Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială. O poți consulta în modulul Monitorul Oficial, după autentificare.
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/287 din 23.09.2026,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Senatul României
constată că
acțiunea umanitară a Uniunii se desfășoară în cadrul competențelor atribuite Uniunii prin tratate, cu respectarea principiilor umanității, neutralității, imparțialității și independenței
natura transfrontalieră a crizelor umanitare, amploarea resurselor financiare necesare și nevoia unei intervenții coordonate justifică acțiunea la nivelul Uniunii, aceasta aducând valoare adăugată prin mobilizarea coordonată a resurselor, facilitarea schimbului de informații, utilizarea în comun a capacităților logistice și asigurarea unei reprezentări externe coerente
consideră că
dezvoltarea diplomației umanitare a Uniunii Europene poate contribui la promovarea respectării dreptului internațional umanitar, la protejarea populației civile, la menținerea accesului umanitar și la consolidarea protecției personalului umanitar
trebuie menținută distincția dintre acțiunea umanitară și alte componente ale acțiunii externe a Uniunii, astfel încât integrarea mai accentuată a dimensiunii geopolitice și de securitate să nu afecteze neutralitatea, imparțialitatea și independența ajutorului umanitar; această preocupare este evidențiată și în punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, în contextul viitorului cadru financiar multianual 2028-2034
reforma lanțurilor umanitare de aprovizionare poate contribui la reducerea fragmentării și suprapunerilor, la utilizarea mai eficientă a resurselor și la creșterea rapidității intervențiilor
dezvoltarea sistemelor digitale interoperabile și a mecanismelor comune de analiză și schimb de date poate îmbunătăți coordonarea intervențiilor, cu condiția asigurării unor garanții corespunzătoare privind securitatea și protecția datelor
întărirea abordării „Echipa Europa” poate contribui la limitarea fragmentării intervențiilor și la îmbunătățirea coordonării dintre Uniune și statele membre, inclusiv prin simplificarea procedurilor și utilizarea în comun a resurselor disponibile
apreciază că
pentru România, implementarea orientărilor poate presupune o participare mai accentuată la mecanismele europene de coordonare, la fondurile comune și la mobilizarea resurselor, precum și integrarea unor mecanisme digitale de raportare și a unor modalități armonizate de acordare a asistenței
poate fi analizată oportunitatea implicării României în inițiativele-pilot privind noul model european al lanțurilor umanitare de aprovizionare, ceea ce ar putea facilita accesul la instrumente logistice și tehnologice europene și ar putea crea oportunități suplimentare pentru instituțiile și organizațiile umanitare din România
dezvoltarea mecanismelor europene de coordonare, utilizarea capacităților ReliefEU, coordonarea inițiativelor privind constituirea stocurilor de urgență și consolidarea cooperării în răspunsul la situații de urgență pot contribui la creșterea rezilienței europene și la îmbunătățirea capacității de reacție în situații de criză
din perspectiva apărării, comunicarea prezintă un interes indirect, întrucât nu introduce măsuri privind dezvoltarea capabilităților militare, dar poate contribui la securitate și stabilitate prin consolidarea dimensiunii civile a gestionării crizelor, creșterea rezilienței și promovarea respectării dreptului internațional umanitar
subliniază că
trebuie asigurată complementaritatea dintre instrumentele de ajutor umanitar și mecanismele europene de protecție civilă, precum și coordonarea operațională, schimbul de informații, evaluarea riscurilor și gestionarea răspunsului internațional
elaborarea unor standarde minime privind securitatea personalului umanitar trebuie realizată în sinergie cu măsurile aplicabile personalului din domeniul protecției civile, valorificând experiența acumulată în misiunile internaționale
inițiativele privind lanțurile de aprovizionare și constituirea stocurilor de urgență trebuie să urmărească dezvoltarea unui sistem coordonat, care să faciliteze planificarea comună și mobilizarea rapidă a resurselor și să evite suprapunerile, competiția pentru resurse și constituirea unor rezerve paralele
implicarea sectorului privat în acțiunile de pregătire și răspuns umanitar trebuie să respecte aceeași logică de coordonare și complementaritate, pentru utilizarea eficientă a resurselor
sunt necesare identificarea și valorificarea exercițiilor și simulărilor comune care pot fi partajate și integrate la nivelul actorilor umanitari și al autorităților de protecție civilă, aspecte evidențiate de Ministerul Afacerilor Interne în punctul său de vedere
susține că
reforma acțiunii umanitare europene trebuie să mențină caracterul distinct și bazat pe nevoi al asistenței umanitare, cu respectarea strictă a principiilor umanității, neutralității, imparțialității și independenței
România trebuie să urmărească valorificarea mecanismelor europene de coordonare, finanțare, logistică și răspuns la situații de urgență, concomitent cu evitarea duplicării capacităților naționale și europene
întărirea coordonării dintre ajutorul umanitar, protecția civilă, cooperarea pentru dezvoltare și acțiunile în domeniul păcii trebuie realizată cu respectarea specificității și independenței acțiunii umanitare.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 30 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIHAI COTEȚ
București, 30 septembrie 2026.
Nr. 131.