HOTĂRÂRE nr. 638 din 5 august 1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor și gheturilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Se aprobă Regulamentul de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, prezentat în anexa nr. 1.
Se aprobă Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor și gheturilor, prezentat în anexa nr. 2.
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 615/1992 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor și gheturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 3 noiembrie 1992.
Anexa nr. 1
REGULAMENTUL de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Apărarea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice reprezintă o activitate de interes național prin dimensiunea efectelor negative ce se pot produce.
Face obiectul prezentului regulament apărarea împotriva dezastrelor produse de
inundatii, prin revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate creșterii debitelor sau blocajelor produse de gheturi, plutitori, aluviuni și avalanse de zăpada
inundatii provocate de accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice
dezastre produse de fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheața, chiciura, polei, ingheturi timpurii sau tarzii, grindina și seceta.
Sunt expuse direct sau indirect dezastrelor prevăzute la art. 2
populația, precum și bunurile sale mobile și imobile
obiectivele sociale
capacitățile productive (fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi și altele)
barajele și alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente
căile de comunicații rutiere, feroviare și navale, rețelele de alimentare cu energie electrica, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apa și canalizare, stațiile de tratare și de epurare, rețelele de telecomunicații și altele asemenea
mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităților și altele).
În sensul prezentului regulament, prin apărarea împotriva dezastrelor produse de inundatii, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice se înțelege
măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție, luate înainte de declanșarea dezastrelor
măsuri operative urgente de intervenție, luate după declanșarea fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase sau a accidentelor la construcțiile hidrotehnice pentru limitarea dezastrelor, evacuarea, cazarea, salvarea și ajutorarea populației sinistrate
măsuri de intervenție ulterioară, pentru recuperare, inventariere și reabilitare.
Activitățile prevăzute la art. 4 constituie o obligație pentru toate persoanele juridice și fizice, cu excepția persoanelor cu handicap, a batranilor, copiilor și a altor categorii defavorizate.
Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, sa doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în caz de pericol și sa organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, planurilor de apărare împotriva inundatiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și planurilor de avertizare-alarmare a localităților și a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea.
Elaborarea strategiei și conceptiei de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Organizarea și conducerea la nivel național a activităților de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează de către Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumita în continuare Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, organizată pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor conlucreaza permanent și se subordonează în caz de dezastre Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.
În teritoriu se organizează comisii județene, respectiv Comisia municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor, conduse de prefecți. Pe linia apărării împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, aceste comisii sunt subordonate tehnic Comisiei centrale de apărare împotriva inundatiilor. Comisiile județene organizează, împreună cu unitățile de gospodărire a apelor, acțiunile de prevenire și operative de apărare împotriva inundatiilor și fenomenelor meteorologice periculoase. Acțiunile de refacere și reabilitare se realizează de către deținătorii de lucrări.
Modul de organizare și funcționare, componenta, atribuțiile specifice și dotarea comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor se stabilesc prin regulamente întocmite de acestea și avizate de către Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, pentru aspecte ce privesc activitatea de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumita în continuare activitatea de apărare.
Pentru asigurarea continuității desfășurării activității de apărare, comisiile județene își organizează, în cadrul Secretariatului tehnic permanent, o secțiune pentru apărarea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Secțiunea prevăzută la alin. (1) se afla în subordinea prefectului, este condusă de către directorul unității de gospodărire a apelor din județ (sistem de gospodărire a apelor sau direcția apelor din cadrul Companiei Naționale "Apele Române" - S.A.) și își desfășoară activitatea în următoarele domenii specifice, cu personalul aferent, după cum urmează
inundatii, gheturi și accidente la construcții hidrotehnice, cu personal de la Sistemul de gospodărire a apelor județean, sucursala Regiei Autonome a Imbunatatirilor Funciare, autoritatea locală de navigație, completat cu personal de la alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor
furtuni, depuneri de gheața și chiciura, cu personal de la unitățile de navigație, de exploatare a rețelelor electrice și de telecomunicații și de la agenții economici din agricultura
inzapeziri, viscol și polei, cu personal al agenților economici din domeniul drumurilor, căilor ferate, navigației și de gospodărire comunală
ingheturi timpurii sau tarzii, grindina, seceta, cu personal al agenților economici din agricultura, silvicultura și personal din cadrul primăriilor.
Secțiunea pentru apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice a Secretariatului tehnic permanent al comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor are următoarele atribuții specifice
elaborează planul județean de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare, precum și de către comandamentele locale de la obiectivele social-economice
acorda asistență tehnică pentru întocmirea planurilor de apărare municipale, orășenești și comunale, pe care le avizează în vederea aprobării de către președintele comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor
urmărește evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase din bazinele cursurilor de apa din județ și, pe baza prognozelor și avertizarilor transmise de Compania Naționala "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S
și de unitățile de gospodărire a apelor, participa la avertizarea comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor și propune președintelui comisiei declanșarea stării de apărare
stabilește marimile caracteristice locale de apărare, împreună cu comisiile și comandamentele locale, pe care le transmite direcțiilor apelor ale Companiei Naționale "Apele Române" - S.A., pentru stabilirea de către acestea a marimilor de avertizare zonala; e) urmărește și coordonează tehnic, sub conducerea prefectului, desfășurarea acțiunilor de apărare în teritoriu și aplica prevederile din planul de apărare, asigura legăturile cu comisiile județene situate în amonte și în aval, conform sistemului informațional operativ
face propuneri de cuprindere în bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare pentru acțiuni operative de apărare, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum și pentru întreținerea albiilor cursurilor de apa pe raza localităților
întocmește rapoarte informative zilnice, în timpul acțiunilor de apărare, și rapoarte de sinteza, după încetarea fenomenelor, pe baza rapoartelor primite de la comisiile și comandamentele locale de apărare, pe care le transmite Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale de apărare împotriva inundatiilor.
La nivelul tuturor municipiilor, orașelor și comunelor se organizează comisii de apărare împotriva dezastrelor, pentru apărare împotriva inundatiilor și gheturilor, conduse de primari.
Comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva dezastrelor sunt subordonate comisiilor județene.
La obiectivele care pot fi afectate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase și de accidente la construcțiile hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora, căruia îi revine responsabilitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, după caz, pe teritoriul cărora se afla.
Persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în folosința terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acțiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcții hidrotehnice au obligația sa participe la acțiunile de apărare și să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația sa refacă sau sa repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuției putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor sau a unor construcții hidrotehnice ca urmare a acțiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligația să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
Aplicarea măsurilor operative de apărare și intervenție sunt obligatorii pentru toți agenții economici și pentru toate persoanele fizice și persoanele juridice, cu excepțiile prevăzute la art. 5. Aceste măsuri se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumite în continuare planuri de apărare, ce se elaborează pe județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de fenomene hidrometeorologice periculoase sau de accidente la construcțiile hidrotehnice.
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restrictionarii regimului de construcții în zonele inundabile. Măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție
Sistemul informațional meteorologic și hidrologic consta în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor și alarmarilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în acțiunile de apărare, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Pentru acestea se folosesc măsurătorile punctuale din rețeaua meteorologica și hidrologica, sistemele globale de teledetectie, precum și procedeele de prognoza, astfel încât să se asigure anticiparea fenomenelor periculoase care se pot produce.
În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, date și măsurători privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
Transmiterea acestor informații constituie o obligație a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Conținutul de detaliu al informațiilor, prognozelor și avertizarilor, pragurile critice, frecventa transmiterii, unitățile la care se transmit, precum și deciziile operative de la și la Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor, respectiv a municipiului București, și comisiile locale de apărare se stabilesc prin instrucțiuni elaborate de către Compania Naționala "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S
împreună cu Compania Naționala "Apele Române" - S
și sunt aprobate de Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor.
Primării, conducerile comandamentelor locale de apărare, precum și cele ale unităților care dețin construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice și hidrometrice necesare cunoașterii și urmăririi marimilor caracteristice locale de apărare și asigurare a corelării acestora cu cele zonale.
Întreținerea și exploatarea dispozitivelor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu instrucțiunile aprobate de Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, iar transmiterea datelor și măsurătorilor se asigura de către deținători.
Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizarilor de la unitățile meteorologice și hidrologice la comisiile județene și locale de apărare împotriva dezastrelor și la Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor, prin planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicații ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenta.
La județe permanenta va fi asigurata de către secretariatele tehnice permanente ale comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, prin grija prefecților; la municipii, orașe și comune permanenta va fi asigurata prin grija primarilor, iar la obiectivele sociale și economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.
Pentru asigurarea fluxului informațional decizional operativ între comisiile județene, municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva dezastrelor, președinții acestora pot dispune și folosirea mijloacelor de telecomunicații ale unităților de protecție civilă, de poliție, militare și a altor mijloace de telecomunicații disponibile.
Pentru avertizarea obiectivelor situate în aval de baraje, se elaborează de către unitățile cărora li se concesioneaza aceste baraje planuri de avertizare-alarmare a populației și obiectivelor economice și sociale situate în aval de lacurile de acumulare, în caz de accidente la construcțiile hidrotehnice, conform anexei nr. 1g) la prezentul regulament.
Acțiunea de apărare împotriva inundatiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se declanșează în momentul în care se constata apariția fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariție este stabilită prin prognoza, în situațiile de la alin. (3) lit. a), b) și c).
Pe parcursul acestei activități se pot deosebi trei situații care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declansate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundatii, fenomene meteorologice și hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcțiilor hidrotehnice) și care sunt precizate în instrucțiuni speciale.
Activitățile de apărare se adapteaza pe măsura trecerii de la o situație la alta, corespunzător gradului de pericol, astfel
Situația de atenție are semnificația unei situații deosebite și nu reprezintă neapărat un pericol. Consecințele intrării în situația de atenție sunt: * indesirea observațiilor și măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoluției sale; * verificarea construcțiilor de apărare și urmărirea asigurării condițiilor de scurgere a apelor mari
Situația de alerta este caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apa, creșterea debitelor infiltrate prin construcțiile hidrotehnice de retenție și a antrenarii de materiale din corpul acestora, creșterea intensității precipitatiilor sau a vitezei vantului și altele). Declanșarea stării de alerta conduce la intrarea în situația operativă a comisiilor de apărare. Activitățile de apărare desfășurate sunt atât activități menite sa stapaneasca fenomenul, cat și activități pregătitoare pentru eventualitatea declanșării situației de alarma
Situația de pericol (urgenta) este declansata în momentul în care pericolul devine iminent și este necesară luarea unor măsuri excepționale: evacuarea populației, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile și altele din zonele posibil a fi afectate.
Trecerea și revenirea de la o stare la alta se pot face în funcție de evoluția fenomenelor.
Marimile caracteristice de apărare împotriva inundatiilor sunt
marimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitatii, niveluri sau debite
marimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite. Posturile avertizoare fac parte din rețeaua naționala de hidrologie și meteorologie și trebuie să fie amplasate la o distanta suficienta de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
Marimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundatii, sunt
Pentru zonele indiguite ale cursurilor de apa
cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia
cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea inaltimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare
cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv
Pentru zonele neindiguite ale cursurilor de apa
cota de atenție - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acțiunile de apărare sau de evacuare
cota de inundație - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv
cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.
În cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor și revarsarea apelor, se stabilesc următoarele marimi caracteristice: * faza I - atunci când gheața se desprinde și sloiurile se scurg pe cursul de apa; * faza a II-a - atunci când sloiurile de gheața formează ingramadiri; * faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zapoare.
Marimile caracteristice zonale și locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu direcțiile apelor din cadrul Companiei Naționale "Apele Române" - S
și se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.
Pragurile critice de apărare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instrucțiuni elaborate de către Compania Naționala "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S
și se aproba de către Comisia centrala de apărare împotriva inundatiilor.
Pragurile critice de apărare pentru baraje se stabilesc de proiectant pentru fiecare obiectiv, la stabilirea ipotezelor de dimensionare și verificare sau pe perioada urmăririi în exploatare, pe baza regulamentelor de exploatare.