 alineatul (1) litera a), punctul (i) se modifică și va avea următorul cuprins: (i) cartea de identitate sau pașaportul pentru cetățenii români, cartea de identitate sau pașaportul și certificatul de înregistrare, cartea de rezidență sau cartea de rezidență permanentă pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și pentru cetățenii Confederației Elvețiene, precum și pentru membrii de familie ai acestora și pașaportul și permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;"
La articolul 38 alineatul (1) litera b), punctele (i) și (ii) se modifică și vor avea următorul cuprins: (i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația; (ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia
La articolul 38 alineatul (1) litera c), punctele (i) și (ii) se modifică și vor avea următorul cuprins: (i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația; (ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia
La articolul 40 alineatul (1), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins
străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecție subsidiară ori se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare
soțul/soția și părinții străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecție subsidiară ori care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare
La articolul 40 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins
străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, și care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare; Articolul 43 Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiție, în condițiile prezentului articol. (2) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine se acordă străinilor prevăzuți la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul și valoarea investiției, numărul estimat de locuri noi de muncă și etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiție și sumele aferente acestora, locația investiției, durata investiției și amortizării acesteia, proiecția activității financiare pe o perioadă de minimum 3 ani
fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetățean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100.000 euro, pentru străinii asociați într-o societate cu răspundere limitată și cel puțin 150.000 euro, pentru străinii acționari într-o societate pe acțiuni
vor realiza, în maximum 12 luni de la data obținerii permisului de ședere, o investiție potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată și de cel puțin 150.000 euro pentru o societate pe acțiuni
prin activitatea pe care o presupune investiția propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obținerii permisului de ședere, cel puțin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată și cel puțin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acțiuni.
În cazul societăților cu 2 sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției ce urmează a fi realizată și numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.
Străinii care au mai obținut anterior un aviz din partea Agenției Române pentru Investiții Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în condițiile prezentului articol, în următoarele situații
dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior
dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior.
Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele documente
avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine
certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică
asigurare medicală pe perioada valabilității vizei
dovada asigurării condițiilor de cazare.
Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competențelor.
Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice, de utilitate și fezabilitate economică a investiției ce urmează a fi implementată de către cetățeanul străin. 55. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 44 Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor în scopul încadrării în muncă pe teritoriul României la un angajator.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente
copia avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3)
dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori de reședință
asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
Solicitarea de viză depusă în baza unui aviz de angajare pentru lucrători sezonieri, în cuprinsul căruia nu se menționează că angajatorul asigură cazarea solicitantului, trebuie să fie însoțită, suplimentar față de documentele prevăzute la alin. (2) , de dovada asigurării condițiilor de cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat pentru toată durata șederii preconizate, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate ori de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului sau a unei declarații autentificate privind asigurarea condițiilor de cazare adecvată pentru solicitant, dată de titularul unui drept de proprietate sau de folosință a unei locuințe de pe teritoriul României. Articolul 44^1 Viza de lungă ședere pentru detașare
Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă străinilor în scopul desfășurării de activități lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente
copia avizului de detașare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României
dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori de reședință
asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă fără prezentarea copiei avizului de detașare străinilor din următoarele categorii
străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, cu condiția prezentării permisului de ședere din acel stat
străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii
străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome.
Solicitarea de viză prevăzută la alin. (3) trebuie să fie însoțită de următoarele documente
copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din statul membru respectiv, tradus și legalizat
permisul de ședere valabil eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie
copia actului de detașare, tradus și legalizat
dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu sau de reședință
asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se aprobă de Centrul Național de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).
Pentru străinii prevăzuți la alin. (3) este necesară obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7).
Viza de lungă ședere pentru detașare atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României. Articolul 45 Viza de lungă ședere pentru studii
Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional.
Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente
în cazul studenților: (i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației Naționale, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ cu frecvență, la o instituție de învățământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii; (ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puțin un an de studii; (iii) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; (iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică; (v) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei; (vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor; (vii) dovada cunoașterii limbii în care se va desfășura programul de studii pe care îl va urma, cu excepția anului pregătitor de limba română pentru cetățenii străini
în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional: (i) dovada acceptării la studii eliberată de Ministerul Educației Naționale, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ cu frecvență; (ii) dovada participării într-un program de schimb de elevi sau proiect educațional, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop; (iii) dovada din partea organizației care realizează schimbul de elevi sau proiectul educațional, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreținere, inclusiv cheltuielile de școlarizare, precum și eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare; (iv) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei; (v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizația care realizează schimbul de elevi sau proiectul educațional și care deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie din România sau într-o unitate specială de cazare selecționată de către organizația care realizează schimbul de elevi sau proiectul educațional; (vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor
în cazul stagiarilor care participă la un program de formare profesională neremunerată: (i) acord de formare profesională; (ii) angajament scris al entității-gazdă în sensul că, în cazul în care un stagiar rămâne în mod ilegal pe teritoriul României, entitatea respectivă răspunde de rambursarea cheltuielilor suportate din fonduri publice pentru șederea și îndepărtarea stagiarului respectiv; (iii) dovada deținerii unei diplome de absolvire a învățământului superior în ultimii doi ani care precedă data cererii sau dovada participării la un ciclu de studii care conduce la obținerea unei astfel de diplome; (iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; (v) dovada asigurării condițiilor de cazare.
Acordul de formare profesională prevăzut la alin. (2) lit. c) pct. (i) cuprinde cel puțin următoarele elemente: (i) o descriere a programului de formare profesională, inclusiv obiectivul educațional sau componentele de învățare ale acestuia; (ii) durata stagiului; (iii) condițiile de plasare și de monitorizare ale stagiului; (iv) orarul stagiului; (v) raporturile juridice dintre stagiar și entitatea-gazdă.
Străinii care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 13 și 19 ani.
Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. (ii) și (iii), iar cei de origine română nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. (iii).
Viza prevăzută la alin. (1) se acordă și străinilor acceptați la studii în baza tratatelor internaționale la care România este parte.
La rubrica «observații» a autocolantului de viză aferent vizei de lungă ședere pentru studii se înscrie, după caz, mențiunea «student», «elev» sau «stagiar 58. La articolul 46, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT, al unui permis «mobile ICT», al unui permis de ședere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru: Articolul 47 Viza de lungă ședere pentru activități religioase Viza de lungă ședere pentru activități religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, în următoarele condiții
existența avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfășoară activități similare în țara de origine sau de reședință, după consultarea autorității naționale în domeniul combaterii terorismului
solicită prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza de lungă ședere sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepția membrilor de familie ai cetățeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de ședere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, precum și a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5); Articolul 56 Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă
Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut.
Prevederile alin. (1) referitoare la nivelul salariului înscris în contractul de muncă nu se aplică în cazul străinilor angajați în sistemul bugetar, al căror salariu este stabilit potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu excepția lucrătorilor înalt calificați.
Abrogat.
Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă următoarele documente
contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă
dovada menținerii salariului cel puțin la nivelul prevăzut la alin. (1) pe toată perioada șederii acordată anterior.
Prin excepție de la alin. (1) și (4), străinilor care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori a altui document cu aceeași valoare juridică, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată în această calitate, cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Dreptul de ședere temporară în scop de muncă se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.
Dreptul de ședere temporară pentru lucrătorii stagiari se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, fără a depăși o durată totală de ședere de un an pe teritoriul României, în această calitate.
Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.
Dreptul de ședere temporară pentru lucrătorii au pair se prelungește în condițiile prevederilor alin. (11^1) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă cu timp parțial, fără a depăși o durată totală de ședere de un an pe teritoriul României, în această calitate.
Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru. (ii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni
La articolul 62, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:
Membrului de familie al cetățeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungește dreptul de ședere temporară pe o perioadă care nu depășește perioada de valabilitate a cărții provizorii de identitate a cetățeanului român
La articolul 62, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) și (3^2) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare
La articolul 63 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins
soții sunt inconsecvenți ori există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia;"
Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 64 Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent
Dreptul de ședere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplinește următoarele condiții
este posesorul unui permis de ședere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei
a avut drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărți albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de ședere ale acestora în diferite state membre.
Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situații
a fost pronunțată desfacerea căsătoriei
a încetat relația de parteneriat
sponsorul/cetățeanul român a decedat
a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situația în care este membru de familie al unui cetățean român.
În vederea acordării dreptului de ședere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declarația notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naștere.
Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta. Articolul 66 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități religioase
Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere pentru desfășurarea de activități religioase pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în acest scop dacă prezintă avizul valabil acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în condițiile art. 47 lit. a). (v) această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România care participă activ la viața economică, socială și culturală a societății românești, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004 , cu modificările și completările ulterioare; Articolul 81 Situațiile în care se dispune returnarea
Inspectoratul General pentru Imigrări dispune returnarea împotriva străinilor pentru care constată șederea ilegală, prin emiterea deciziei de returnare.
Inspectoratul General pentru Imigrări constată șederea ilegală a străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații
străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României
străinul a intrat în România în perioada interdicției de intrare în România dispusă anterior
străinul nu mai îndeplinește condițiile de intrare și/sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță de urgență
dreptul de ședere al străinului, stabilit prin viză, în baza convențiilor internaționale sau actelor normative de desființare a vizelor, sau, după caz, prin permisul de ședere ori de mic trafic de frontieră, a încetat
străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunțat la aceasta și care nu a respectat obligația de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislației privind azilul
străinul a fost declarat indezirabil.
Străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) și care beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul unui alt stat membru li se solicită, în scris, de către Inspectoratul General pentru Imigrări să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care aceștia nu părăsesc teritoriul României, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).
În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar care se află într-o procedură de preluare de către un alt stat membru al Uniunii Europene în baza unui acord bilateral, nu se emite decizie de returnare. În cazul în care la finalizarea procedurii străinii nu sunt preluați de celălalt stat membru, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).
În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar și într-o procedură de prelungire a dreptului de ședere temporară sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității, Inspectoratul General pentru Imigrări decide cu privire la emiterea deciziei de returnare sau amânarea emiterii acesteia până la finalizarea procedurii respective.
În situația în care perioada de ședere legală pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mențiunilor din documentul de călătorie al străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări sau Inspectoratul General al Poliției de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul frontierelor Schengen. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 82, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 82, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins
La articolul 82 alineatul (3) litera a), punctele (i) și (iii) se modifică și vor avea următorul cuprins
La articolul 82 alineatul (3), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 82 alineatul (3), litera c) se abrogă
La articolul 82, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins
La articolul 82, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 82 Interzicerea returnării
Măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații
străinul este minor, iar unul dintre părinții acestuia are drept de ședere în România
străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate
străinul este căsătorit cu un cetățean român sau cu un străin care are drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României
străinul a depășit vârsta de 65 de ani. Articolul 84 Comunicarea deciziei de returnare
Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin remiterea unui exemplar al acesteia străinului împotriva căruia a fost emisă.
Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește, atunci când străinul nu este prezent.
În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare.
Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații
străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă
străinul nu mai locuiește la adresa declarată
străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 87 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 87 alineatul (1), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) și f), cu următorul cuprins
La articolul 87, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: Articolul 87 Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 86 alin. (5)
Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data primirii cererii.
Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil până la soluționarea căii de atac. Instanța soluționează cererea de suspendare de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 88, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins
La articolul 88, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 88 Plecarea voluntară
Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) are posibilitatea să execute voluntar obligația de returnare oricând în termenul pentru plecarea voluntară.
Termenul pentru plecarea voluntară este de 15 zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru
străinul care a fost depistat fără drept de ședere ori care a depășit perioada de ședere sau zona de frontieră stabilite prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună
străinul al cărui permis de mic trafic de frontieră sau a cărui viză a fost anulat/ă ori revocat/ă.
Termenul pentru plecarea voluntară este de 30 de zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru
străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat cu ședere ilegală
străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept
străinul căruia i-a încetat dreptul de ședere pe termen lung și care nu a solicitat prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit art. 70 alin. (4).
În situații temeinic justificate, ținând seama de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata șederii legale, existența copiilor care frecventează școala și existența altor legături familiale, Inspectoratul General pentru Imigrări prelungește termenele prevăzute la alin. (2) și (3), la cererea străinului împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare, cu cel mult 30 de zile. Prelungirea se comunică, în scris, străinului.
Până la data aplicării în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emisă în acest sens, obligația de returnare se prezumă executată la data la care străinul părăsește teritoriul României. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 89, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 89 Îndepărtarea sub escortă
Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) este îndepărtat sub escortă.
Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) este îndepărtat sub escortă
dacă nu a executat voluntar obligația de returnare, după împlinirea termenului pentru plecarea voluntară
dacă se constată că străinul prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3), chiar înainte de împlinirea termenului pentru plecarea voluntară.
Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări prin însoțirea străinului până la frontieră ori până într-o țară terță, respectiv țara de origine, de tranzit sau de destinație.
Prin excepție de la prevederile alin. (3), străinul, în al cărui permis de ședere pe termen lung era înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către un alt stat membru, este îndepărtat sub escortă către statul membru indicat în respectiva mențiune, dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că acesta beneficiază în continuare de protecție internațională. Pentru respectarea obligațiilor asumate de România prin tratate, în cazul străinului declarat indezirabil sau care face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal este posibilă îndepărtarea sub escortă și către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecție internațională.
Prin excepție de la alin. (3), străinul care a avut un drept de ședere temporară potrivit art. 128, în al cărui permis de ședere pe termen lung eliberat de un alt stat membru este înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale, poate fi îndepărtat sub escortă către o țară terță dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că protecția internațională a fost retrasă sau dacă a fost declarat indezirabil ori face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 , cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal.
În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autoritățile române analizează situația străinului pentru a se asigura că acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (2) sau art. 96 alin. (1) , dar și că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 90, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 90 Procedura îndepărtării sub escortă
Îndepărtarea sub escortă a străinilor care posedă documente de trecere a frontierei de stat valabile și mijloace financiare se realizează în termen de 24 de ore de la depistarea acestora, dacă nu este necesară efectuarea altor formalități.
În cazul în care există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi realizată în termenul prevăzut la alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări analizează situația străinului și aplică dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind tolerarea rămânerii pe teritoriul României sau privind custodia publică, după caz.
Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanțe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor de pe teritoriul României se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.
Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România se solicită documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine prin Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În situația în care documentele de trecere a frontierei de stat nu au putut fi obținute în condițiile alin. (3) sau (5), Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează titluri de călătorie pentru străini, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forța numai în cazurile în care aceasta este necesară pentru protejarea vieții sau integrității fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnității străinului, gradual și proporțional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
La îndepărtarea sub escortă pe cale aeriană sunt respectate prevederile Orientărilor comune privind dispozițiile de siguranță care urmează să fie luate pentru operațiunile comune de expulzare pe cale aeriană, cuprinse în anexa la Decizia 2004/573/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două sau mai multe state membre a resortisanților țărilor terțe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 91, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: Articolul 91 Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie
Străinii pot fi îndepărtați sub escortă și potrivit procedurii stabilite prin acordurile de readmisie încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terțe, doar în măsura în care dispozițiile acestora le sunt mai favorabile decât dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență.
La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terț, cu condiția escortării și a prezentării garanțiilor că acesta își poate continua călătoria și poate intra în statul de destinație. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
Articolul 92 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 92 Măsuri de asistență între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării sub escortă pe calea aerului
În situația în care executarea măsurii de îndepărtare nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în țara de destinație, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
Pentru executarea măsurii de îndepărtare a străinului pe calea aerului, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune escortarea acestuia până în țara de tranzit sau de destinație în următoarele cazuri
țara de tranzit sau de destinație solicită ca străinul să fie escortat
este necesară acordarea de asistență medicală străinului în timpul îndepărtării sub escortă
străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârșirea de fapte de natură penală în timpul îndepărtării sub escortă
există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenționează să rămână în țara de tranzit
autoritățile române cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale solicită ca străinul să fie escortat.
Pe durata executării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmați și poartă ținută civilă. Aceștia sunt obligați să respecte legislația statului de tranzit, să folosească forța, cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7), numai atunci când reprezentanții statului de tranzit nu sunt prezenți sau este necesară acordarea de sprijin acestora.
Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în țară a străinilor dacă, în timpul executării măsurii de îndepărtare pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situații
autorizația de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată
străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului
îndepărtarea străinului către o altă țară de tranzit ori către țara de destinație sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată
tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene.
Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă
străinul este suspect sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pe teritoriul României
tranzitul către alte state sau intrarea în țara de destinație nu este permisă
în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României
străinul reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică sau relațiile internaționale ale statului român
asistența solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritățile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată inițial, în care poate fi acordată asistența tranzitului.
În situația în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situațiile prevăzute la alin. (6), autorizațiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităților solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.
Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel puțin două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente și justificate.
Forma și conținutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia se comunică statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră stabilește puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.
Operațiunea de tranzit nu trebuie să depășească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistență suplimentare pentru continuarea operațiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
În limita mijloacelor disponibile și în conformitate cu standardele internaționale relevante, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră asigură măsurile de asistență necesare de la aterizare și până la părăsirea aeroportului către țara de destinație, în ceea ce privește
întâmpinarea străinului la aeronavă și escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură
asigurarea tratamentului medical de urgență străinului și, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia
asigurarea hranei pentru străin și, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia
primirea, păstrarea și predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortați
în cazul străinilor neescortați, informarea statului solicitant despre locul și ora plecării străinului de pe teritoriul statului român
informarea statului solicitant în privința oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului
pe timpul staționării în aeroportul de tranzit, șeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spații special amenajate și folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.
Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant
După articolul 92 se introduce un nou articol, articolul 92^1, cu următorul cuprins: Articolul 92^1 Abrogat Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 94, alineatele (3) și (5) se abrogă. Articolul 94 Recunoașterea deciziilor de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene
Deciziile de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român și sunt puse în executare de Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele cazuri
decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică sau securitate națională, astfel: (i) când străinul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an; (ii) ca urmare a desfășurării de către străini ori a existenței unor indicii temeinice că străinul urmează să desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică sau securitatea națională
decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condițiilor referitoare la intrarea și șederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.
Criteriile și aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoașterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Pentru a fi puse în executare este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autoritățile emitente.
Sunt exceptați de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetățenilor români, precum și membrii de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
În vederea aplicării prezentului articol, Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează și face schimb de informații cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Cheltuielile angajate de către Inspectoratul General pentru Imigrări în scopul punerii în executare a deciziilor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinație.
Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenți.
Inspectoratul General pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în executare măsurile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritățile române, în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinație.
Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Inspectoratul General pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în executare a măsurii de îndepărtare.
În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsurile ce țin de punerea în executare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 96, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins: Articolul 96 Suspendarea executării obligației de returnare
Executarea obligației de returnare se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența următoarelor situații
returnarea se poate realiza numai către un stat față de care există temeri justificate că viața străinului este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante; Articolul 97 Garanții în așteptarea returnării Măsurile luate de autoritățile române competente cu privire la străinii aflați pe teritoriul României în termenul pentru plecarea voluntară sau în perioada suspendării executării obligației de returnare respectă următoarele principii
menținerea unității familiale cu membrii familiei prezenți pe teritoriul României
asigurarea îngrijirii medicale de urgență și a tratamentului de bază al bolii
acordarea accesului minorilor la sistemul de învățământ
luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
După articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 97^1, cu următorul cuprins: Articolul 97^1 Abrogat Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 98, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 98, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: Articolul 98 Monitorizarea îndepărtării sub escortă
Monitorizarea activității de îndepărtare sub escortă se realizează de organizațiile și organismele naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, care desfășoară activitatea de supraveghere a îndepărtării sub escortă a străinilor.
La solicitarea organizațiilor și organismelor naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informații privind organizarea misiunilor de escortă, asigurând posibilitatea reprezentanților acestora de a supraveghea modul în care se desfășoară acestea.
Rapoartele de evaluare întocmite cu ocazia monitorizării vor fi transmise spre valorificare Avocatului Poporului. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 99, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 99, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: Articolul 99 Efectuarea expulzării
Expulzarea se efectuează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Prevederile art. 90-93 și 98 se aplică în mod corespunzător.
Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data începerii executării pedepsei accesorii, respectiv complementare, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal . Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 101, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 101, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: Articolul 101 Luarea în custodie publică a străinilor
Luarea în custodie publică este măsura de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României, dispusă împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă.
Luarea în custodie publică se dispune în scris prin ordonanță motivată în drept și în fapt de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, împotriva străinului care nu poate fi îndepărtat sub escortă în termen de 24 de ore și care se află în una dintre următoarele situații
prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă
evită ori împiedică pregătirea returnării sau procesul de îndepărtare sub escortă
face obiectul expulzării.
Prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă
străinul care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3)
străinul declarat indezirabil
străinul care nu a respectat termenul de plecare voluntară
străinul căruia i-a fost revocată tolerarea.
Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu pot fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanței este definitivă.
De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (4), îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabilește primul termen de judecată și dispune citarea părților. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar atunci când străinul depune întâmpinare aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia cunoștință despre conținutul său din dosarul cauzei. Cererile de prelungire a duratei de luare în custodie publică sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăși 6 luni.
Perioada prevăzută la alin. (6) poate fi extinsă în mod excepțional, în condițiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăși 12 luni, în cazurile în care Inspectoratul General pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea sub escortă a străinului, din cauza
acțiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare sub escortă
întârzierilor în obținerea documentației necesare îndepărtării sub escortă din partea țărilor terțe.
În situația în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată că acestuia îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (1) sau art. 96 alin. (1), măsura luării în custodie publică încetează de drept. În situația în care străinul formulează pentru prima dată o cerere de protecție internațională, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la procedura ordinară de azil. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură. Articolul 102 Dispunerea de măsuri derogatorii în situații excepționale
În situațiile în care trebuie returnat un număr mare de străini, caz care reprezintă o sarcină neprevăzută și dificilă pentru capacitatea centrelor de cazare sau pentru personalul Inspectoratului General pentru Imigrări, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, cazarea străinilor se poate realiza în alte spații aflate în administrarea ministerului, separat de alte persoane împotriva cărora au fost dispuse măsuri privative de libertate, atât timp cât durează situația excepțională.
Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele prevăzute la art. 101 alin. (10) pot fi depășite cu maximum 30 de zile.
Inspectoratul General pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse potrivit alin. (1), precum și la încetarea aplicării acestora. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
Articolul 103 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 103 Centrele de cazare
Străinii luați în custodie publică vor fi introduși în centre de cazare, denumite în continuare centre.
Centrele sunt locuri închise, special amenajate și destinate cazării temporare a străinilor care au fost luați în custodie publică, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Centrele sunt înființate, organizate, autorizate sanitar, amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții adecvate de cazare, hrană, asistență medicală și igienă personală.
Organizațiilor și organismelor naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, autorizate și acreditate în condițiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situații excepționale și temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 104, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins
La articolul 104, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 104, alineatul (3) se abrogă
La articolul 104, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins
La articolul 104, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins
La articolul 104, alineatele (6) și (9) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 104 Drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre
Străinii cazați în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de cele prevăzute în tratatele și acordurile internaționale în materie la care România este parte.
Străinii cazați în centre au dreptul la asistență juridică, medicală și socială și la respectarea opiniei și specificului propriu, în materie religioasă, filozofică și culturală.
Străinii cazați în centre au dreptul de a fi informați imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înțeleasă de ei, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile și obligațiile pe care le au în timpul șederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum și drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.
Pe întreaga perioadă a șederii în centre, străinilor li se asigură posibilitatea comunicării cu reprezentanții diplomatici și consulari ai statului de proveniență, cu membrii lor de familie, precum și cu reprezentantul legal.
Personalul centrelor va trata străinii cazați în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, naționalitate, religie sau apartenență la un anumit grup social.
Minorii introduși în centre care însoțesc cel puțin unul dintre părinți sau reprezentantul legal, luat în custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învățământ obligatoriu.
Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală și tratament adecvat situațiilor speciale în care se află.
La introducerea în centre, străinii sunt obligați să se supună controlului corporal, medical, amprentării și fotografierii, precum și să predea obiectele periculoase sau interzise de lege, pe cele de valoare, sumele de bani deținute și mijloacele electronice de comunicare la distanță.
Pe durata cazării în centre, străinii sunt obligați să respecte programul zilnic, regulile de igienă individuală și colectivă, să nu distrugă bunurile din dotarea centrelor, să se conformeze dispozițiilor personalului centrelor date în exercițiul atribuțiilor profesionale și să se supună investigațiilor și tratamentelor medicale în cazul constatării unor afecțiuni medicale de natură să pună în pericol sănătatea celorlalte persoane aflate în centru.
Pe durata cazării în centre, străinilor le este interzis să desfășoare acțiuni care pot aduce prejudicii securității și ordinii interioare a centrului sau să incite la săvârșirea de astfel de acțiuni, să consume băuturi alcoolice sau substanțe interzise prin lege, să comercializeze alimente, echipamente ori alte bunuri în incinta centrelor.
În cazul nerespectării de către străini a obligațiilor stabilite în sarcina acestora se pot lua măsurile necesare, inclusiv utilizarea forței, pentru protejarea vieții sau a integrității fizice a personalului centrelor, a străinilor ori a altor persoane, împiedicarea producerii de pagube materiale, a părăsirii neautorizate a centrului sau pentru restabilirea ordinii interioare. Măsurile se aplică gradual și proporțional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
Regulile de ordine interioară pe care străinii cazați în centre sunt obligați să le respecte, precum și modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din centre sunt prevăzute în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 105, alineatele (2), (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi introduse în Sistemul național de evidență a străinilor de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Român pentru Imigrări. Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014
La articolul 106, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins
La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins
La articolul 106 alineatul (5), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 106, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: Articolul 106 Alte măsuri în perioada custodiei publice
Străinii declarați indezirabili sau care fac obiectul expulzării, luați în custodie publică, sunt cazați separat de celelalte categorii de străini.
Pe toată perioada cât străinii se află în custodie publică, deplasarea în afara centrelor se efectuează sub escortă.
Familiile luate în custodie publică sunt cazate separat, asigurându-li-se un nivel corespunzător de intimitate
La articolul 107 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins
La articolul 107 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 107, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 107 Eliberarea permiselor de ședere
Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de ședere, după cum urmează
permis de ședere temporară, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară acordat prin viza de lungă ședere, cu excepția dreptului de ședere temporară în scop de muncă sau de detașare, ori, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize
permis unic, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize
Cartea albastră a UE, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize
permis de ședere în scop de detașare, străinului căruia i sa prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize; d^1) permis ICT, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize
Prevederile referitoare la permisul de ședere temporară se aplică în mod corespunzător și permisului unic, Cărții albastre a UE, permisului de ședere în scop de detașare, permisului ICT și permisului «mobile ICT».
În permisele de ședere temporară eliberate cercetătorilor care își exercită mobilitatea în cadrul Uniunii Europene se înscrie mențiunea «cercetător-mobilitate», precum și mențiuni referitoare la programul sau acordul în baza căruia se realizează mobilitatea. Secțiunea a 2^1-a Documentele care se eliberează străinilor tolerați pe teritoriul României Articolul 117^1 Regimul documentului de tolerat
Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, cu titlu gratuit, străinilor cărora li s-a acordat tolerarea un document de tolerat care atestă existența permisiunii de a rămâne pe teritoriul României și perioada pentru care beneficiază de aceasta și care face dovada adresei de reședință pe teritoriul României. Articolul 128^1 Readmisia străinilor posesori ai Cărții albastre a UE sau ai unui permis ICT
Posesorul Cărții albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru este readmis imediat, fără formalități, pe teritoriul României. Readmisia este acceptată imediat, fără formalități, și pentru membrii de familie ai acestuia.
Titularul unui permis ICT, al unui permis de ședere temporară în scop de cercetare științifică sau de studii eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări este readmis imediat, fără formalități, la solicitarea statului membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se află în cadrul unei mobilități. Readmisia este acceptată imediat, fără formalități, și în ceea ce privește membrii de familie ai acestuia.
Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul în care străinului, aflat în cadrul unei mobilități pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene care solicită readmisia, i-a încetat dreptul de ședere temporară pe teritoriul României, la expirarea termenului pentru care i-a fost acordat sau ca urmare a anulării ori revocării. Articolul 130 Abrogat 163. La articolul 130, partea introductivă a alineatului
se modifică și va avea următorul cuprins
La articolul 130, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: Articolul 130 Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prevăzute la alin. (2), străinilor victime ale
infracțiunilor prevăzute la art. 210 , 211 , 263 sau 264 din Codul penal
infracțiunilor prevăzute la art. 264 alin. (4) sau art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă pentru o perioadă de 6 luni, fără obligativitatea obținerii unei vize și chiar dacă străinii au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
străinii manifestă o intenție clară de a coopera sau cooperează cu autoritățile competente pentru a facilita identificarea și tragerea la răspundere penală a participanților la săvârșirea infracțiunilor ale căror victime sunt
străinii au încetat relațiile cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor ale căror victime sunt
acordarea dreptului de ședere este oportună pentru derularea investigațiilor judiciare
șederea străinilor în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la alin. (2).
În cazul în care nu se solicită prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (3), la solicitarea străinilor victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b), dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
prezența străinilor pe teritoriul României este necesară în vederea realizării procedurilor legale pentru recuperarea remunerațiilor restante de la angajatorul care a comis infracțiunile prevăzute la art. 264 alin. (4) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
străinii nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Permisul de ședere temporară se eliberează cu titlu gratuit.
Dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) sau prelungit potrivit alin. (3) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, în oricare dintre următoarele situații
străinii au reînnoit în mod intenționat contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor prevăzute la alin. (1)
străinii au indus în eroare autoritățile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la datele și informațiile furnizate
străinii refuză să coopereze cu autoritățile competente
străinii prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională
autoritățile competente constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală.
Dreptul de ședere temporară prelungit potrivit alin. (4) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (6) lit. a)-d) sau în situația în care străinii au primit remunerațiile restante.
Deciziile de revocare a dreptului de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se comunică străinilor potrivit art. 78.
Străinii victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1), cărora nu le-a fost acordat dreptul de ședere temporară, nu pot face obiectul măsurii de interzicere a intrării în România decât atunci când reprezintă o amenințare pentru ordinea publică ori securitatea națională sau nu au respectat decizia de returnare. Articolul 144^1 Acordarea codului numeric personal
Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere.
La solicitarea justificată a instituțiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal și străinilor care nu beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României, obținut în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pentru exercitarea anumitor drepturi și obligații legale și numai cu acordul expres al acestora.
În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal și străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat
În tot cuprinsul ordonanței de urgență, sintagma "permis de ședere permanentă" se înlocuiește cu sintagma "permis de ședere pe termen lung", sintagma "drept de ședere permanentă" se înlocuiește cu sintagma "drept de ședere pe termen lung" și sintagma "titlu de călătorie" se înlocuiește cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini".
Cărțile de rezidență pentru străinii membri de familie și cărțile de rezidență permanentă pentru străinii membri de familie, eliberate în temeiul art. 114 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la împlinirea termenului pentru care au fost emise.
Dreptul de ședere stabilit prin vizele de lungă ședere pentru activități umanitare sau, după caz, prin permisele de ședere, acordate în temeiul art. 47 , respectiv art. 66 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămâne valabil până la expirare. Pentru prelungirea dreptului de ședere acordat în temeiul acestor prevederi se aplică dispozițiile legale privind prelungirea dreptului de ședere temporară al străinilor care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat.
Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 2, după litera g^1) se introduce o nouă literă, litera g^2), cu următorul cuprins: g^2) viza de scurtă ședere - viza uniformă, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din Codul de vize, și viza cu valabilitate teritorială limitată, astfel cum este definită la art. 2 pct. 4 din Codul de vize;"
La articolul 2, litera h) se modifică și va avea următorul cuprins
viza de tranzit aeroportuar - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 5 din Codul de vize;". 2^1. La articolul 6, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor care nu debarcă de pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.»
Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.
Străinilor care nu au obligația obținerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, cu modificările ulterioare, li se permite intrarea pe teritoriul României și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul oricărui stat Schengen.
Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condițiile Codului de vize, cu excepția vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra și rămâne în România cu respectarea valabilității vizei și a perioadei de ședere acordate prin viza respectivă.
Străinilor posesori ai vizelor de lungă ședere sau ai permiselor de ședere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul României și pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, calculate ca perioadă cumulată cu cele petrecute pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă ședere, respectiv permisul de ședere.
Străinilor intrați pe teritoriul României în condițiile alin. (2) și (4), precum și în baza convențiilor internaționale sau actelor normative prin care aceștia sunt exonerați de la obligativitatea obținerii vizei le încetează dreptul de ședere în următoarele situații
se constată că la data intrării pe teritoriul României aceștia nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sau nu le mai îndeplinesc
au intrat pe teritoriul României pe baza unor documente sau informații false
au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora
au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat
au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior
nu respectă scopul declarat la intrarea pe teritoriul României ori au încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor
după intrarea în țară împotriva acestora a fost dispusă măsura interdicției de intrare sau au fost declarați indezirabili.
Măsura încetării dreptului de ședere pentru situațiile prevăzute la alin. (5) se comunică străinului prin decizia de returnare
La articolul 20, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: "Autoritățile române acordă următoarele tipuri de vize:"
La articolul 20, litera b) se abrogă
Articolul 22 se abrogă
Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 23 Viza de scurtă ședere Viza de scurtă ședere se acordă în condițiile și pentru scopurile prevăzute de Codul de vize
Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 27 Acordarea vizei
Autoritățile române acordă străinilor, la cerere, vize dintre cele prevăzute la art. 20, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în Codul de vize sau în prezenta ordonanță de urgență, după caz.
Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la înțelegerile de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.
Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul (UE) 2018/1.806 al Parlamentului European și al Consiliului.
Viza de lungă ședere se acordă numai dacă
sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea pe teritoriul României, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h)
nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2) lit. c)
pe numele străinului nu a fost introdusă alerta privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pentru managementul migrației și azilului
nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale
străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei
sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei, în funcție de scopul pentru care este solicitată
documentul de călătorie nu este contrafăcut, fals sau falsificat
nu există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind ori la gradul de încredere care poate fi acordat declarațiilor solicitantului.
În situația în care străinii nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (4) lit. a), deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informații Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, viza de lungă ședere se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligațiilor internaționale și numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.
Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se acordă viza de lungă ședere, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate adresată Centrului Național de Vize, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.»
Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripție solicitantul își are domiciliul ori reședința, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal. Articolul 28 Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie
Condițiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie pe care urmează să fie aplicată viza de tranzit aeroportuar sau viza de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 12 din Codul de vize.
Condițiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie prevăzute la art. 12 din Codul de vize se aplică și pentru documentele de călătorie în care urmează să fie aplicată viza de lungă ședere
După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28^1, cu următorul cuprins: Articolul 28^1 Condiții cu privire la solicitarea vizei de tranzit aeroportuar și a vizei de scurtă ședere Condițiile cu privire la depunerea cererilor pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă ședere, precum și cele referitoare la admisibilitatea acestor cereri sunt cele prevăzute la art. 9 și 10, respectiv la art. 19 din Codul de vize
Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 29 Condiții cu privire la solicitarea vizei de lungă ședere
Cererea de acordare a vizei de lungă ședere trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, care îndeplinește condițiile de valabilitate, potrivit art. 28 alin. (2), în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că străinul posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.
Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecurile de călătorie, carnetele de cec asupra unui cont în devize, cărțile de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei de lungă ședere, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunzătoare.
La depunerea cererii de acordare a vizei de lungă ședere, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.
Cererea de acordare a vizei de lungă ședere nu se preia, fiind considerată inadmisibilă, iar examinarea dosarului de viză este oprită, în următoarele cazuri
nu este depusă cu cel mult 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în România
solicitantul nu prezintă formularul de cerere completat, semnat și două fotografii conforme standardelor
atunci când taxa de viză nu a fost plătită.
La solicitarea vizei de lungă ședere, străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.
Pot face excepție de la prevederile alin. (3) și (5) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice, străinii care trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică ori la oficiul consular și numai dacă nu există dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și grupurile organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.» Articolul 29^1 Cooperarea cu prestatorii externi de servicii
Prin excepție de la art. 29 alin. (5), cererile de acordare a vizelor de lungă ședere pot fi depuse și prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe potrivit legii.
Prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe pot fi depuse, în conformitate cu dispozițiile art. 43 din Codul de vize, și cererile de acordare a vizelor prevăzute de acesta.
Condițiile și modalitățile de cooperare cu prestatorii externi de servicii se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Prestatorilor externi de servicii nu li se permite accesul la Sistemul național de informații privind vizele și nu le pot fi delegate atribuții privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanții de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea și aplicarea colantelor de vize.
Pe baza contractelor de cooperare încheiate cu Ministerul Afacerilor Externe, prestatorii externi de servicii pot îndeplini, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sarcini
furnizarea de informații privind condițiile de acordare a vizelor și formularele pentru cererile de viză
informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de control
colectarea datelor, inclusiv, după caz, a elementelor biometrice de identificare și a cererilor de acordare a vizelor, precum și transmiterea acestora, în condițiile legii, către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente
perceperea taxelor de viză și transferul acestora către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente
gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente
depunerea și ridicarea documentelor de călătorie la și de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și returnarea acestora solicitanților
înmânarea formularului de refuz, anulare, respectiv revocare a vizelor.
Ministerul Afacerilor Externe urmărește ca taxele suplimentare de servicii percepute de prestatorii externi de servicii să fie proporționale cu cheltuielile suportate de aceștia pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost încredințate și să nu depășească jumătate din cuantumul taxei aferente procesării unei cereri de viză.
Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude posibilitatea depunerii cererilor de acordare a vizei direct la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
În eventualitatea încetării cooperării cu un prestator extern de servicii, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente asigură continuitatea furnizării de servicii complete în materie de acordare a vizelor
Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 30 Autoritățile competente să acorde viza
Viza de tranzit aeroportuar și viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României
fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitației
cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele menționate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2), precum și în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare pentru soluționarea cererilor depuse de străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitației.
În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize poate
solicita avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, în cazurile stabilite prin protocol, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne
consulta autoritățile competente ale statelor membre, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de vize.
Avizul Inspectoratului General pentru Imigrări prevăzut la alin. (2) lit. a) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h) și la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).
Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (2) lit. a) în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.
Viza de tranzit aeroportuar și viza de scurtă ședere se acordă de către autoritățile competente ale altor state Schengen, potrivit înțelegerilor de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.
Viza de scurtă ședere se acordă de către organele poliției de frontieră, la punctele de trecere a frontierei externe, potrivit prevederilor art. 35 și 36 din Codul de vize.
Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări.
Avizul Inspectoratului General pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și la art. 27 alin. (4) lit. c) și d), precum și a condițiilor speciale pentru fiecare tip de viză de lungă ședere.
Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.
Viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români și viza de scurtă ședere pentru străinii prevăzuți la art. 16 alin. (4) din Codul de vize se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor. Articolul 31 Soluționarea cererilor de viză
Condițiile în care se soluționează cererile pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 23 din Codul de vize.
Cererile pentru acordarea vizei de lungă ședere se soluționează în sensul acordării vizei de lungă ședere sau în sensul refuzului acordării vizei de lungă ședere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma verificării îndeplinirii condițiilor generale și speciale stabilite de prezenta ordonanță de urgență.
Se înființează la nivelul Ministerului Afacerilor Externe Comisia de soluționare a contestațiilor privind refuzul acordării vizelor, ale cărei competențe, regulament de funcționare și procedură de lucru se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Decizia misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin care se refuză acordarea vizei se comunică solicitantului, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază. Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize au dreptul să formuleze contestație la comisia prevăzută la alin. (3)
Articolul 32 se abrogă
La articolul 33, partea introductivă a alineatului
se modifică și va avea următorul cuprins:
Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei de lungă ședere în următoarele situații:"
La articolul 33, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
Situațiile în care autoritățile prevăzute la alin. (1) anulează sau revocă vizele de tranzit aeroportuar sau vizele de scurtă ședere sunt cele prevăzute la art. 34 din Codul de vize
La articolul 33, partea introductivă a alineatului
se modifică și va avea următorul cuprins:
Măsura revocării vizei de lungă ședere poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:"
La articolul 33, alineatul (4^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României poate fi contestată la comisia prevăzută la art. 31 alin. (3). Decizia de anulare sau de revocare dispusă de organele poliției de frontieră poate fi contestată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în condițiile art. 85.» Articolul 33^1 Prelungirea valabilității vizei de scurtă ședere sau a dreptului de ședere stabilit străinului prin viză
Durata valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere eliberată de autoritățile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condițiile art. 33 din Codul de vize.
Autoritatea națională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe pașapoartele simple, este Inspectoratul General pentru Imigrări și formațiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe pașapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.
Refuzul prelungirii duratei valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere nu poate fi contestat
Titlul secțiunii a 4-a a capitolului III se modifică și va avea următorul cuprins: Secțiunea a 4-a Condiții speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar și a vizelor de scurtă ședere
La articolul 34, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 34
Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile stabilite de Codul de vize
Articolul 35 se abrogă
Articolul 36 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 36 Documente necesare obținerii vizei de scurtă ședere În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară prezentarea de către străin a unor documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 14 și ale anexei II din Codul de vize
La articolul 37, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor proveniți din statele menționate în lista prevăzută la art. 27 alin. (3), pentru care este stabilită procedura invitației, se face cu respectarea condițiilor pentru acordarea acestora și a prevederilor speciale din prezenta secțiune
La articolul 39, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Forma, conținutul și elementele de siguranță ale formularului invitației prevăzute de prezenta secțiune se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (4) din Codul de vize. Ministerul Administrației și Internelor comunică Comisiei Europene modelul formularului și asigură, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea acestuia
La articolul 40 alineatul (2), litera c) se abrogă
La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins
străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state
La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
Vizele acordate de autoritățile române străinilor prevăzuți la alin. (2) lit. d) și e) nu pot depăși valabilitatea vizelor aplicate în documentele acestora sau valabilitatea permiselor de ședere ai căror titulari sunt
La articolul 50, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
În situația în care străinii nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informații Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de ședere poate fi prelungit, dar numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligațiilor internaționale și numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene
La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
În situația în care străinii îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informații Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de ședere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligațiilor internaționale și numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene
La articolul 106^3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
În situația în care străinul împotriva căruia se intenționează dispunerea interzicerii intrării în România posedă permis de ședere eliberat de un alt stat Schengen, se declanșează consultarea statului emitent al permisului, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.»
Autorizația de muncă se eliberează în vederea admiterii pe teritoriul României și pentru prelungirea dreptului de ședere pe perioade de cel mult un an.
Autorizația de muncă se eliberează și străinilor care
provin din state cu care România are încheiate acorduri, convenții sau înțelegeri de desființare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care România a renunțat unilateral la obligativitatea vizelor
beneficiază de drept de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, acordat în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor în România
beneficiază de drept de ședere temporară în scop de studii și solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, cu program de maximum 4 ore pe zi
sunt detașați pe teritoriul României.
Autorizația de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale și nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu completările ulterioare
La articolul 5, literele d) și h) se modifică și vor avea următorul cuprins
străinii care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii și patrimoniului național
străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, cu condiția prezentării permisului de ședere din acel stat
La articolul 5, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) și j), cu următorul cuprins
solicitanții de azil, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecție
străinii tolerați, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României
La articolul 6 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins
autorizația de muncă pentru lucrătorii înalt calificați - dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă, pe baza unui contract de muncă valabil, încheiat pe o perioadă de cel puțin un an, la o persoană fizică sau juridică din România, pe un loc de muncă înalt calificat
La articolul 7 alineatul (1), literele a), d), e) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins
certificatul de înmatriculare de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în copie și în original
certificatul de atestare fiscală emis de administrația finanțelor publice în a cărei rază teritorială angajatorul își are sediul social, privind achitarea obligațiilor către bugetul de stat, la sfârșitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii
adeverința eliberată de agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are sediul angajatorul, cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispozițiilor legale, cu cel mult 60 de zile anterioare depunerii cererii
curriculum vitae al străinului, care să conțină și declarația pe propria răspundere a acestuia că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă și că are cunoștințe minime de limba română
La articolul 7 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i^1), cu următorul cuprins: i^1) cazierul judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine sau reședință;"
La articolul 7 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins: j^1) atunci când este cazul, documente care atestă obținerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene a calificării profesionale necesare ocupării funcției pentru care se solicită eliberarea autorizației de muncă;"
Articolul 8 se abrogă
La articolul 9 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 9
În vederea obținerii autorizației de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanță, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoțită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d), i), l) și m), precum și de
La articolul 9 alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
Pentru obținerea autorizației de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată, însoțită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d), i), l) și m), precum și de:"
Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 14 Pentru obținerea autorizației de muncă pentru lucrătorii detașați, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanță, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune o cerere motivată, însoțită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i)-k) și m), precum și de
copia documentului valabil de trecere a frontierei
copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din țara de origine, tradus și legalizat
copia actului de detașare, tradus și legalizat
după caz, copia contractului comercial de prestări de servicii, înregistrat la organul fiscal competent teritorial
După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins: Articolul 14^1 Pentru obținerea autorizației de muncă pentru lucrătorii înalt calificați, angajatorul, persoană juridică din România, va depune o cerere motivată însoțită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i), l) și m), precum și de
copia contractului de muncă valabil sau a unei oferte ferme de angajare pe un loc de muncă înalt calificat, de cel puțin un an, care trebuie să prevadă că salariul lunar ori anual este de cel puțin 4 ori salariul mediu brut pe economie
atestatul de recunoaștere a studiilor, eliberat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în condițiile prevăzute de legislația în domeniu, sau diplomă de studii, eliberată de instituții de învățământ acreditate în România, care face dovada obținerii unei calificări din învățământul postliceal sau superior necesare ocupării funcției pentru care se solicită eliberarea autorizației de muncă, atât în cazul profesiilor reglementate, cât și în cazul profesiilor nereglementate
atunci când este cazul, documente care atestă obținerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei experiențe profesionale cu un nivel de cunoștințe comparabil cu calificările din învățământul postliceal sau superior, a calificării profesionale superioare necesare ocupării funcției pentru care se solicită eliberarea autorizației de muncă, numai în cazul profesiilor reglementate
La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 15
Cererea pentru eliberarea autorizației de muncă se soluționează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de obținere a autorizației de muncă, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Cererea de eliberare a autorizației de muncă formulată de posesorul Cărții albastre a Uniunii Europene obținută într-un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii
La articolul 15, alineatul (2) se abrogă
La articolul 15, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Autorizația de muncă este valabilă pe toată perioada contractului individual de muncă, cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, în situația continuării raporturilor de muncă în aceeași funcție și la același angajator, cu excepția autorizației de muncă pentru lucrători detașați, care este valabilă un an de la data eliberării
La articolul 15, alineatele (4), (5) și (6) se abrogă
La articolul 15, alineatele (9) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizația de muncă, încadrarea în muncă la alt angajator se poate face numai dacă se obține o nouă autorizație de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b), c) și f). Cererea pentru eliberarea unei noi autorizații de muncă se va depune la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 60 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă.
În cazul neacordării autorizației de muncă, Oficiul Român pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, are obligația de a comunica în scris angajatorului motivele care au stat la baza acestei decizii
La articolul 15, după alineatul (11) se introduc trei noi alineate, alineatele (12)-(14), cu următorul cuprins:
Străinului posesor al unei autorizații de muncă obținute în condițiile art. 4 alin. (3) lit. c), după finalizarea studiilor în România, i se eliberează, la cererea angajatorului, o nouă autorizație de muncă, fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) și fără achitarea taxei prevăzute la art. 20, cu condiția încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.
Refuzul eliberării autorizației de muncă poate fi contestat la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a dispus această măsură, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
În situația în care angajatorul vacantează o altă funcție, pentru care este selectat un angajat propriu, este necesară obținerea unei noi autorizații de muncă, în condițiile legii
La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
În cazul străinilor care pot fi încadrați în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice ori juridice din România, fără autorizație de muncă, angajatorul trebuie să păstreze, cel puțin pe durata perioadei de angajare, o copie a permisului de ședere sau a documentului de călătorie din care să rezulte legalitatea șederii pe teritoriul României
La articolul 26, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins
primirea la muncă a unui străin fără autorizație de muncă sau permis de ședere în scop de muncă, cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăși 100.000 lei;"
La articolul 26, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins
neîndeplinirea obligațiilor angajatorului prevăzute la art. 23, cu amendă de la 700 lei la 1.000 lei
După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26^1, cu următorul cuprins: Articolul 26^1 În cazurile în care se constată săvârșirea de către angajator a faptei prevăzute la art. 26 lit. a) ori b), la sesizarea Oficiului Român pentru Imigrări sau a inspectoratului teritorial de muncă, autoritățile competente pot dispune, în condițiile legii, următoarele măsuri
pierderea totală sau parțială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestații, ajutoare ori subvenții publice, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, pentru o perioadă de până la 5 ani
interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziții publice pentru o perioadă de până la 5 ani
recuperarea integrală sau parțială a prestațiilor, ajutoarelor ori subvențiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene, atribuite angajatorului, pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei
închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-au săvârșit respectivele fapte sau retragerea temporară ori definitivă a licenței de desfășurare a activității profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării
După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27^1, cu următorul cuprins: Articolul 27^1
În fiecare caz în care se constată săvârșirea unei fapte dintre cele prevăzute la art. 26 lit. a) sau b), angajatorul este răspunzător pentru plata
oricărei remunerații restante datorate străinilor angajați ilegal. Cuantumul remunerației se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepția cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul
cuantumului tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă străinul ar fi fost angajat legal, inclusiv penalitățile de întârziere și amenzile administrative corespunzătoare
oricăror cheltuieli determinate de transferul plăților restante în țara în care străinul s-a întors de bunăvoie sau a fost returnat.
Atunci când se constată că fapta prevăzută la art. 26 lit. a) sau b) a fost săvârșită de un subcontractant, atât contractantul principal, cât și orice subcontractant intermediar vor fi considerați răspunzători dacă au avut cunoștință de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflați în situație de ședere ilegală, solidar cu angajatorul, pentru a efectua plățile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și la art. 26 sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul. Articolul V După articolul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu completări prin Legea nr. 347/2007 , se introduc șase noi articole, articolele 2^1-2^6, cu următorul cuprins: Articolul 2^1
În scopul aplicării prevederilor legale în domeniul migrației, azilului și integrării sociale a străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii, Oficiul Român pentru Imigrări poate efectua activități de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condițiile legii.
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale străinilor se efectuează în condițiile stabilite de legislația privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Articolul 2^2
În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Oficiul Român pentru Imigrări organizează Sistemul național de evidență a străinilor, denumit în continuare SNES, în care păstrează evidențe și înregistrări ale datelor cu caracter personal, precum și alte date obținute ca urmare a exercitării competențelor, potrivit legii.
SNES este format din tipuri de evidențe ținute atât în sistem informatic, cât și prin fondul arhivistic de evidență a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, a străinilor, a solicitanților și a beneficiarilor unei forme de protecție, după principiul locului de reședință sau al domiciliului.
Componenta informatică a SNES este Sistemul informatic integrat pentru managementul migrației și azilului, compus din: a) Sistemul informatic de management al străinilor
Sistemul informatic visa on-line, până la data aplicării în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens
componenta bazei de date a Sistemului național de informații privind vizele, care cuprinde date introduse de structurile Ministerului Administrației și Internelor de la data aplicării în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens
Sistemul de evidență a azilului. Articolul 2^3 Tipurile de evidențe gestionate în cadrul SNES prin componenta informatică și fondul arhivistic sunt următoarele
pentru străini: date privind admiterea, șederea și îndepărtarea străinilor pe/de pe teritoriul României, precum și măsuri specifice de control al imigrației
pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene: date privind exercitarea dreptului la liberă circulație ale cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau din Confederația Elvețiană și ale membrilor de familie ai acestora, respectiv rezidența și rezidența permanentă, restrângerea acestor drepturi, precum și îndepărtarea de pe teritoriul României
date privind străinii solicitanți de azil, ale celor care au dobândit o formă de protecție sau au fost relocați în România, ale străinilor care fac obiectul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul din statele membre de către resortisant al unei țări terțe, precum și ale străinilor evacuați temporar în România din motive umanitare, în baza Acordului dintre Guvernul României și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrațiune privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, semnat la București la 8 mai 2008, și pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia, ratificat prin Legea nr. 291/2008
date privind străinii urmăriți penal, pentru fapte săvârșite pe teritoriul României. Articolul 2^4
Cu privire la persoane pot fi prelucrate, după caz, următoarele categorii de date
numele și prenumele
numele și prenumele membrilor de familie
sexul
data și locul nașterii
cetățenia
codul numeric personal
seria și numărul actului de identitate și ale documentelor de stare civilă
semnătura
starea civilă
caracteristici fizice/antropometrice
date biometrice (impresiuni digitale, fotografie digitală)
telefon/fax
adresa
profesia
locul de muncă
imaginea.
În exercitarea atribuțiilor conferite de lege, Oficiul Român pentru Imigrări poate prelucra și alte date cu caracter personal, cu aplicarea prevederilor legale în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Articolul 2^5 Datele și categoriile de date prevăzute la art. 2^4 pot fi comunicate, în condițiile legii, următorilor destinatari
persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia
instituțiilor sau autorităților publice, precum și organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului
organismelor similare din alte state, pe baza obligațiilor internaționale care revin României. Articolul 2^6 Tipurile și categoriile de evidențe, regulile privind păstrarea, actualizarea și utilizarea bazei de date prevăzute la art. 2^2 alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția informațiilor clasificate, precum și a celor pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.