Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială. O poți consulta în modulul Monitorul Oficial, după autentificare.
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/286 din 23.09.2026,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Senatul României constată că în cazul propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.725 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date — COM (2026) 314 final principiile subsidiarității și proporționalității nu se aplică.
Senatul României
apreciază că pentru România
implicațiile sunt în principal operaționale și instituționale, nu bugetare. Propunerea nu modifică direct legislația română privind protecția datelor, ci schimbă regulile aplicabile agențiilor UE cu care autoritățile române cooperează, în special Europol, Eurojust și EPPO. Propunerea urmărește tocmai eliminarea fragmentării actuale a regimului datelor operaționale
impactul global poate fi apreciat ca moderat și predominant pozitiv. Propunerea nu transferă competențe de la România către UE în domeniul general al protecției datelor și nu creează, în forma analizată, obligații bugetare directe pentru România
beneficiul principal este creșterea coerenței juridice și operaționale în cooperarea cu Europol, Eurojust și EPPO, ceea ce poate facilita schimbul de informații în cauzele transfrontaliere. În același timp, România trebuie să urmărească atent ca armonizarea să nu genereze proceduri suplimentare pentru autoritățile naționale și ca mecanismele de supraveghere EDPS — autoritate națională să fie delimitate clar. Un element foarte relevant este că Eurojust a avut 493 de cauze noi cu implicarea României în 2025, inclusiv 276 în care România a fost stat participant, ceea ce arată că aceste reguli nu au o relevanță teoretică pentru România, ci se aplică unui volum substanțial de cooperare judiciară
subliniază și recomandă o delimitare mai clară a dispozițiilor sectoriale, respectiv a normelor speciale privind protecția datelor prevăzute în actele de înființare ale agențiilor europene din domeniul justiție și afaceri interne
solicită realizarea unei mapări complete a tuturor dispozițiilor vizate de propunerile legislative aflate în analiză, în vederea evitării incoerențelor sau suprapunerilor juridice și pentru a garanta armonizarea noilor norme europene generale cu specificul operațional al fiecărei agenții.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 30 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIHAI COTEȚ
București, 30 septembrie 2026.
Nr. 130.