Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială. O poți consulta în modulul Monitorul Oficial, după autentificare.
În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/475, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 9 iunie 2026, Camera Deputaților
susține obiectivul reindustrializării europene, vizat de Actul legislativ privind accelerarea activității industriale, cu păstrarea integrității pieței unice și urmărirea convergenței industriale în toate regiunile Uniunii
sprijină accesul egal și echitabil la finanțare și inovare în privința tuturor statelor membre și recunoașterea corespunzătoare a importanței strategice a sectoarelor industriale energointensive din Uniune
subliniază că obiectivul primordial al politicii industriale a Uniunii trebuie să rezide în menținerea și consolidarea competitivității globale a industriei europene
atrage atenția asupra faptului că decarbonizarea trebuie să fie rezultatul creșterii eficienței, modernizării tehnologice și accesului îmbunătățit la energie competitivă, iar nu o constrângere care slăbește baza industrială europeană
subliniază faptul că instrumentele financiare trebuie să fie proporționale ambiției Actului legislativ privind accelerarea activității industriale; propune corelarea cerințelor precizate prin regulament cu instrumentele financiare relevante, care să fie operaționale și accesibile sectoarelor industriale din toate statele membre
consideră necesară introducerea unei clauze de coeziune industrială în arhitectura financiară aferentă Actului privind accelerarea industrială, pentru ca obiectivul de competitivitate europeană să fie urmărit împreună cu obiectivul de reducere a decalajelor economice și tehnologice dintre statele membre
sprijină o abordare neutră din punct de vedere tehnologic în definirea produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să permită diversificarea eforturilor de decarbonizare și să evite acordarea unei preferințe, în mod implicit, anumitor tehnologii în detrimentul altora
susține introducerea treptată a cerințelor privind originea din Uniune și criteriilor referitoare la emisiile scăzute de dioxid de carbon, care să țină cont de fiecare sector industrial și să fie condiționată de disponibilitatea concretă a capacităților de producție din Uniune; atrage atenția asupra faptului că aplicarea unei abordări uniforme, care nu reflectă specificul lanțurilor valorice și al structurilor industriale din diferite sectoare, poate genera perturbări în domeniile în care capacitatea de producție a Uniunii este insuficient dezvoltată; propune inițierea unor proiecte-pilot, împreună cu evaluarea efectelor de piață și a disponibilității ofertei
recomandă asigurarea echilibrului adecvat între sectoarele industriale finale (din aval) și sectoarele industriale de bază (tradiționale), în măsura în care acestea din urmă constituie infrastructura materială a lanțurilor valorice pentru industria europeană
propune urmărirea unei coerențe depline între Actul legislativ privind accelerarea activității industriale și inițiativele Uniunii în domeniul securității și apărării, în scopul evitării unor efecte adverse neprevăzute asupra lanțurilor de aprovizionare relevante
propune monitorizarea permanentă a impactului cerințelor referitoare la preferința europeană asupra prețurilor energiei
propune o abordare diferențiată în privința originii din Uniune în cazul produselor și serviciilor, care să recunoască faptul că lanțurile valorice diferă în mod semnificativ în funcție de sector și că o definiție uniformă nu poate reflecta în mod adecvat valoarea adăugată europeană
solicită utilizarea unor metodologii viabile de cuantificare a emisiilor pe unitate ale produsului cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să se întemeieze pe datele disponibile din sistemele utilizate deja, îndeosebi schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), și care să evite crearea unor mecanisme paralele de raportare sau certificare
solicită confirmarea cerințelor privind originea din Uniune pentru componentele bazate pe tehnologia de fisiune nucleară și atrage atenția asupra faptului că nu există o bază de aprovizionare europeană suficientă pentru toate componentele tehnologiei „Canada Deuterium Uranium” (CANDU); consideră necesară evitarea unor cerințe care ar putea afecta proiectele nucleare aflate în derulare sau planificate în statele membre care utilizează această tehnologie
recomandă evaluarea efectelor pe care criteriile privind investițiile străine directe cu valoare adăugată, provenite din țări terțe, le pot avea pentru sectoare industriale care depind de aceste fonduri, precum cel al bateriilor, componentelor pentru industria autovehiculelor și prelucrării materiilor prime critice
propune includerea în Actul legislativ privind accelerarea activității industriale a unor instrumente care să abordeze disparitățile induse de costul energiei între statele membre; atrage atenția asupra riscurilor de sporire a concentrării industriale în statele membre cu costuri energetice mai reduse; sprijină inițiativele care vizează sporirea interconexiunilor transfrontaliere în privința sistemului energetic; consideră că diferențele persistente de cost al energiei între statele membre pot afecta funcționarea pieței unice și pot genera relocări industriale în interiorul Uniunii; solicită Comisiei Europene să evalueze impactul actului legislativ asupra prețurilor energiei, asupra industriilor energointensive și asupra statelor membre cu nivel insuficient de interconectare energetică
recomandă integrarea sporită a considerentelor aferente economiei circulare referitoare la materiile prime critice în Actul legislativ privind accelerarea activității industriale
reamintește importanța mecanismelor de sprijin regional, precum Fondul pentru o tranziție justă și Fondul de coeziune, pentru sprijinirea zonelor care depind în mare măsură de industriile energointensive, în scopul menținerii și creării de locuri de muncă
susține simplificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de producție industrială și desemnarea zonelor de accelerare a acestei producții, potrivit unor termene care să țină cont în mod corespunzător de capacitatea administrativă proprie fiecărui stat membru
propune prezentarea unei analize a impactului regulamentului asupra fiecărui stat membru, ca parte a evaluării Actului legislativ privind accelerarea activității industriale, pe care trebuie să o prezinte Comisia Europeană, inclusiv asupra convergenței industriale, competitivității și accesului la finanțare pentru asigurarea conformității cu noile cerințe
recomandă alinierea corespunzătoare a obiectivelor urmărite de Actul legislativ privind accelerarea activității industriale cu instrumentele viitorului cadru financiar multianual, în particular cu Fondul european pentru competitivitate
constată că acțiunile preconizate prin Actul legislativ privind accelerarea activității industriale vizează abordarea provocărilor legate de decarbonizarea industrială și reducerea fragmentării în cadrul pieței unice, de natură să asigure conformitatea inițiativei cu principiul subsidiarității; propune sporirea mecanismelor de coordonare dintre statele membre în cadrul Actului legislativ privind accelerarea activității industriale; consideră, din perspectiva respectării principiului subsidiarității, că actele delegate și de punere în aplicare pe care Comisia Europeană urmează a le adopta în temeiul actului legislativ trebuie să respecte competențele statelor membre, fiind necesară clarificarea întinderii competențelor care vor reveni Comisiei Europene, în cursul procedurii legislative pentru adoptarea regulamentului. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 2 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
București, 2 septembrie 2026.
Nr. 47.