Înapoi la Legislație

Legea nr. 127/2011 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
DE MONEDĂ ELECTRONICĂ ARE O SUCURSALĂ, UN DISTRIBUITOR, UN AGENT SAU EMITE MONEDĂ ELECTRONICĂ ORI PRESTEAZĂ SERVICII DE PLATĂ; ... J) SUCURSALĂ - UNITATE OPERAȚIONALĂ, FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, ALTA DECÂT SEDIUL REAL, CARE CONSTITUIE O PARTE A INSTITUȚIEI EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ ȘI CARE REALIZEAZĂ DIRECT TOATE SAU UNELE DINTRE ACTIVITĂȚILE INSTITUȚIEI EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ. ... (2) PENTRU TERMENII ȘI EXPRESIILE CUPRINSE ÎN PREZENTA LEGE ȘI CARE NU AU FOST DEFINITE LA ALIN. (1) SE UTILIZEAZĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DEFINIȚIILE PREVĂZUTE ÎN ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI
Articole
110

Pe scurt

Legea nr. 127/2011: LEGE nr. 127 din 20 iunie 2011 (*actualizată*) privind activitatea de emitere de monedă electronică (actualizată până la data de 29 iunie 2012*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
DE MONEDĂ ELECTRONICĂ ARE O SUCURSALĂ, UN DISTRIBUITOR, UN AGENT SAU EMITE MONEDĂ ELECTRONICĂ ORI PRESTEAZĂ SERVICII DE PLATĂ; ... J) SUCURSALĂ - UNITATE OPERAȚIONALĂ, FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, ALTA DECÂT SEDIUL REAL, CARE CONSTITUIE O PARTE A INSTITUȚIEI EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ ȘI CARE REALIZEAZĂ DIRECT TOATE SAU UNELE DINTRE ACTIVITĂȚILE INSTITUȚIEI EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ. ... (2) PENTRU TERMENII ȘI EXPRESIILE CUPRINSE ÎN PREZENTA LEGE ȘI CARE NU AU FOST DEFINITE LA ALIN. (1) SE UTILIZEAZĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DEFINIȚIILE PREVĂZUTE ÎN ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI
Câte articole are?
110 articole.
Cuprins

LEGE nr. 127 din 20 iunie 2011 (*actualizată*) privind activitatea de emitere de monedă electronică (actualizată până la data de 29 iunie 2012*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Art. 1

Prezenta lege reglementează condițiile de acces la activitatea de emitere de monedă electronică și de desfășurare a acestei activități, condițiile de desfășurare a activității de prestare de servicii de plată de către instituțiile emitente de monedă electronică, supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică, precum și regimul privind răscumpărarea monedei electronice.

Art. 2

(1)

Activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfășurată de către următoarele categorii de emitenți de monedă electronică

a)

instituții de credit, în înțelesul art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare

b)

instituții emitente de monedă electronică, în înțelesul art. 4 alin. (1) lit. e)

c)

furnizori de servicii poștale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ național aplicabil

d)

Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, atunci când acestea nu acționează în calitate de autorități monetare sau în altă calitate ce implică exercițiul autorității publice

e)

statele membre și autoritățile lor regionale ori locale, atunci când acestea acționează în calitatea lor de autorități publice.

(2)

Capitolul II se aplică doar instituțiilor emitente de monedă electronică.

Art. 3

Nu intră în domeniul de aplicare al prezentei legi

a)

valoarea monetară stocată în instrumentele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare

b)

valoarea monetară destinată efectuării operațiunilor de plată prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4

(1)

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații

a)

agent - persoană fizică sau juridică ce furnizează servicii de plată în numele și pe seama unei instituții emitente de monedă electronică

b)

consumator - persoană fizică ce acționează în scopuri care se află în afara activității sale comerciale sau profesionale

c)

cont de plăți - cont ținut în numele unuia sau al mai multor deținători de monedă electronică și utilizatori de servicii de plată și utilizat pentru executarea operațiunilor de plată

d)

distribuitor - persoană fizică sau juridică ce prestează servicii de distribuție și, după caz, de răscumpărare de monedă electronică pe seama unei instituții emitente de monedă electronică

e)

instituție emitentă de monedă electronică - persoană juridică autorizată în conformitate cu prevederile cap. II să emită monedă electronică

f)

monedă electronică - valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică

g)

stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum și orice stat aparținând Spațiului Economic European

h)

stat membru de origine - stat membru în care se află sediul social al emitentului de monedă electronică sau, în cazul în care, în conformitate cu legislația națională, emitentul de monedă electronică nu are sediu social, statul membru în care se află sediul real al acestuia

i)

stat membru gazdă - stat membru, altul decât statul membru de origine, în care un emitent de monedă electronică are o sucursală, un distribuitor, un agent sau emite monedă electronică ori prestează servicii de plată

j)

sucursală - unitate operațională, fără personalitate juridică, alta decât sediul real, care constituie o parte a instituției emitente de monedă electronică și care realizează direct toate sau unele dintre activitățile instituției emitente de monedă electronică.

(2)

Pentru termenii și expresiile cuprinse în prezenta lege și care nu au fost definite la alin. (1) se utilizează în mod corespunzător definițiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

(3)

În scopul determinării statutului de filială se aplică dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5

Toate unitățile operaționale constituite în același stat membru de o instituție emitentă de monedă electronică al cărei sediu real este în alt stat membru sunt considerate ca fiind o singură sucursală.

Art. 6

Este interzis oricărei persoane care nu este emitent de monedă electronică în înțelesul art. 2 să emită monedă electronică.

Art. 7

(1)

Orice entitate care intenționează să emită monedă electronică pe teritoriul României trebuie să dispună de o autorizație, potrivit prezentului capitol, înainte de începerea acestei activități.

(2)

Banca Națională a României poate acorda autorizație doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8

(1)

Banca Națională a României acordă autorizație unei entități doar dacă, potrivit informațiilor și documentelor care însoțesc cererea, sunt respectate toate cerințele prevăzute de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia și evaluarea proiectului prezentat este favorabilă.

(2)

În scopul aplicării alin. (1), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor furnizează Băncii Naționale a României, la cererea acesteia, informații cu privire la persoane și entități expuse la risc de spălare a banilor și finanțare a actelor de terorism.

(3)

În vederea luării unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Națională a României poate consulta și alte autorități cu competențe relevante.

Art. 9

Sediul real al instituției emitente de monedă electronică autorizate de Banca Națională a României trebuie să se situeze pe teritoriul României.

Art. 10

Banca Națională a României acordă autorizația numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, instituția emitentă de monedă electronică dispune de un cadru formal de administrare a activității de emitere de monedă electronică riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, de proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă și de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase. Cadrul de administrare, procedurile și mecanismele trebuie să fie cuprinzătoare și adaptate la natura, extinderea și complexitatea activității de prestare de servicii de plată și de emitere de monedă electronică prestate de instituția emitentă de monedă electronică.

Art. 11

(1)

Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate.

(2)

Persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică sunt, în funcție de forma de organizare juridică și de tipul activităților desfășurate

a)

administratorii, asociații comanditați, directorii ori, după caz, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului, ai instituțiilor emitente de monedă electronică care au ca activitate principală emiterea de monedă electronică; sau

b)

în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică care nu au ca activitate principală emiterea de monedă electronică, persoanele responsabile pentru coordonarea structurii organizatorice care asigură desfășurarea activității de emitere de monedă electronică.

(3)

Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie aprobată de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților.

Art. 12

Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, calitatea acționarilor sau asociaților care dețin participații calificate este adecvată.

Art. 13

Dacă între instituția emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, și alte persoane fizice sau juridice există legături strânse, Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă aceste legături ori dispozițiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicția unui stat terț ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituția emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultățile în aplicarea dispozițiilor ori măsurilor respective nu împiedică exercitarea eficientă a funcțiilor sale de supraveghere.

Art. 14

Condițiile prevăzute la art. 10-13 se aplică în mod corespunzător și pentru activitatea de servicii de plată prestată de instituția emitentă de monedă electronică.

Art. 15

În situația în care instituția emitentă de monedă electronică este implicată și în alte activități comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată, Banca Națională a României poate solicita constituirea unei entități distincte pentru activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată, în cazul în care apreciază, în procedura de autorizare sau în procesul de supraveghere, că celelalte activități comerciale prejudiciază sau ar putea prejudicia fie soliditatea situației financiare a instituției emitente de monedă electronică, fie capacitatea Băncii Naționale a României de a supraveghea respectarea de către instituția emitentă de monedă electronică a tuturor obligațiilor impuse de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia.

Art. 16

Autorizația emisă de Banca Națională a României permite instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, să emită monedă electronică și să presteze serviciile de plată prevăzute de autorizație în orice stat membru, în condițiile prevăzute în secțiunea a 5-a.

Art. 17

Fără a se aduce atingere dispozițiilor prezentului capitol, Banca Națională a României stabilește prin reglementări documentația care trebuie să însoțească cererea pentru obținerea autorizației, precum și criteriile pe baza cărora se verifică îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 11 alin. (1) și la art. 12.

Art. 18

(1)

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului inițial de cel puțin echivalentul în lei a 350.000 euro.

(2)

Banca Națională a României stabilește prin reglementări emise în aplicarea prezentului capitol elementele care intră în calculul capitalului inițial, precum și alte criterii privind modul de determinare a acestuia.

Art. 19

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să emită moneda electronică fără întârziere, la primirea fondurilor în schimbul cărora aceasta este emisă.

Art. 20

(1)

Instituțiile emitente de monedă electronică pot deschide și menține conturi de plăți pentru clienții lor, destinate exclusiv executării operațiunilor de plată.

(2)

Instituțiilor emitente de monedă electronică le este interzisă atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Primirea de fonduri destinate emiterii de monedă electronică cu respectarea prevederilor art. 19, respectiv prestării de servicii de plată, nu este considerată atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public.

Art. 21

(1)

Pe lângă emiterea de monedă electronică, instituțiile emitente de monedă electronică pot desfășura următoarele activități

a)

prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare

b)

prestarea unor servicii operaționale și conexe legate de emiterea de monedă electronică și de prestarea de servicii de plată, cum ar fi: asigurarea executării operațiunilor de plată, servicii de schimb valutar, activități de păstrare în custodie sau stocarea și procesarea datelor

c)

administrarea sistemelor de plăți

d)

activități comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată, cu respectarea cadrului legislativ aplicabil.

(2)

Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi realizate de instituțiile emitente de monedă electronică pe teritoriul României, cu respectarea legislației în domeniu.

Art. 22

(1)

Instituțiile emitente de monedă electronică pot acorda credite legate de serviciile de plată precizate la art. 8 lit. d), e) și g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite de respectiva reglementare.

(2)

Instituțiile emitente de monedă electronică pot acorda credite, altele decât cele prevăzute la alin. (1), cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Creditele acordate de instituțiile emitente de monedă electronică nu pot avea ca sursă fondurile primite în schimbul monedei electronice emise.

Art. 23

În vederea obținerii autorizației pentru emiterea de monedă electronică și prestarea serviciilor de plată, solicitantul trebuie să remită Băncii Naționale a României o cerere însoțită de documentația și de informațiile prevăzute în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol.

Art. 24

(1)

Banca Națională a României evaluează și comunică solicitantului hotărârea sa cu privire la acordarea autorizației sau respingerea cererii de autorizare, în termen de 3 luni de la data primirii cererii care îndeplinește cerința prevăzută la art. 23.

(2)

În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, Banca Națională a României confirmă îndeplinirea cerinței prevăzute la art. 23 sau, în situația în care nu este îndeplinită condiția prevăzută la art. 23, comunică solicitantului documentele și informațiile necesare pentru îndeplinirea acesteia, termenul specificat la alin. (1) începând să curgă de la data primirii documentelor și informațiilor solicitate.

(3)

Banca Națională a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data primirii cererii care îndeplinește cerința prevăzută la art. 23, alte informații relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie să transmită informațiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă.

(4)

Solicitantul poate furniza din propria inițiativă orice alte informații și/sau documente considerate relevante, însă acestea trebuie să fie prezentate cel târziu cu 30 de zile anterior datei expirării termenului în care Banca Națională a României trebuie să se pronunțe asupra cererii de autorizare.

Art. 25

(1)

Banca Națională a României respinge o cerere de autorizare dacă din evaluarea realizată în condițiile prevăzute de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare rezultă una dintre următoarele situații

a)

capitalul inițial se situează sub nivelul minim stabilit de dispozițiile legale în vigoare

b)

din evaluarea planului de activitate și a planului de afaceri prezentate rezultă că instituția emitentă de monedă electronică nu poate asigură realizarea obiectivelor propuse în condițiile respectării cerințelor stabilite în prezentul capitol și a reglementărilor aplicabile

c)

cadrul de administrare a activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată, procedurile de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă instituția emitentă de monedă electronică și mecanismele de control intern nu sunt cuprinzătoare și adaptate la natura, extinderea și complexitatea acestei activități

d)

persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată nu au o bună reputație ori nu dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate

e)

calitatea acționarilor sau asociaților care dețin participații calificate nu este adecvată

f)

legăturile strânse dintre instituția emitentă de monedă electronică și alte persoane fizice sau juridice sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere

g)

dispozițiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicția unui stat terț ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituția emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultățile în aplicarea acestor dispoziții ori măsuri sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere

h)

nu sunt respectate alte condiții prevăzute în prezentul capitol sau în reglementările emise în aplicare.

(2)

În cazul în care Banca Națională a României respinge cererea de autorizare, hotărârea cuprinde și motivele care au stat la baza acesteia.

Art. 26

(1)

Banca Națională a României poate retrage autorizația acordată unei instituții emitente de monedă electronică în următoarele situații

a)

instituția emitentă de monedă electronică nu și-a început activitatea de emitere de monedă electronică și de prestare de servicii de plată în termen de 12 luni de la data acordării autorizației sau a încetat să mai desfășoare activitate de mai mult de 6 luni

b)

autorizația a fost obținută pe baza unor informații false sau prin orice alt mijloc ilegal

c)

instituția emitentă de monedă electronică nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza acordării autorizației ori alte condiții prevăzute de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare

d)

continuarea activității pentru care a fost autorizată instituția emitentă de monedă electronică periclitează stabilitatea sistemului de plăți

e)

ca sancțiune, potrivit art. 71 alin. (1) lit. e)

f)

în oricare alte situații prevăzute de legislația în vigoare.

(2)

Hotărârea Băncii Naționale a României cu privire la retragerea autorizației se comunică în scris instituției emitente de monedă electronică, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională.

(3)

Acționarii sau asociații instituției emitente de monedă electronică pot hotărî renunțarea la autorizație și, dacă este cazul, dizolvarea entității, numai dacă pentru instituția emitentă de monedă electronică nu s-a deschis procedura insolvenței.

(4)

În situația prevăzută la alin. (3), instituția emitentă de monedă electronică comunică Băncii Naționale a României hotărârea adunării generale a acționarilor, respectiv a asociaților, însoțită de un plan care să asigure stingerea integrală a obligațiilor față de deținătorii de monedă electronică și, după caz, față de utilizatorii de servicii de plată.

(5)

Banca Națională a României aprobă solicitarea de renunțare la autorizație numai în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) și (4).

(6)

Autorizația unei instituții emitente de monedă electronică își încetează de drept valabilitatea în următoarele situații

a)

a avut loc o fuziune sau o divizare a instituției emitente de monedă electronică în urma căreia aceasta își încetează existența

b)

s-a pronunțat o hotărâre de declanșare a procedurii falimentului instituției emitente de monedă electronică.

(7)

Încetarea valabilității autorizației în situațiile prevăzute la alin. (5) și (6) se publică de către Banca Națională a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională.

(8)

Hotărârea Băncii Naționale a României cu privire la retragerea autorizației sau cu privire la încetarea valabilității autorizației unei instituții emitente de monedă electronică în situația prevăzută la alin. (5) devine efectivă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau la o dată ulterioară, prevăzută în hotărâre.

(9)

De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizației, respectiv de la încetarea valabilității acesteia, entitățile nu mai pot emite monedă electronică și nu mai pot presta servicii de plată.

Art. 27

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună permanent de fonduri proprii care să se situeze la un nivel ce nu poate fi mai mic decât maximul dintre nivelul minim al capitalului inițial prevăzut pentru autorizare și valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit prevederilor art. 28 și 29.

Art. 28

Banca Națională a României stabilește prin reglementări emise în aplicarea prezentului capitol cerințe privind fondurile proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică aferente activității cu monedă electronică, referitoare la metoda de determinare a necesarului, elementele care intră în calcul și alte aspecte privind modul de determinare.

Art. 29

(1)

Necesarul de fonduri proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică aferent activității de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, se determină potrivit prevederilor cap. IV "Nivelul minim, componența și cerințe de raportare ale fondurilor proprii" din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 21/2009 privind instituțiile de plată, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să fundamenteze alegerea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii aferent activității prevăzute la alin. (1), astfel încât Banca Națională a României să fie încredințată asupra adecvării metodei la situația concretă a instituției emitente de monedă electronică. În caz contrar, Banca Națională a României poate impune în procesul de autorizare sau de supraveghere metoda de determinare a necesarului de fonduri proprii.

Art. 30

(1)

Pe baza evaluării procedurilor de gestionare a riscului, a bazelor de date privind riscul de pierdere și a mecanismelor de control intern ale instituției emitente de monedă electronică, Banca Națională a României poate solicita unei instituții emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mare decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 și 29 sau poate permite instituției emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mic decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 și 29.

(2)

Nivelul fondurilor proprii rezultat din aplicarea dispozițiilor alin. (1) nu poate fi mai mic decât nivelul minim al capitalului inițial prevăzut la art. 18.

Art. 31

(1)

Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică, în cazul în care aceasta aparține unui grup din care mai fac parte o altă instituție emitentă de monedă electronică, o instituție de credit, o instituție de plată, o societate de servicii de investiții financiare, o societate de administrare a portofoliului, o societate de asigurări sau o societate de reasigurări.

(2)

Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii, în situația în care instituția emitentă de monedă electronică prestează și servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică și/sau alte activități comerciale.

Art. 32

(1)

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice prin una dintre următoarele metode

a)

fondurile sunt evidențiate și păstrate separat de fondurile destinate activităților desfășurate de instituția emitentă de monedă electronică, altele decât emiterea de monedă electronică, și, în cazul în care moneda electronică nu a fost răscumpărată/transferată altui emitent de monedă electronică înainte de terminarea zilei lucrătoare ulterioare zilei în care au fost primite, se depun într-un cont separat la o instituție de credit sau se investesc în active de foarte bună calitate, astfel cum sunt definite în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol

b)

fondurile sunt asigurate în mod corespunzător printr-o poliță de asigurare sau o altă garanție comparabilă furnizată de o societate de asigurări sau de o instituție de credit care nu aparține grupului din care face parte instituția emitentă de monedă electronică respectivă, pentru o sumă echivalentă cu cea care ar fi trebuit să fie evidențiată și păstrată separat în absența poliței de asigurare sau a altei garanții comparabile, plătibilă în cazul în care instituția emitentă de monedă electronică nu poate să își îndeplinească obligațiile financiare.

(2)

Prin derogare de la prevederile legislației în materie, deținătorii de monedă electronică au prioritate față de alți creditori la distribuirea fondurilor protejate potrivit alin. (1), în cazul în care instituția emitentă de monedă electronică nu își mai îndeplinește obligațiile, în particular, în caz de insolvență a instituției emitente de monedă electronică.

Art. 33

(1)

În aplicarea art. 32, în cazul în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizează prin intermediul unui instrument de plată, obligația de a proteja fondurile în cauză intervine de la momentul la care este creditat contul instituției emitente de monedă electronică sau fondurile sunt făcute disponibile în alt mod instituției emitente de monedă electronică.

(2)

Protejarea fondurilor în situația prevăzută la alin. (1) trebuie să se realizeze în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii monedei electronice.

Art. 34

(1)

În cazul în care doar o parte din valoarea monetară emisă se utilizează ca monedă electronică, iar restul se utilizează în alte scopuri, instituția emitentă de monedă electronică are obligația să aplice prevederile art. 32 și 33 numai pentru partea de fonduri primită în schimbul monedei electronice ce se utilizează ca monedă electronică.

(2)

În cazul în care nu se cunoaște în avans ponderea valorii monetare ce se utilizează ca monedă electronică ori aceasta este variabilă, instituțiile emitente de monedă electronică pot aplica prevederile art. 32 și 33 doar unei părți reprezentative din totalul fondurilor, parte care se estimează că va fi utilizată ca monedă electronică, cu condiția ca estimarea să fie realizată rezonabil, pe baza datelor istorice, de o manieră satisfăcătoare pentru Banca Națională a României.

Art. 35

Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile pentru executarea operațiunilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, primite de la utilizatorii de servicii de plată direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, în conformitate cu dispozițiile art. 31-33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare, și reglementările emise în aplicarea acestora.

Art. 36

(1)

Pentru creditele legate de serviciile de plată instituțiile emitente de monedă electronică constituie, regularizează și utilizează provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României.

(2)

Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 37

Instituțiile emitente de monedă electronică, ce acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată, vor organiza și vor conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu reglementările specifice elaborate de Banca Națională a României, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

Art. 38

Situațiile financiare anuale și situațiile financiare anuale consolidate ale instituțiilor emitente de monedă electronică prevăzute la art. 37 sunt supuse auditării de către auditorii statutari sau firme de audit.

Art. 39

(1)

În scopul supravegherii, instituțiile emitente de monedă electronică transmit Băncii Naționale a României informații contabile distincte, aferente următoarelor activități

a)

emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaționale și conexe acestora prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b

b)

prestarea de servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaționale și conexe acestora

c)

celelalte activități desfășurate de instituția emitentă de monedă electronică.

(2)

Informațiile contabile prevăzute la alin. (1) trebuie însoțite de un raport de audit elaborat potrivit reglementărilor aplicabile, iar în cazul instituțiilor emitente de monedă electronică care au obligația legală de auditare a situațiilor financiare, raportul trebuie întocmit de către auditorul statutar sau de către firma de audit a instituției emitente de monedă electronică.

Art. 40

Instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României informațiile contabile prevăzute la art. 39 alin. (1), precum și alte date și informații solicitate, la termenele și în forma stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului capitol.

Art. 41

(1)

Auditorul statutar sau firma de audit al/a unei instituții emitente de monedă electronică trebuie să informeze Banca Națională a României de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale la instituția emitentă de monedă electronică ori în situația în care exercită sarcini specifice într-o entitate care are legături strânse decurgând dintr-o relație de control cu instituția emitentă de monedă electronică, a luat cunoștință despre orice fapt sau decizie în legătură cu instituția emitentă de monedă electronică, fapt sau decizie care

a)

reprezintă o încălcare semnificativă a legii și/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acestora, prin care sunt stabilite condițiile de autorizare sau cerințe privind desfășurarea activității de emitere de monedă electronică sau de prestare a serviciilor de plată

b)

este de natură să afecteze capacitatea instituției emitente de monedă electronică de a funcționa în continuare

c)

poate conduce la un refuz din partea auditorului statutar sau firmei de audit de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare sau la exprimarea de către aceștia a unei opinii cu rezerve.

(2)

La solicitarea Băncii Naționale a României, auditorul statutar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică are obligația să furnizeze orice detalii, clarificări, explicații privind activitatea de audit desfășurată.

(3)

Îndeplinirea cu bună-credință de către auditorul statutar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică a obligației de a informa Banca Națională a României potrivit prevederilor alin. (1) și (2) nu constituie încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia/acesteia potrivit legii sau clauzelor contractuale, și nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia/acesteia.

(4)

Banca Națională a României are acces la orice documente întocmite de auditorul statutar sau firma de audit al/a instituției emitente de monedă electronică pe parcursul acțiunii de audit.

Art. 42

Fără a aduce atingere prevederilor legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării actelor de terorism sau altor dispoziții relevante ale legislației în vigoare, instituțiile emitente de monedă electronică păstrează toate evidențele aferente activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată timp de cel puțin 5 ani de la terminarea operațiunii.

Art. 43

(1)

Instituțiile emitente de monedă electronică au obligația de a se asigura de respectarea cerințelor impuse de prezentul capitol și de reglementările emise în aplicare, în cazul în care deleagă unor terți realizarea unor funcții operaționale.

(2)

Instituțiile emitente de monedă electronică sunt responsabile pentru toate actele angajaților lor și pentru activitatea desfășurată de sucursale, agenți, distribuitori și alte entități către care externalizează activități.

Articolele următoare · 43 din 110