Înapoi la Legislație

HG nr. 983/2004 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
GUVERNUL
Articole
108

Pe scurt

HG nr. 983/2004: HOTĂRÂRE nr. 983 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Auditorilor Financiari din România.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
GUVERNUL
Câte articole are?
108 articole.
Cuprins

HOTĂRÂRE nr. 983 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Auditorilor Financiari din România

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 84

(1)

Entitățile economice ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar sunt obligate să organizeze și să asigure exercitarea activității profesionale de audit intern, potrivit normelor legale în vigoare.

(2)

La regiile autonome, companiile/societățile naționale, precum și la celelalte entități economice cu capital majoritar de stat, activitatea de audit intern se organizează și funcționează potrivit cadrului legal privind auditul intern din entitățile publice.

(3)

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităților entității economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului și proceselor de conducere a acestuia.

(4)

Activitatea de audit intern se exercită în cadrul entității economice de către persoane din interiorul sau exteriorul acesteia. Practicile de audit intern se diferențiază în funcție de scopul, mărimea, structura și domeniul de activitate al entității economice.

Art. 85

În baza prevederilor art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, obiectivele auditului intern sunt următoarele

a)

verificarea conformității activităților entității economice auditate cu politicile, programele și managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale

b)

evaluarea gradului de adecvare și aplicare a controalelor financiare și nefinanciare dispuse și efectuate de către conducerea unității în scopul creșterii eficienței activității entității economice

c)

evaluarea gradului de adecvare a datelor și/sau informațiilor financiare și nefinanciare destinate conducerii pentru cunoașterea realităților din entitatea economică

d)

protejarea elementelor patrimoniale bilanțiere și extrabilanțiere și identificarea metodelor de prevenire a fraudelor și pierderilor de orice fel.

Art. 86

(1)

Camera elaborează norme de audit intern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu, scopul acestora fiind

a)

definirea principiilor de bază privind modul în care trebuie să se exercite auditul intern

b)

asigurarea cadrului de lucru pentru exercitarea și promovarea activităților de audit intern

c)

stabilirea criteriilor de bază pentru evaluarea exercitării auditului intern

d)

supravegherea proceselor, a structurilor organizatorice, a managementului organizatoric, precum și a operațiunilor entității economice.

(2)

Normele elaborate de Cameră cuprind reguli de organizare, reguli de exercitare, reguli de implementare și Codul de etică pentru profesia de auditor intern. Regulile de organizare se referă la elementele definitorii ale entităților și ale persoanelor care exercită activitatea de audit intern. Regulile de exercitare se referă la natura activităților de audit intern și stabilesc criterii de calitate pe baza cărora exercitarea acestor servicii poate fi evaluată. Regulile de implementare se elaborează în funcție de tipurile specifice de angajamente. Codul de etică pentru profesia de auditor intern se bazează pe încredere în asigurarea obiectivității sale referitoare la managementul riscului, controlului și conducerii.

Art. 87

Responsabilii pentru organizarea activității de audit intern, coordonarea lucrărilor/angajamentelor și semnarea rapoartelor de audit intern trebuie, potrivit art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, să aibă calitatea de auditor financiar.

Art. 88

Cu ocazia exercitării independente a profesiei de auditor financiar, indiferent de cadrul legal care se aplică pentru organizarea și funcționarea auditului intern la entitățile economice menționate la art. 84, auditorii financiari efectuează și evaluarea funcției de audit intern; aceasta se referă la gradul de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe aplicate, precum și la performanțele acestuia, pentru a determina măsura în care auditorii financiari se pot baza pe rezultatele auditului intern în desfășurarea activității lor.

Art. 89

(1)

Activitatea Camerei se desfășoară, potrivit prevederilor art. 26 și 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, sub supravegherea autorității de stat reprezentate de Ministerul Finanțelor Publice. Autoritatea de stat va urmări permanent ca reglementările emise de Cameră și deciziile și hotărârile luate de organele de conducere ale acesteia să nu contravină reglementărilor legale.

(2)

În cazul în care autoritatea de stat constată că nu sunt respectate condițiile și obligațiile prevăzute de lege, aceasta va lua măsurile legale care se impun.

(3)

Supravegherea autorității de stat nu aduce atingere independenței Camerei ca organism profesional, această activitate fiind privită în contextul colaborării, astfel încât activitatea de audit financiar să corespundă exigențelor în domeniu impuse de normele și standardele europene.

Art. 90

(1)

În baza art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, categoriile de entități economice ale căror situații financiare vor fi auditate, potrivit legii, se stabilesc de către Ministerul Finanțelor Publice în acord cu Programul de implementare a reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 a CEE și cu standardele internaționale de contabilitate.

(2)

La entitățile economice care aplică reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 a CEE și cu standardele internaționale de contabilitate auditul financiar se efectuează în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, ale normelor și ale prezentului regulament.

(3)

Entitățile economice care nu au obligația, potrivit legii, să aplice reglementările contabile prevăzute la alin. (1) și (2) pot opta pentru auditarea situațiilor financiare în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată.

Art. 91

(1)

Conform prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, auditorii financiari activi și nonactivi, persoane fizice și juridice, vor fi înscriși în Registrul auditorilor financiari, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va fi actualizat și publicat anual cu modificările intervenite.

(2)

În Registrul auditorilor financiari vor fi menționate cel puțin următoarele informații

a)

pentru persoanele fizice: numele, prenumele, adresa, numărul de telefon și numărul certificatului, carnetului și parafei de auditor financiar, membru al Camerei

b)

pentru persoanele juridice

—

denumirea societății, adresa sediului social, numărul de telefon și numărul autorizației de funcționare

—

numele, prenumele, adresa și numărul de telefon ale persoanelor fizice active care efectuează auditul financiar în numele și în contul societății de audit financiar

—

numele, prenumele, adresa și numărul de telefon ale asociaților sau ale acționarilor

—

numele, prenumele, adresa și numărul de telefon ale membrilor consiliului de administrație.

Art. 92

În condițiile prevăzute de art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 , republicată, poate fi stabilită răspunderea disciplinară a auditorilor financiari.

Art. 93

Abaterile disciplinare săvârșite de auditorii financiari sunt următoarele

a)

nerespectarea Codului de conduită etică și profesională în domeniul auditului financiar al Camerei

b)

desfășurarea activității profesionale în condiții nesatisfăcătoare, ineficiente sau cu incompetență, care au avut ca efect prejudicierea gravă a reputației profesionale

c)

încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, ale prezentului regulament și hotărârilor, normelor sau ale altor acte emise de către Cameră

d)

încălcarea dispozițiilor legale, ale prezentului regulament și ale celorlalte hotărâri, norme sau acte emise de Cameră de către un angajat, asociat, acționar sau administrator al unei societăți de audit financiar, membră a Camerei

e)

încălcarea altor reglementări legale în vigoare, incidente, din domeniul propriu de activitate

f)

existența unei hotărâri a unei instanțe de judecată din România sau din altă țară privind comiterea unei fapte care atrage, în condițiile legii, sancțiunea de excludere din Cameră.

Art. 94

(1)

Auditorii financiari, persoane fizice active sau juridice, membri ai Camerei, pot fi sancționați pentru abateri disciplinare cu

a)

avertisment

b)

mustrare

c)

suspendarea calității de membru al Camerei pe o perioadă de la 6 luni până la un an

d)

excluderea din Cameră.

(2)

Sancțiunile disciplinare se comunică în termen de 30 de zile de la data hotărârii de sancționare. Sancțiunile se publică prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă ale Camerei, în condițiile legii.

Art. 95

Abaterile disciplinare se constată, iar sancțiunile disciplinare se aplică prin procedurile disciplinare care se desfășoară potrivit competențelor următoarelor organe ale Camerei

a)

Consiliul

b)

Comisia de apel.

Art. 96

Toate problemele, faptele sau circumstanțele care sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a unui membru se aduc la cunoștință Secretariatului general. După analiză Secretariatul general transmite documentația Departamentului de conduită și disciplină profesională.

Art. 97

(1)

Departamentul de conduită și disciplină profesională efectuează cercetări asupra documentației primite, putând să solicite informațiile pe care le consideră necesare, inclusiv registre, documente, dosare sau evidențe, auditorul financiar fiind obligat să le prezinte.

(2)

Departamentul de conduită și disciplină profesională se pronunță asupra unei sancțiuni disciplinare, stabilind termene pentru furnizarea de către persoana în cauză a informațiilor necesare, oferindu-i posibilitatea de a face declarații scrise sau verbale înainte de a înainta propuneri Consiliului Camerei.

Art. 98

(1)

În situația în care Departamentul de conduită și disciplină profesională consideră că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru atragerea răspunderii disciplinare, persoana reclamată și reclamantul primesc o notificare corespunzătoare.

(2)

În situația în care Departamentul de conduită și disciplină profesională consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii disciplinare, hotărăște

a)

emiterea unui ordin, cu consimțământul persoanei reclamate ("ordin cu consimțământ")

b)

sesizarea Consiliului Camerei în vederea aprobării sancțiunii propuse.

(3)

În cazul în care Departamentul de conduită și disciplină profesională hotărăște să sesizeze Consiliul Camerei, trimite acestuia un raport cuprinzând faptele reclamate la adresa unui auditor financiar și o sinteză a probelor care vin în sprijinul reclamației, precum și orice alte informații pe care s-a bazat opinia sa, în sensul propunerii unei sancțiuni disciplinare.

(4)

După sesizarea Consiliului Camerei, la solicitarea acestuia, Departamentul de conduită și disciplină profesională va continua investigarea cazului până la clarificarea deplină a acestuia.

Art. 99

În vederea soluționării sesizărilor primite, Consiliul Camerei respectă procedurile de mai jos referitoare la comunicare, audiere, deliberare și comunicare a hotărârii.

Art. 100

Consiliul Camerei comunică în scris persoanei reclamate, în termen de 30 de zile de la primirea sesizării, următoarele

a)

conținutul reclamației aduse, locul și data la care va avea loc audierea persoanei respective

b)

elementele care stau la baza reclamației

c)

o sinteză a procedurilor Consiliului Camerei privind soluționarea reclamației, în forma aprobată de acesta

d)

solicitarea adresată persoanei reclamate de a confirma, în termen de 15 zile de la primirea comunicării, acceptarea totală sau parțială a faptelor puse în sarcina acesteia, intenția de a participa la audiere și de a fi reprezentată sau asistată de avocat ori de un alt specialist. Pentru faptele neacceptate, persoana reclamată poate prezenta probe în apărarea sa.

Art. 101

(1)

Audierea se stabilește în termen de până la 60 de zile de la data primirii sesizării. În acest scop persoanele sunt citate la Cameră.

(2)

Persoana reclamată sau reclamantul poate solicita, fie cu ocazia audierii, fie anterior acesteia, prin cerere scrisă adresată Consiliului Camerei, amânarea audierii pentru o dată ulterioară, în vederea formulării apărării, în caz de boală sau în alte împrejurări temeinic motivate.

(3)

În absența nemotivată a persoanei reclamate sau a reprezentantului acesteia audierea nu are loc și se trece la procedura următoare.

Art. 102

(1)

După procedura audierii sau, după caz, fără îndeplinirea acestei proceduri, Consiliul Camerei se retrage pentru deliberare.

(2)

Consiliul Camerei deliberează în raport cu fiecare faptă pusă în sarcina persoanei reclamate și emite o hotărâre împotriva acesteia, cuprinzând una dintre sancțiunile prevăzute în prezentul regulament.

(3)

În cazul în care Consiliul Camerei a constatat că faptele reclamate au fost neîntemeiate, emite o hotărâre de respingere.

(4)

Consiliul Camerei anunță hotărârea sa în ședință și informează părțile implicate despre dreptul de a ataca hotărârea în fața Comisiei de apel. Hotărârea se comunică în scris părților implicate, în termen de 5 zile de la adoptare.

(5)

Hotărârea Consiliului Camerei devine executorie de la data împlinirii termenului de apel, cu excepția cazului în care, înainte de împlinirea termenului, părțile atacă hotărârea Consiliului Camerei la Comisia de apel a acesteia.

(6)

Ședințele Consiliului Camerei sunt publice. Nu sunt publice ședințele în care ar fi adusă atingere imaginii publice a persoanelor implicate, Camerei și terților, precum și în cazurile în care s-ar afecta principiul confidențialității, aceasta urmând a fi hotărâtă de Consiliul Camerei, precum și la solicitarea părților.

Art. 103

Hotărârile Consiliului Camerei pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la primirea comunicării scrise, atât de persoana reclamată, cât și de reclamant. Cererea de apel trebuie să îndeplinească următoarele condiții

a)

să fie formulată în scris și să fie adresată Comisiei de apel prin Secretariatul general

b)

să prezinte motivele atacării hotărârii Consiliului Camerei.

Art. 104

(1)

Comisia de apel notifică ambelor părți data și locul judecării apelului. La judecare, apelantul are dreptul să fie reprezentat sau asistat.

(2)

Apelul poate fi judecat în absența apelantului, cu respectarea cerințelor privind trimiterea comunicării scrise. Prezența celeilalte părți este obligatorie.

(3)

Comisia de apel poate amâna judecarea apelului pentru o dată ulterioară, în vederea formulării apărării, în caz de boală sau în alte împrejurări temeinic motivate.

(4)

Procedura de judecare a apelului este similară cu cea din faza audierii în fața Consiliului Camerei.

Art. 105

(1)

La încheierea judecării apelului, Comisia de apel poate hotărî confirmarea, modificarea sau anularea hotărârii Consiliului Camerei.

(2)

Comisia de apel anunță hotărârea sa în ședință publică. Hotărârea Comisiei de apel se va comunică în scris părților în termen de 15 zile de la pronunțarea apelului.

(3)

Ședințele Comisiei de apel sunt publice. Nu sunt publice ședințele în care ar fi adusă atingere imaginii publice a persoanelor implicate, Camerei și terților, precum și în cazurile în care s-ar afecta principiul confidențialității, aceasta urmând a fi hotărâtă de Consiliul Camerei, precum și la solicitarea părților.

(4)

Hotărârile Comisiei de apel privind suspendarea sau excluderea unui membru sunt publicate prin grija Consiliului Camerei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)

Hotărârile Comisiei de apel sunt de natură disciplinară și pot fi atacate, în condițiile legii, la instanța competentă. Măsurile sancționatorii luate pot fi contestate, în condițiile legii și direct, la instanțele judecătorești competente.

HG nr. 983/2004 – text integral | LawChat