Hotărârea nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026

Având în vedere concluziile rezultate din „Analiza factorilor de risc” înregistrată la nivelul Ministerului Energiei cu nr. 44.200/SDE din 28.09.2026, care evidențiază:

— menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel național prin raportare la debitul Dunării la intrarea în țară, respectiv la Baziaș, în contextul regimului hidrologic deficitar pentru perioada 28.09-31.10.2026, caracterizat de scăderea de la circa 1.450 m^3/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de ordinul 1.185-1.200 m^3/s în scenariul median, în intervalul 10-13.10.2026, urmat de o recuperare lentă;

— persistența unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15-22.10.2026 și cu apropierea, respectiv depășirea, în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii;

— necesitatea extinderii analizei factorilor de risc pentru situațiile cele mai defavorabile pe timp de iarnă, în care debitul/nivelul Dunării nu se va restabili în jurul valorilor acceptabile, perioadă în care probabilitatea de apariție a fenomenelor de îngheț al Dunării Vechi ar putea agrava situația prezentă;

— necesitatea continuării și finalizării lucrărilor de intervenție în regim de urgență aflate în execuție de către Administrația Națională „Apele Române” și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, constând în operarea echipamentelor de tip dragă și realizarea celorlalte lucrări esențiale pentru prevenirea unor posibile efecte asupra siguranței operaționale a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă;

— existența în continuare a riscului de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, situație care poate genera consecințe economice și sociale severe, afectând operarea în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național, funcționarea rețelelor interconectate din cadrul sistemului sincron al Europei Continentale și integritatea piețelor cuplate de energie,

luând în considerare prevederile Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice și ale Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026,

ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 20/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea unor debite și niveluri necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 22/2026 privind aprobarea unor măsuri și lucrări de intervenție pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în perioada stării de alertă declarate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 și prelungite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 21/2026,

raportat la estimările meteorologice pentru prima partea a lunii octombrie care indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară, acest lucru presupunând inclusiv o scădere a acestora pe timpul nopții,

în contextul persistenței debitelor foarte scăzute pe Dunăre și al menținerii unei ferestre hidrologice critice în prima jumătate și la mijlocul lunii octombrie 2026,

în considerarea hidraulicității râurilor din țară care este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice,

având în vedere situația energetică la nivelul Sistemului electroenergetic național care prezintă un nivel redus de adecvanță, prin raportare la:

— grupurile pe cărbune ce pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;

— producția de energie eoliană care în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW, iar în prima decadă a lunii octombrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MW și un minim de 600 MW;

— producția de energie fotovoltaică ce va urma un trend descendent în perioada următoare cu maxime de sub 2.800 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară;

— situația centralelor nucleare din regiune unde în Ungaria, la centrala nucleară de la Paks, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 19.09-10.10.2026, producția fiind redusă cu aproximativ 500 MW;

— prognoza de consum, care indică un consum maxim la vârful de seară de până la 8.000 MW,

în considerarea analizelor realizate și măsurilor stabilite în cadrul Comitetului interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 16 august 2026,

raportat la necesitatea de protejare a populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă brută a utilizatorilor de apă și asigurării condițiilor de funcționare fără recirculare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență,

în considerarea pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 4^1, art. 4^2 alin. (2), art. 4^3 alin. (3) și (4) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 20 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.