LEGE nr. 151 din 18 iunie 2015 (*actualizată*) privind procedura insolvenței persoanelor fizice (actualizată până la data de 21 decembrie 2016*)

Cererea debitorului prevăzută la art. 46 lit. a) pct. 1 este însoțită de actele și informațiile prevăzute la art. 13 alin. (5) lit. b)-o), iar cererea prevăzută la art. 46 lit. a) pct. 2 este însoțită și de decizia comisiei de insolvență de respingere a cererii de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor.

Cererea debitorului prevăzută la art. 46 lit. a) pct. 3 este însoțită de actele și informațiile din dosarul întocmit în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare.

Cererea creditorilor prevăzută la art. 46 lit. b) și c) este însoțită de planul de rambursare și de orice înscrisuri în susținerea cererii lor, instanța urmând a solicita, din oficiu, actele și informațiile necesare din dosarul comisiei de insolvență.

Instanța, analizând cererea introdusă potrivit art. 46, dacă constată că sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 3 pct. 12, iar debitorul nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4 alin. (2) și (3), pronunță o sentință de deschidere a procedurii de insolvență prin lichidare de active și desemnează un lichidator, stabilindu-i și onorariul.

Sentința de deschidere a procedurii se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi" și se comunică debitorului și creditorilor cunoscuți.

Împotriva sentinței se poate formula apel, în termen de 7 zile de la comunicare.

Apelul se soluționează de urgență și cu precădere.

Lichidatorul este desemnat aleatoriu de către instanță, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice, care își au sediul profesional în județul în care își are domiciliul, reședința principală sau reședința obișnuită debitorul.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de insolvență prin lichidare de active este deschisă ulterior derulării unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare, instanța poate numi ca lichidator persoana care a avut calitatea de administrator al procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (2).

În orice stadiu al procedurii, instanța, prin încheiere, poate înlocui lichidatorul, din oficiu, la cererea creditorilor, a debitorului sau a lichidatorului însuși, pentru motive temeinice sau la cererea creditorilor reprezentând majoritatea valorii totale a creanțelor. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgență, cu citarea lichidatorului. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de tribunal de urgență și cu precădere și suspendă executarea încheierii.

Hotărârea judecătorească definitivă se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

În termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de înlocuire, lichidatorul față de care s-a dispus înlocuirea va preda noului lichidator, pe baza unui proces-verbal, dosarul de insolvență.

Deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active are următoarele efecte

Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) lit. b) măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți.

Dacă debitorul are bunuri supuse transcripției, inscripției sau înregistrării în registrele de publicitate, lichidatorul procedurii va trimite instituțiilor sau autorităților publice care țin aceste registre o copie de pe hotărârea de deschidere a procedurii, spre a se face mențiune.

Înscrierile în registrele de publicitate prevăzute la alin. (3) se realizează cu titlu gratuit.

Principalele atribuții ale lichidatorului sunt

Măsurile adoptate de lichidator în aplicarea procedurii pot fi contestate la instanța competentă, dacă nu este prevăzut un alt termen în cuprinsul prezentei legi, în termen de 7 zile de la data luării la cunoștință, dar nu mai mult de 30 de zile de la adoptarea măsurii.

În urma deschiderii procedurii, lichidatorul notifică creditorii pentru a transmite, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, o informare cu privire la cuantumul creanței, valoarea de piață a bunului grevat de cauze de preferință, dacă este cazul, și, dacă creditorul dispune de o evaluare a bunului.

Prin excepție, creditorii ale căror creanțe au fost înscrise în tabelul definitiv de creanțe prevăzut la art. 24 alin. (4) și (5) informează lichidatorul numai cu privire la creanțele născute după data întocmirii tabelului definitiv de creanțe.

Lichidatorul reactualizează, din oficiu, tabelul de creanțe definitiv, referitor la creditorii prevăzuți la alin. (2), prin raportare la plățile efectuate potrivit planului de rambursare a datoriilor.

În termen de 15 zile de la primirea informării prevăzute la art. 52, lichidatorul întocmește tabelul preliminar de creanțe.

Dacă există neconcordanțe între datele furnizate de debitor și cele comunicate de creditori, lichidatorul poate solicita documente și informații suplimentare sau poate chema (audia) părțile pentru lămuriri; de asemenea, lichidatorul poate solicita informații relevante oricărei instituții publice sau autorități publice competente, informațiile fiind furnizate cu titlu gratuit.

În tabelul preliminar de creanțe sunt menționate: suma solicitată de către creditor, suma acceptată de lichidator, informații privind cauza de preferință de care beneficiază creanța și rangul de prioritate al creanței.

Creanțele beneficiare ale unei cauze de preferință se înscriu în tabelul preliminar, inclusiv cu dobânzile, până la valoarea de piață a bunului ce face obiectul cauzei de preferință, stabilită prin evaluare. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferință se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară.

Creanțele constând în obligații care nu au fost calculate în valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării vor fi calculate de lichidator și înscrise în tabelul de creanțe cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii.

Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate în tabelul preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii insolvenței.

În cazul în care în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a fost întocmit tabelul definitiv de creanțe, lichidatorul reactualizează tabelul potrivit art. 52 alin. (2) și (3).

Tabelul de creanțe, întocmit sau, după caz, reactualizat, se depune la dosar și se comunică debitorului și creditorilor.

Debitorul și creditorii pot formula contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute în tabel, în termen de 7 zile de la comunicare.

Întâmpinarea se depune în termen de 7 zile de la data comunicării contestației.

Dacă se depun mai multe contestații, acestea se soluționează deodată, printr-o singură sentință, în 20 de zile de la depunerea ultimei contestații, cu citarea contestatorilor și a debitorului.

Sentința poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se soluționează de urgență și cu precădere.

În termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinței, lichidatorul întocmește tabelul definitiv de creanțe, pe care îl notifică creditorilor și debitorului. În cazul necontestării tabelului preliminar de creanțe, în condițiile alin. (1), acesta devine tabel definitiv de creanțe, debitorul și creditorii fiind notificați cu privire la aceasta.

După primirea tabelului de creanțe definitiv, instanța se dezînvestește, prin încheiere definitivă. Copii de pe actele dosarului sunt puse la dispoziția lichidatorului, la cererea acestuia.

Ulterior dezînvestirii, orice noi cereri, acțiuni sau contestații privind procedura insolvenței referitoare la același debitor se repartizează judecătorului inițial învestit, întocmindu-se dosare asociate.

Lichidatorul va efectua, în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii, inventarul bunurilor din averea debitorului, inclusiv al drepturilor de creanță ale debitorului și al unor drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deține asupra bunurilor altor persoane. Inventarul va fi efectuat pe baza informațiilor primite de la debitor și pe baza informațiilor și documentelor solicitate autorităților competente potrivit legii. Termenul de 30 de zile poate fi prelungit de instanța de judecată, pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului.

În scopul efectuării inventarului, lichidatorul solicită informații relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituții publice sau autorități publice competente, precum și oricărei persoane fizice sau juridice cu care debitorul a declarat că este sau că s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 2 ani sau în raporturi care ar putea sa afecteze în orice fel patrimoniul debitorului, informațiile fiind furnizate cu titlu gratuit.

Inventarul se depune la dosar, spre a fi consultat de creditori.

După deschiderea procedurii, lichidatorul deschide, pe numele debitorului, un cont la orice instituție de credit, în care se virează veniturile urmăribile și sumele rezultate din valorificarea bunurilor urmăribile. În cazul în care debitorul are deja un cont deschis, acesta va putea fi folosit drept cont de lichidare, debitorul fiind obligat să facă demersurile necesare pentru împuternicirea lichidatorului. Instituția de credit va fi notificată în acest sens. Sumele aflate în conturile debitorului la data deschiderii procedurii și cu privire la care există cauze de preferință se vor transfera în contul de lichidare doar cu acordul creditorului titular al cauzei de preferință.

Debitorul poate folosi doar sumele stabilite cu titlu de venituri neurmăribile.

Pe durata procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, debitorul are următoarele obligații

Debitorul poate încheia, pe durata procedurii, numai acte referitoare la bunurile neurmăribile, precum și orice acte care sunt necesare pentru întreținerea sa și a persoanelor aflate în întreținerea sa, în limita cheltuielilor aprobate pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil.

Pe durata procedurii, debitorul poate contracta noi împrumuturi numai pentru rezolvarea unei situații grave și urgente de pericol pentru viața sau sănătatea sa ori a persoanelor aflate în întreținerea sa și doar cu avizul prealabil al lichidatorului procedurii și cu aprobarea instanței.

În vederea satisfacerii creanțelor creditorilor, lichidatorul procedurii valorifică toate bunurile urmăribile ale debitorului.

În vederea valorificării bunurilor deținute de debitor în coproprietate sau devălmășie, lichidatorul formulează cerere de partaj. Instanța competentă în procedura de insolvență prin lichidare de active, prin derogare de la regulile de competență referitoare la partaj, soluționează și această cerere, în condițiile art. 980 și următoarelor din Codul de procedură civilă, inclusiv în situația prevăzută la art. 54 alin. (6) din prezenta lege.

Lichidarea bunurilor urmăribile începe îndată ce a fost finalizat inventarul bunurilor și a fost întocmit tabelul definitiv de creanțe.

Bunurile se vând potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.

Lista bunurilor ce urmează a fi valorificate se va publica și pe site-ul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Lichidatorul procedurii încheie, în numele debitorului, contractele de vânzare. Sumele realizate din vânzări sunt depuse în contul de lichidare, în vederea distribuirii către creditori, potrivit planului de distribuire.

Dacă vânzarea bunurilor se va face prin licitație publică, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul procedurii constituie titlu de proprietate. Când legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentică, contractele sunt perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal de licitație.

Bunurile se dobândesc libere de orice sarcini.

În cazul în care, deși au fost efectuate toate demersurile prevăzute de lege, lichidatorul procedurii nu a reușit să valorifice un bun urmăribil într-un termen de 2 ani de la momentul prevăzut la art. 58 alin. (3), acesta îi notifică pe creditori despre aceasta, în vederea exercitării opțiunii de a dobândi proprietatea bunului în contul creanței.

Dacă un singur creditor și-a exercitat dreptul de opțiune prevăzut la alin. (1), acesta dobândește proprietatea bunului în contul unei părți sau al întregii creanțe, în funcție de valoarea bunului și de cuantumul creanței, potrivit regulilor de drept comun aplicabile.

Dacă mai mulți creditori își exercită dreptul de opțiune prevăzut la alin. (1), va dobândi proprietatea bunului creditorul titular al unei cauze de preferință asupra bunului, cu respectarea ordinii de preferință în cazul în care există mai mulți creditori ce beneficiază de cauze de preferințe asupra aceluiași bun sau, în lipsa unor cauze de preferință, orice alt creditor, în ordinea valorii creanțelor.

Dacă niciun creditor nu își exercită dreptul de opțiune, bunul va fi exclus de la valorificare în cadrul procedurii, cu menținerea cauzelor de preferință, dacă este cazul, și, până la data rămânerii definitive a hotărârii de eliberare de datorii reziduale, acest bun poate fi valorificat pe calea executării silite individuale, în condițiile dreptului comun. Dacă până la această dată bunul nu a fost valorificat, se sting toate cauzele de preferință care au afectat acel bun.

În cazul în care procedura judiciară de insolvență se deschide potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (6) și art. 46 lit. c) sau debitorul este menținut în procedura de insolvență, ca urmare a exprimării acordului tuturor creditorilor, lichidatorul ori oricare dintre creditori poate cere instanței anularea următoarelor acte sau operațiuni încheiate de debitor în dauna creditorilor, pentru restituirea bunurilor transferate ori a valorii altor prestații executate

Prevederile alin. (1) lit. c), e) și f) nu sunt aplicabile actelor încheiate, cu bună-credință, în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului.

Acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusă de lichidator sau oricare dintre creditori, în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active în temeiul art. 46 lit. c) sau, după caz, de la data exprimării acordului creditorilor de menținere a debitorului în procedură.

Pe parcursul derulării procedurii, lichidatorul întocmește un raport trimestrial pe care îl comunică debitorului și creditorilor.

Raportul cuprinde situația sumelor încasate în contul debitorului, planul de distribuire către creditori și situația plăților efectuate și orice alte informații considerate ca relevante pentru buna desfășurare a procedurii.

În termen de 7 zile de la comunicarea raportului, debitorul sau creditorii pot formula contestație la instanța de judecată, solicitând anularea sau modificarea acestuia.

Fondurile rezultate din veniturile grevate de cauze de preferință sau obținute din vânzarea bunurilor și drepturilor din averea debitorului, grevate de cauze de preferință, vor fi distribuite creditorilor beneficiari ai acestor cauze de preferință, după deducerea cheltuielilor procedurale aferente bunurilor respective, precum și, dacă este cazul, a cheltuielilor avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită.

În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanțe, creditorii vor avea, pentru diferență, o creanță chirografară.

Un creditor beneficiar al unei cauze de preferință este îndreptățit să participe la orice distribuire de sumă făcută înaintea vânzării bunului grevat de o cauză de preferință în favoarea sa; sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptățit să le primească ulterior din prețul obținut prin vânzarea bunului grevat de o cauză de preferință.

Celelalte creanțe împotriva averii debitorului, înscrise în tabelul de creanțe, se plătesc în următoarea ordine

Sumele de distribuit între creditori în același rang de prioritate vor fi acordate proporțional cu suma alocată pentru fiecare creanță, prin tabelul definitiv de creanțe.

Titularilor de creanțe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanțe din categoria ierarhic superioară.

În cazul insuficienței sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanțelor cu același rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă reprezentând suma proporțională cu procentul pe care creanța lor îl deține în categoria creanțelor respective.

După ce bunurile urmăribile din averea debitorului au fost valorificate și sumele obținute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul întocmește un raport final, în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea lichidării, care este comunicat debitorului și creditorilor. Lichidatorul anexează o prezentare a situației veniturilor debitorului.

Creditorii pot contesta raportul final, în termen 7 zile de la comunicare.

Instanța soluționează toate contestațiile deodată, prin sentință, cu citarea debitorului și a contestatorilor.

Sentința poate fi atacată cu apel, la tribunal, în 7 zile de la comunicare.

Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Instanța, la cererea lichidatorului, formulată în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a raportului final, pronunță, prin sentință, închiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, în baza raportului final necontestat sau modificat, după caz, ca urmare a soluționării contestațiilor. În sentință se stabilește și proporția din veniturile urmăribile ale debitorului care, după închiderea procedurii, poate fi afectată acoperirii pasivului, în condițiile art. 72 alin. (1).

În orice stadiu al procedurii, dacă se descoperă că debitorul a încheiat acte sau a acționat, în orice mod, în frauda creditorilor anterior deschiderii procedurii de insolvență sau pe durata acesteia, orice creditor poate solicita instanței închiderea procedurii. Cererea este soluționată cu citarea tuturor creditorilor. În cazul în care toți creditorii își exprimă acordul, procedura de insolvență prin lichidare de active poate continua, dar debitorul nu beneficiază de eliberarea de datorii reziduale. În acest caz, debitorul este ținut să acopere creanțele cuprinse în tabelul de creanțe, în integralitatea lor, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută la art. 50 alin. (1) lit. d).

Sentința se comunică debitorului și creditorilor și poate fi atacată cu apel, la tribunal, în 7 zile de la comunicare.

Hotărârea judecătorească definitivă de închidere a procedurii se comunică comisiei de insolvență și se publică în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

Lichidatorul rămâne învestit cu atribuțiile de supraveghere a debitorului postînchidere procedură de insolvență prin lichidare de active. Prin decizia de închidere a procedurii, instanța stabilește și onorariul lichidatorului pentru această perioadă.

Debitorul prevăzut la art. 65 depune la comisia de insolvență o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolvență. Prevederile art. 13 se aplică în mod corespunzător.

Comisia de insolvență, analizând cererea debitorului și actele depuse în susținerea acesteia, dacă apreciază că debitorul întrunește condițiile prevăzute la art. 65, sesizează instanța competentă în vederea constatării îndeplinirii condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență.

Instanța sesizată potrivit art. 66 alin. (2), cu citarea debitorului și creditorilor, astfel cum au fost identificați în lista creditorilor, avizată de comisia de insolvență, constată, prin sentință, îndeplinirea de către debitor a condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență sau, după caz, respinge cererea comisiei de insolvență.

Sentința se comunică debitorului, creditorilor și comisiei de insolvență și poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare.

Apelul se soluționează de urgență și cu precădere.

Hotărârea judecătorească definitivă se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

De la data rămânerii definitive a sentinței, potrivit art. 67 alin. (2) și (3), se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra patrimoniului debitorului.

Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1) măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți.

De la data rămânerii definitive a sentinței este suspendată de drept, în privința debitorului, curgerea dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere, precum și a oricăror altor asemenea accesorii ale obligației de plată.

De asemenea, se suspendă prescripția dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanțelor acestora împotriva debitorului.

În termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinței, potrivit art. 67 alin. (2) și (3), comisia de insolvență notifică debitorul cu privire la admiterea cererii sale de aplicare a procedurii simplificate de insolvență și îi pune în vedere că pe durata a 3 ani de la notificare are următoarele obligații

În cazul în care constată modificări semnificative ale valorii veniturilor sau ale structurii activului debitorului, comisia de insolvență dispune și urmărește efectuarea de plăți către creditorii titulari de creanțe anterioare depunerii cererii debitorului de aplicare a procedurii simplificate de insolvență, potrivit ordinii de distribuire prevăzute la art. 62.

La expirarea termenului de 3 ani, prevăzut la art. 69 alin. (1), comisia de insolvență emite o decizie de încetare a aplicării procedurii simplificate de insolvență prin care constată îndeplinirea de către debitor a obligațiilor care i-au revenit pe parcursul procedurii și a condițiilor pentru eliberarea de datorii reziduale.

Dacă debitorul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de prezentul capitol, comisia de insolvență, din oficiu sau la cererea unuia sau mai multor creditori, emite o decizie prin care constată încetarea aplicării procedurii simplificate de insolvență.

Decizia comisiei emisă în condițiile alin. (1) sau (2), după caz, se comunică debitorului și creditorilor și poate fi contestată la instanța competentă în termen de 7 zile de la comunicare.

Decizia de încetare a aplicării procedurii de insolvență rămasă definitivă se publică în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

În cazul încetării aplicării procedurii simplificate, potrivit alin. (2), debitorul este ținut să acopere creanțele anterioare depunerii cererii sale, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută la art. 68 alin. (3), din care se scad sumele achitate, dacă este cazul.

În cazul debitorului ce a fost supus unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau unei proceduri simplificate de insolvență, în termen de 60 de zile de la emiterea, în temeiul art. 42, a deciziei de închidere a procedurii, debitorul poate formula o cerere de eliberare de datoriile reziduale.

În baza cererii debitorului, însoțită de decizia comisiei de insolvență de închidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare sau, după caz, a deciziei prevăzute la art. 70, instanța dispune eliberarea debitorului de datoriile reziduale, constând în valoarea creanțelor ce depășește cota de acoperire convenită prin planul de rambursare.

Sentința se comunică debitorului și creditorilor și poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Hotărârea judecătorească definitivă se publică în Buletinul procedurilor de insolvență și se comunică instituțiilor competente, spre radierea mențiunii privind insolvența debitorului.

De la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvență a hotărârii judecătorești de eliberare de datorii, debitorul nu mai poate fi supus vreunei interdicții sau limitări a drepturilor debitorului aflate în legătură cu insolvența acestuia.

După închiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, deschise potrivit art. 46 lit. a) sau b), debitorul va continua să facă plăți către creditori pe duratele prevăzute la alin. (2) sau, după caz, alin. (3), în proporția din veniturile urmăribile stabilită de instanță sau, după caz, de comisia de insolvență, și va fi supus limitărilor și interdicțiilor prevăzute la alin. (6) și (7).

Dacă după un an de la data închiderii procedurii, debitorul a acoperit o cotă de cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, instanța, la cererea debitorului, care va avea anexată decizia comisiei de insolvență, prevăzută la art. 73, verificând dacă au fost respectate obligațiile prevăzute la alin. (6) și interdicțiile prevăzute la alin. (7), poate dispune eliberarea de datorii.

Dacă după 3 ani de la data închiderii procedurii, debitorul a acoperit cel puțin 40% din valoarea creanțelor, instanța, la care va avea anexată decizia comisiei de insolvență, prevăzută la art. 73, verificând dacă au fost respectate obligațiile prevăzute la alin. (6) și interdicțiile prevăzute la alin. (7), poate dispune eliberarea de datorii.

Dacă, cu toate diligențele sale, debitorul nu a reușit să acopere cel puțin cota din valoarea creanțelor prevăzută la alin. (3) prima teză, instanța, la cererea debitorului, verificând dacă au fost respectate obligațiile prevăzute la alin. (6) și interdicțiile prevăzute la alin. (7), poate dispune eliberarea de datorii numai după trecerea unui termen de 5 ani de la închiderea procedurii.

Sentința prin care s-a dispus eliberarea de datorii se comunică debitorului și creditorilor și poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Pe duratele prevăzute la alin. (2)-(4), debitorul are următoarele obligații

Pe duratele prevăzute la alin. (2)-(4), debitorul este supus următoarelor interdicții

Pe duratele prevăzute la alin. (2), (3) sau, după caz, (4), debitorul va figura în Buletinul procedurilor de insolvență, cu mențiunea "debitor aflat în supraveghere postprocedură de insolvență".

Instanța de insolvență poate respinge cererea de eliberare de datorii dacă

Sentința prin care s-a respins cererea de eliberare de datorii se comunică debitorului. Sentința poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Dacă în termen de 3 ani de la pronunțarea hotărârii privind eliberarea de datorii se descoperă că debitorul a încheiat acte în frauda creditorilor anterior procedurii de insolvență sau pe durata acesteia, orice creditor poate solicita instanței revocarea beneficiului eliberării de datoriile reziduale.

Cererea se soluționează cu ascultarea debitorului.

În cazul admiterii cererii, se revocă beneficiul eliberării de datorii, iar debitorul este ținut să acopere creanțele cuprinse în tabelul de creanțe, în integralitatea lor, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută la art. 34 alin. (3), art. 50 alin. (1) lit. d) ori art. 68 alin. (3), din care se scad sumele achitate.

Debitorul căruia i-a fost revocat beneficiul eliberării de datorii nu mai poate formula o nouă cerere de deschidere a procedurii de insolvență potrivit prezentei legi pe o durată de 5 ani de la data pronunțării hotărârii de revocare.

Hotărârea se atacă cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare.

Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Calitatea de debitor în procedura insolvenței se poate transmite, ca urmare a decesului debitorului, în condițiile prezentului capitol.

Calitatea de creditor se poate transmite legal sau convențional, în condițiile legii.

Dacă debitorul decedează după aprobarea sau confirmarea unui plan de rambursare a datoriilor, moștenitorii legali și legatarii cu titlu universal pot continua executarea acestuia, dacă toți creditorii sunt de acord; în acest caz moștenitorii sunt ținuți de obligațiile asumate de debitorul defunct prin planul de rambursare a datoriilor.

În cazul în care planul nu mai poate fi executat, moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii în limitele stabilite la art. 1.114 din Codul civil. Dispozițiile art. 43 se aplică în mod corespunzător.

În termen de 30 de zile de la data la care a luat la cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, comisia de insolvență este obligată să solicite camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre faptul că este deschisă o procedură de insolvență cu privire la acesta și să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.

În cazul în care se constată că moștenirea nu a fost dezbătută sau, după caz, acceptată, comisia de insolvență cere, în termen de 15 zile de la eliberarea certificatului prevăzut la alin. (1), camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat să notifice succesibilii cunoscuți cu privire la faptul că este deschisă o procedură de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și să le pună în vedere să își exercite dreptul de opțiune succesorală.

Notificarea transmisă succesibililor universali și cu titlu universal cunoscuți trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității

Notificarea transmisă legatarului cu titlu particular trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, informațiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-c), precum și situația bunului obiect al legatului.

În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, notarul public colaborează cu administratorul procedurii, care poate fi invitat să participe la procedura succesorală notarială, pentru a da lămuriri legate de stadiul și efectele procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare.

Prin derogare de la art. 1.103 din Codul civil, succesibilii își pot exercita dreptul de opțiune succesorală în termen de 3 luni de la data notificării, făcută în condițiile legii.

Dacă toți succesibilii universali sau cu titlu universal care au acceptat moștenirea au optat pentru continuarea executării planului de rambursare, procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare continuă, dacă toți creditorii sunt de acord.

Dacă nu au optat pentru continuarea executării planului de rambursare toți succesibilii universali sau cu titlu universal care au acceptat moștenirea ori dacă nu și-au exprimat acordul de continuare a procedurii cu moștenitorii toți creditorii, procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare se închide, prin decizie a comisiei de insolvență. Prevederile art. 33 se aplică în mod corespunzător.

Dacă planul de rambursare a datoriilor, astfel cum a fost aprobat inițial sau în forma modificată, potrivit art. 82, nu este adus la îndeplinire de către moștenitori, în termen de 30 de zile de la încetarea plăților potrivit planului sau de la luarea la cunoștință a faptului nerespectării unei măsuri prevăzute în plan, oricare dintre creditori poate cere instanței deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active.

Procedura de insolvență prin lichidarea de active se deschide în raport cu moștenirea, în contradictoriu cu moștenitorii, fiind supuse valorificării exclusiv bunurile din moștenire.

Prevederile cap. V se aplică în mod corespunzător. Moștenitorii vor fi ținuți să acopere, în limita activului moștenirii, creanțele cuprinse în tabelul de creanțe, în integralitatea lor, inclusiv dobânzile și penalitățile calculate de la data acceptării succesiunii, din care se scad sumele achitate de debitorul defunct și de moștenitori.

Dacă debitorul decedează după deschiderea procedurii judiciare de insolvență de lichidare, dacă toți creditorii își exprimă acordul, procedura continuă cu moștenitorii.

Îndată ce ia cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, instanța notifică creditorii, solicitându-le să își exprime opțiunea cu privire la continuarea procedurii, în termen de 30 de zile de la notificare.

În cazul în care creditorii au optat pentru continuarea procedurii, instanța procedează potrivit prevederilor art. 81, care se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care niciun moștenitor nu a acceptat moștenirea în termenul special de opțiune succesorală, prevăzut la art. 81 alin. (6), instanța numește un curator special al moștenirii.

Prevederile cap. V se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care prin valorificarea bunurilor moștenirii au fost acoperite toate creanțele, bunurile sau sumele rămase revin moștenitorilor sau, după caz, dacă niciun moștenitor nu a acceptat moștenirea, acestea revin comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.