HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora

Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru silvicultura, va stabili, cu avizul Academiei Române, zonarea interioară a parcurilor naționale și a parcurilor naturale din punct de vedere al necesității de conservare a diversitatii biologice, prin ordin comun al ministrilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Toate suprafețele ocupate de vegetație forestieră, aflate în interiorul rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale sau parcurilor naturale, vor fi încadrate de către autoritatea publică centrala pentru silvicultura, în baza avizului Academiei Române, în categoriile functionale corespunzător zonarii interioare.

Autoritatea publică centrala pentru silvicultura, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și cu Academia Română, va elabora norme de amenajare a pădurilor, a fondului cinegetic și salmonicol, în conformitate cu categoriile de management și cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Autoritatea publică centrala pentru agricultura, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și cu Academia Română, va elabora norme de gospodărire a pajiștilor, în conformitate cu categoriile de management și cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, cu capacitatea productiva și de suport a pajiștilor, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Autoritatea publică centrala pentru turism, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, autoritatea publică centrala pentru silvicultura și cu Academia Română, va elabora strategia privind dezvoltarea ecoturismului în rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale, în conformitate cu principiile de conservare a biodiversitatii și de utilizare durabila a resurselor naturale.

Autoritatea publică centrala pentru transport va lua măsuri în vederea dezvoltării ecoturismului, prin amplasarea de indicatoare rutiere pe drumurile naționale pentru semnalizarea adecvată a rutelor către rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Autoritățile administrației publice locale vor asigura evidentierea limitelor rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 1 , în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

HARTILE ȘI DESCRIERILE LIMITELOR REZERVAȚIILOR BIOSFEREI, PARCURILOR NAȚIONALE ȘI PARCURILOR NATURALE Cuprins: I. Harta rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale ... II. Lista abrevierilor și semnele convenționale utilizate ... III. Hartile rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și descrierile limitelor pentru: a) Rezervatia Biosferei Delta Dunării; ... b) Parcul Național Domogled - Valea Cernei; ... c) Parcul Național Retezat; ... d) Parcul Natural Porțile de Fier; ... e) Parcul Național Cheile Nerei - Beusnita; ... f) Parcul Natural Apuseni; ... g) Parcul Național Muntii Rodnei; ... h) Parcul Natural Bucegi; ... i) Parcul Național Cheile Bicazului - Hasmas; ... j) Parcul Național Ceahlau; ... k) Parcul Național Calimani; ... l) Parcul Național Cozia; ... m) Parcul Național Piatra Craiului; ... n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina; ... o) Parcul Național Semenic - Cheile Carasului; ... p) Parcul Național Muntii Macinului; ... r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei; ... s) Parcul Natural Vânători-Neamt. ... ROMÂNIA Harta rezervațiilor biosferei parcurilor naționale și parcurilor naturale LISTA ABREVIERILOR b.h.=bazin hidrografic; cab.=cabană; Cl.=culme; Confl.=confluență; Cr.=cracul; D.=deal, dealul; Izv.=izvor; JUD.=județul; km=kilometru; m=metri; M.=munte; og.=ogaș; OS=ocolul silvic; Pc.=picior; P-na=poiana; pr.=pârâu; r.=râu; rez.=rezervor; UP=unitate de producție; V.=valea; Vf.=vârful; [XII.5]=codul cadastral al bazinului hidrografic. SEMNELE CONVENȚIONALE Denumirile geografice, cotele și elementele cartografice utilizate au fost preluate din foile hârtii topografice scara 1:25.000, editia a II-a, Direcția Topografica Militară, Atlasul Cadastrului Apelor din România (1992) și Hartile arboretelor, scara 1:10.000 și/sau 1:20.000 din Amenajamentele silvice. REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII Rezervatia Biosferei Delta Dunării deține triplu statut de protecție și anume: Rezervatie a Biosferei desemnată internațional de Comitetul MAB UNESCO, Zona Umeda de Importanța Internationala desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de către UNESCO. Rezervatiei Biosferei Delta Dunării i s-a atribuit și Diploma Europeană de către Consiliul Europei. Limita nordica. Limita de nord începe de la Cotul Pisicii urmărind până la granita cu Republica Moldova malul stang al Dunării la cota maxima de inundație, de unde se continua inițial pe granita cu Republica Moldova și apoi cu Ucraina. Limita estica. Limita de est începe de la vărsarea bratului Chilia în Marea Neagra pe granita cu Ucraina și cuprinde apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei. Limita vestica (continentala). Limita începe din amonte de localitatea Grindu din borna B1 situata pe taluzul exterior al digului de apărare Grindu - Isaccea și urmărește limita zonei palustre stabilită la piciorul exterior al digului de contur al incintei indiguite Grindu-Isaccea corespunzătoare malului drept al fluviului Dunarea de la Cotul Pisicii până în amonte de orașul Isaccea la borna B13, trecând prin bornele cadastrale B2-B13. Din avalul localității Isaccea, din borna B15 până la Tulcea, limita continentala a rezervatiei este stabilită la baza Podisului Dobrogean și este constituită din linia de contact a acestuia cu zonele inundabile la nivelele maxime, trecând prin bornele cadastrale B16-B24. În zona municipiului Tulcea, de la borna B25 situata amonte de portul mineralier până în aval de platforma unităților de industrie alimentara, la borna B27, limita continentala a rezervatiei o reprezintă malul drept al fluviului Dunarea, trecând prin borna cadastrala B26. Din aval de platforma de industrie alimentara a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervatiei ocoleste orașul, urmărind baza Podisului Dobrogean (incluzând incinta Tulcea-Nufaru), trecând prin borna B28 până în la borna B29 situata amonte de localitatea Nufaru, unde limita rezervatiei o reprezintă malul bratului Sf. Gheorghe până în aval de localitatea Nufaru, la borna B30. În continuare, limita rezervatiei este reprezentată de baza Podisului Dobrogean incluzând incinta Nufaru-Victoria și trecând prin borna B31 aflată în imediata vecinătate a localității Victoria, iar în zona localității Baltenii de Sus limita este reprezentată de malul drept al bratului Sf. Gheorghe, ocolind localitatea prin borna B32. Limita continua prin borna B33 pe la baza Podisului Dobrogean incluzând incinta Bestepe-Mahmudia până la borna 34 situata amonte de localitatea Mahmudia, de unde limita este reprezentată de malul drept al bratului Sf. Gheorghe. Din avalul localității Mahmudia limita rezervatiei este reprezentată de baza podisului Dobrogean, trecând prin borna B35 și incluzând amenajarea agricolă Mahmudia-Murighiol cu drumul de acces la fermele zootehnice Ghiolul Pietrei, unde se afla borna B36. Din acest punct limita rezervatia este constituită de un drum de exploatare pe direcția nord-sud trecând prin punctul numit "Movila Duna", până la drumul județean Tulcea-Murighiol, incluzând lacul Saratura pentru a ajunge la limita nord-vestica a localității Murighiol, la borna B37 după care limita rezervatiei o reprezintă limita nordica a intravilanului satului Murighiol până la borna B38 și în continuare baza Podisului Dobrogean, până în localitatea Dunavatu de Sus pe care o ocoleste trecând prin borna B39. Limita rezervatia urmărește în continuare limita dintre zona umeda și horst indreptandu-se spre sud și ocolind localitatea Dunavatul de Jos prin bornele B40 și B41. De aici limita se îndreaptă spre est, fiind reprezentată de baza Podisului Dobrogean și trecând prin bornele B42, B43, B44, până la intersectia acesteia cu Canalul Fundea (B45). Din punctul de intersectie al limitei rezervatiei cu canalul Fundea, aceasta este reprezentată de baza podisului Dobrogean, RBDD incluzând amenajarea piscicolă Sarinasuf, trecând prin bornele B46-B49 și amenajarea piscicolă Iazurile, trecând prin bornele B50-B59 până la nord de localitatea Sarichioi. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentată de malul de vest al lacului Razim trecând prin bornele B64-B67 până la punctul numit "La Monument" (B68) după care pe direcția nord-vest urmărește limita estica a lacului Babadag și prin vestul localității Zebil până la intersectia cu drumul județean Tulcea-Zebil pe care îl traverseaza, și include amenajarea piscicolă Tauc, trecând prin bornele B71-B74 și amenajarea piscicolă Topraichioi, trecând prin bornele B76-B78, după care urmărește limita vestica a Lacului Babadag la baza podisului Dobrogean, până la nord de localitatea Enisala pe care o ocoleste prin partea de nord, trecând prin bornele B79-B93. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentată de intersectia podisului Dobrogean cu malul de vest al lacului Razim până la Capul Dolosman, incluzând amenajarea piscicolă 6 Martie trecând prin bornele B91-B93 și zona cu protecție integrală Capul Dolosman. De la Capul Dolosman limita rezervatiei se deplaseaza spre sud-vest, la baza Podisului Dobrogean incluzând amenajarea piscicolă Lunca trecând prin bornele B94-B97. Din sudul localității Lunca (B98) limita rezervatiei este reprezentată spre vest, sud și sud-est de malul dinspre podis a lacurilor Ceamurlia, Golovita și Zmeica trecând prin bornele B100-B106 incluzând zonele depresionare cu vegetație palustra, până în punctul numit "La Stanca" (B107) de unde limita rezervatiei traverseaza baza grindului Lupilor, urmărind spre vest și apoi spre sud lacul Sinoie până în punctul "Movilele Dese" (B111). Din acest punct, limita rezervatiei este directionata spre vest și sud pe malul lacului Istria, traverseaza drumul județean Istria-Istria Cetate în zona de legătură a lacului Istria cu lacul Nuntasi mergand apoi pe direcția vest, sud și sud-est pe malul lacurilor Nuntasi și Tuzla până la padurea din nordul localității Vadu pe care o ocoleste prin nord-est trecând prin bornele B112-B121. În continuare, limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunării ocoleste localitatea Vadu prin est și apoi se orienteaza pe o direcție constant sudica la baza podisului Dobrogean cu zonele umede, incluzând Balta Mare și Balta de Mijloc, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei, în care se găsește borna B124. PARCUL NAȚIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI Limita nordica, începe în Vârful Paltina (2149,1 m) și merge spre vest pe culmea muntilor Godeanu prin vârfurile Galbena (2161 m), Micusa (2179,6 m) și Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formează limita nordica a bazinului Cernei [VI-2]. Limita vestica, continua pe același interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Dragutului până în Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergand pe culmea principala a Muntilor Cernei prin Vârfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlascu Mic (1734 m) și Zglivar (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Parsului, prin borna 180 din UP V Mehadia - O.S. Belareca și Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboară pe Dosu Frasincea în Ogasul lui Mihai, mergand pe acesta până la borna 195, de aici urmând limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge în Valea Topla la borna 242, de unde urca spre Vârfu Sulita până în borna 239. În continuare merge spre sud-est pe culme până în borna 247, iar de aici spre sud pe liziera, trece peste Valea Vartopu prin borna 246 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, iar de aici urca pe culme până în Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Muntilor Cernei. Limita se continua pe Culmea principala a Mt. Cernei, prin Poiana Lungă, Vf. Ciclovete (1129,5 m), Poiana Ciclovete (1142,6 m) și Culmea Mare (927,6 m) până în borna 45 din UP III Baile Herculane - O.S. Baile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, mergand pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, până la borna 444 din același UP V Mehadia - O.S. Belareca, din apropierea confluentei Cernei cu Belareca [VI-2.12]. Limita sudica, pornește de la borna 444 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităților Pecinisca și Baile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Baile Herculane - O.S. Baile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici intorcandu-se pe malul drept al raului Cerna, până la intrarea acestuia prin stațiunea Baile Herculane, de unde urca pe liziera pădurii până în drumul național DN 6A, pe care îl urmează până în apropiere de intersectia acestuia cu DN 6, de unde urca pe dealul Stoghirului (469 m) și continua pe Cracu Fasii și Culmea Padesu prin Vârfurile Padesu (709 m) și Creasta Cocosului (911 m). Limita estica. continua din Creasta Cocosului intrand în culmea principala a Muntilor Mehedinti pe la est de Masivul Domogled, Ciotul Pietrii (1227,9 m), Culmile Carligelor, Piatra Cosustei, Culmea și Vf Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana și Culmea Beletina, Culmea Obarsia până în Vf. Poiana Mica (1179,2 m). Se continua pe Pârâul Capra [VII-1.36.2.1] și apoi pe Motru Sec [VII-1.36.2] până la limita localității Motru Sec, limita pe care o urmează până la confluenta vaii Tarnicioara cu Motru Sec. De aici urca pe valea Tarnicioara până în saua dintre Cornetu Musteica și Dealul Magura, de aici intrand pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Musteica, pe care o urmează până în borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stang al vaii Motrului, până la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 și 28 până la borna 25, trecând înapoi pe malul stang al vaii Motrului, până la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 și 54, până la borna 76 din UP II Motru Mare - O.S. Pades. De aici continua pe malul stang al Motrului până la confluenta cu Valea Mileanului, pe care urca până sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrand pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmează linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Sarba (1742,5 m), Serbota și Soarbele până în Vârful Paltina (2149,1 m). PARCUL NAȚIONAL RETEZAT Parcul Național Retezat este desemnat internațional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervatie a Biosferei. Limita nordica. Pornește din valea Raului Mare [IV-1.117.14], amunte de Casa Verde, pe limita fondului forestier (borna silvică 4 UP VI, OS Retezat), până în borna silvică 1 UP V, OS Retezat, apoi urca prin padure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în Vf. Pecuiu (1827,3 m) și se continua spre SV până în Vf Poienii (1736,0 m). De aici coboară la limita fondului forestier (borna silvică 19 UP V, OS Retezat, și continua pe aceasta până la confluenta paraielor Lancitu/Garlii, prin bornele silvice 20, 24, 458, 459, 468, 461, 44, UP V, OS Retezat. În continuare limita urmărește amunte malul drept al paraului Garlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat, apoi se orienteaza din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Rau de Mori (bornele silvice 51, 45, 49, UP V, OS Retezat), pe versantul stang al Lancitului, până pe culmea care coboară din Vf. Retezatu spre Vf. Pecuiu (în borna silvică 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în valea Rausor [IV-1.117.14.8] (borna silvică 51 UP I, OS Retezat), după care urmează avale malul stang al paraului, până la confluenta Rausor/Stevea. În continuare, limita urmărește traseul drumului forestier până la confluenta Rausor/pr. Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orienteaza spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 UP I, OS Retezat), situata pe culmea Lolaia - Rucsorii, trece prin Vf. Lolaii (1532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluenta Lolaia (Pietrile)/Obarsia Nucsoarei (prin bornele silvice 320, 321, 262, UP VI, OS Pui). De la confluenta, limita urca pe o culme secundară prin bornele silvice 260, 256, UP VI, OS Pui la borna silvică 258 UP VI, OS Pui, de la care coboară în Valea Malaiestilor (borna silvică 224 UP VI, OS Pui), din care urca pe un afluent al acesteia până în Vf. Mic (1634,0 m). În continuare, limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba Iancului (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), în pârâul Paros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stang al acestuia până la borna 160 UP VI, OS Pui. De la aceasta, urca pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI, OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI, OS Pui), urmărește amunte pârâul până la borna silvică 146 UP VI, OS Pui, după care urca în culmea Intalnicioara (borna silvică 137 UP VI, OS Pui). În continuare limita de nord coboară în valea Rau Alb (borna 134 UP, OS Pui), apoi urca pe Culmea Coroestilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui). Limita estica. Pornește din Culmea Coroestilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situata pe interfluviul dintre Rau Alb [IV-1.117.10] și Pârâul Poienii, trece prin Vf. Bradetului (1861,3 m) și cota 1862,7 m, după care urmărește interfluviul dintre Rau Alb și Rau Bărbat [IV-1.117.7], până în Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m și 1834,0 m. Din Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), coboară pe o culme secundară în Raul Bărbat, prin bornele silvice 219 și 218 UP V, OS Pui, și urmărește amunte (circa 2 km) malul drept al Raului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. În continuare urca culmea Pilugu Mare, trecând prin vârfurile Lazarului (2282,0 m), Gruniu (2219,0 m) și Vf. Morii (2383,0 m), până în saua dintre Vf. Custurii și Vf Morii. Din acest punct coboară spre S în pârâul Morii, pe care îl urmează aval prin bornele silvice 101 și 98 UP V, OS Lupeni, apoi urca pe un afluent de dreapta al acestuia până la liziera pădurii (borna silvică 100 UP V, OS Lupeni). În continuare urmărește limita fondului forestier (pe sub culmea Straunile), până la borna silvică 38 UP V, OS Lupeni, din care coboară pe o culme secundară în valea Buta (borna silvică 39 UP V, OS Lupeni) pe care o urmează aval, pe malul stang până la ieșirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V, OS Lupeni). Limita sudica. Începe la ieșirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V, OS Lupeni) urca în Culmea Negrisar prin borna silvică 6 UP V, OS Lupeni, de la care urmărește limita nordica a unor enclave din UP IV (E9 și E3), trecând prin bornele silvice 372, 325, 323, 324, 317, 309, toate din UP IV, OS Lupeni până în valea Jiului de Vest (borna silvică 303 din UP IV, OS Lupeni). De aici urmărește amunte malul drept al Jiului de Vest, până la confluenta Scocu Sec (Jara)/Jiu de Vest (borna 198 UP IV, OS Lupeni), apoi se continua pe un interfluviu secundar (Culmea Piatra Soarbele) până la limita jnepenisului cu golul alpin (borna silvică 241 UP IV Lupeni), trecând prin bornele silvice 244 UP IV, OS Lupeni (cota 1376,0 m) și 242 UP IV, OS Lupeni. Limita se continua spre S pe marginea fondului forestier, prin bornele silvice 236 și 235 UP IV, OS Lupeni până în interfluviul Cerna/Jiu de Vest (borna silvică 453 UP IV, OS Lupeni). Din acest punct, limita Parcului Național Retezat este comuna cu cea a Parcului Național Domogled - Valea Cernei, până în Vf. Morii (2279,0 m) și se menține până în Vf. Paltina (2149,1 m) pe Culmea Soarbele (interfluviul Cerna [VI-2]/Jiu[VII]). Din Vf. Paltina (2149,1 m), limita trece pe interfluviul Cerna/Mures [IV-1] pe care îl urmează prin Vf. Galbena (2161,0 m), cotele 2174,0 m și 2113,0 m, Vf. Micusa (2179,6 m), Vf. Scarisoara (2211,0 m), și Vf. Bulzului (2245,4 m). Din Vf. Morii (2279,0 m), limita coboară pe la obarsia paraului Morii până la intrarea acestuia în padure (borna 351 UP III, OS Retezat), urmărește limita fondului forestier până în valea Rau Șes (borna 121 UP III, OS Retezat), prin bornele silvice 102, 104, 106, 108, 110, 112, 114, 117, 116, 115, 119 UP III, OS Retezat. Limita vestica. Din valea Rau Șes (borna 121 UP III, OS Retezat) urmează limita fondului forestier până în pârâul Corciova (borna silvică 205 UP III, OS Retezat), pe sub Vf. Prislop (1838,8 m) și Vf. Soju (1961,5 m), prin culmea care coboară din Vf. Soju (borna silvică 134 UP III, OS Retezat), pârâul Scheiu (borna 146 și 352 UP III, OS Retezat), trecând prin bornele 149, 150, 151, 154, 156, 158, 166, 173, 179, 187, 193 UP III, OS Retezat. În continuare limita urmărește aval malul stang al paraului Corciova până la acumularea Gura Apei (borna silvică 204 UP III, OS Retezat), urmărește malul de NV al lacului de acumulare, până în dreptul barajului, pe care îl traverseaza către malul drept al Raului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului, unde se intalneste cu limita de N (borna 4 UP V, OS Retezat). PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER Limita nordica. Pornește de la confluenta Canalului Patoc cu raul Nera și urmărește o culme secundară până în dealul Mlaciche (149,9 m), după care, până la liziera pădurii din vestul localității Carbunari (borna 140 UP III, OS Moldova Noua), urmează cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Nerei [VI-1] și Dunării [XIV-1], situata pe culmea principala a Muntilor Locvei, trecând prin următoarele culmi și vârfuri: Vf. Ciuca (294,0 m), Vf. Vargolia Mica (366,4 m), Vf. Vargolia Mare (444 m), Vf. Livada (500,4 m), Vf. Marcus (510,3 m), Creasta lui Milan, Vf. Poiana Lisa (546 m), Dealu Turcului, Culmea Naidasului, Vf. Talva Cerbului (659,8 m). De la liziera pădurii din vestul localității Carbunari (borna silvică 140 UP III, OS Moldova Noua), până la obarsia paraului Cremenita (la Izvorul Manestilor), limita parcului urmărește limita fondului forestier cu pasunea Carbunari, ocolind pe la sud-vest localitatea Carbunari și continua apoi malul stang al paraului Cremenita [VI-1.14.1] până la confluenta cu pârâul Rachita [VI-1.14]. De la izvorul Manestilor până la confluenta Cremenita/Rachita, limita este comuna cu cea a Parcului Național Cheile Nerei - Beusnita. În continuare, limita urmărește amunte malul drept al paraului Rachita, prin obarsie, până în Vf. Ravensca Sud (725,8 m) și continua spre sud, pe culme, până în Vf. Grosanat (578,4 m). Din acest vârf, coboară pe o culme secundară (Cracul Rau), prin cota 461,6 m, la confluenta paraielor Oravita/Oravita Seaca, În continuare, limita urca pe Cracu Calului până în Talva Toronita (712,9 m), trece prin cot 561,0 m și inseuarea Balta Toronita, apoi urca pe Culmea Mărgianului până în Vf Ursului (704,8 m), ocoleste obarsia paraului Camenita [XIV-1.7.3a] până în Vf Dealu Mare (495,5 m), trece prin Culmea Ilovei și Vf. Cracu Boului (668,0 m), de unde coboară la confluenta paraielor Ilova/Berzasca. De la confluenta, limita parcului urmează în amunte malul drept al pârâul Berzasca [XIV-1.7] până la confluenta Berzasca/Pârâul Stanicu. În continuare, limita urca pe culmea dintre cele doua paraie (Culmea Bretina), prin cota 507,8 m, în Vf Bretina Mare (686,3 m), apoi peste Culmea Grabetina și Cracu Urdutului, în Talva Frasinului (849,9 m). De aici urmărește interfluviul dintre Valea Muschioasa și Paraului Radu [XTV-1.17.1], prin cotele 674 m, 561 m și 484 m și coboară spre sud-est pe Cracul Radului la confluenta raului Mraconia [XIV-1.17] cu pârâul Radu. Urca pe Cracu Mraconitii în Culmea Secareaua (borna silvică 97 UP VI, OS Orșova), apoi se continua spre est traverseaza pârâul Morii (borna silvică 96 UP VI, OS Orșova) și urca pe Cracu Soblanu Mic până în Vf Soblanu (567,0 m). Din acest vârf își schimba direcția spre sud-est pe Culmea Soblanului până la borna 4 UP VII, OS Orșova, de unde coboară în pârâul Neamtului [XIV-1.17.3] (borna silvică 184 UP VII, OS Orșova) și urca prin Culmea Streneacului în Vf Neamtului (509,8 m) și Vf Strineacu Mic (602,2 m). În continuare, limita urmărește spre nord culmea vestica a bazinului hidrografic Valea Satului [XIV-1.18], trece prin Dealu Lugasita (636,8 m) până în Vf Predelu Mic (899,0 m), apoi ocoleste obarsia paraului Predelu Mare prin cota 721,0 m și borna silvică 112 UP IX, OS Orșova. De aici limita coboară pe culmea vestica a bazinului hidrografic al paraului Predelu Mare până la confluenta Predelu Mare/Eselnita [XIV-1.20], se continua aval pe malul stang al raului până la confluenta Eselnita/Ogasul Ciresului, de unde urca spre NV pe Cracu Ciresului în interfluviu Nera/Eselnita (borna 262 UP IX, OS Orșova), pe limita dintre județele Caraș-Severin și Mehedinti. Urmează acest interfluviu pe direcție V - E, prin vârfurile Teiul Mosului (968,3 m) și Micelep (913,0 m), pentru a se orienta spre SE prin inseuarea de la nord de Vf Cracu Ursului (624,2 m) spre culmea Seracova Mare. În continuare urmărește cumpana de ape dintre bazinele vailor Seracova Mare și Seracova Mica până la podul rutier și feroviar peste valea Seracova Mare. În continuare, limita traverseaza Cerna [VI-2], și urca pe o culme prelunga (spre N) spre Vârfu Caraula (418,0 m) și Dranic (548,8 m). Urmează apoi direcție S - N, pe Culmea Dranicului, până în Vf. Meteriz (720,3 m) urmărește spre sud cumpana de ape a bazinului Tarovat până în Poiana Ciumini și coboară la confluenta Valea Piatra Alba/Racovatu. De la confluenta, urca pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul raului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din raul Bahna limita urca pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersectia drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) Limita estica. Din intersectia drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita urmărește spre sud traseul soselei până la intersectia cu drumul comunal de pe Plaiu Motoratului (borna silvică 52 UP IV OS Drobeta-Turnu Severin), urca în Vf. Motarat (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motaratului (Dealul Hatesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmărește spre sud cumpana de ape Slatinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidostitei) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Sulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin. Limita continua pe culmile dintre afluentii Jidostitei, Luchita Mare și Valea Grecului, prin Dl. Miscanului și Dl. Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 și 85, UP V, OS Dr.- Turnu Severin), coboară la confluenta vaii Grecului cu pârâul Jidostita [XIV-1.22], apoi se continua spre S-V prin Dealu La Pietroi, pe la vest de localitatea Breznita-Ocol. Limita urmărește în continuare drumul de sub Vf. Varanic (402,0 m), până sub cota 312,0 m (borna 277 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). De aici limita parcului urmărește limita fondului forestier, până în malul Dunării (borna silvică 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin) prin bornele silvice 260, 261, 275 din UP V, OS Drobeta-Turnu Severin. Limita sudica. Este reprezentată de granita de stat a României pe fluviul Dunarea (senalul navigabil) de la vest de Schela Cladovei (în dreptul bornei 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin), până la Gura Nerei. Limita vestica. Este reprezentată de raul Nera de la confluenta cu Dunarea până la confluenta cu Canalul Patoc (pe o lungime de aproximativ 5,4 km). PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI - BEUSNITA Limita nordica. Pornește din Dealul Talva Mica (borna silvică 12 din UP V, OS Oravita), trece peste vârful Talva Mare (853,3 m), pe interfluviul ce desparte bazinul Oravitei [V-3.10a.1] de cel al Jitinului, apoi coboară în drumul național DN 57B în borna silvică 54 din UP V, OS Oravita, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 și 36 din același UP. De aici se continua pe drum până la borna silvică 44 din UP III, OS Anina, de unde se îndreaptă spre sud până în borna silvică 43. De aici continua pe Cracu Ocnarului, prin borna silvică 36 și pe Dealu Ocnarului, apoi pe Vartoapele lui Matei până la borna silvică 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboară în Valea Minisului [VI-1.7] în borna silvică 15 din UP II, OS Anina. Urmează aval valea Minisului pe malul stang până în borna silvică 81 din UP III, OS Anina, de unde urmărește limita fondului forestier prin bornele 77, 76, 75 din aceeași unitate de producție, pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stang al paraului Steir [VI-1.7.a] în borna silvică 129 și coboară până la confluenta cu Valea Minisului. De la confluenta urca pe Dealul Frumos (832,2 m), care desparte bazinele hidrografice ale Minisului și Steirului și merge pe culme prin Dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minisului de bazinele paraielor Buhu și Poneasca [VI-1.7.1] până la confluenta Poneasca/Minis (borna silvică 218 din UP II, OS Bozovici). Limita estica. Pornește de la confluenta Poneasca/Minis și continua aval pe malul stang al Minisului până la confluenta cu Valceaua Maraetilor, urca pe Dl. Padizelu Mare (546,6 m), continua pe Dl Brezaricea și coboară la confluenta Paraului Lighidia [VI-1.7.3] cu un afluent de stanga al acestuia (borna silvică 61 din UP II, OS Bozovici). Urca pe culmea Agrisului și apoi coboară în pârâul Agris [VI-1.9] la confluenta acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacu (765 m), Talva Mare, Talva Curmaturii, Poiana Zaniului, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversand valea Lapusnicului [VI-1.11] pe la confluenta sa cu pârâul ce izvorăște de sub vârful Talvei (791,70 m), apoi pârâul Moceris [VI-1.12] pe la confluenta sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urca în vârful Zmulta Mare (506 m). De aici coboară în Pârâul Ducin [VI-1.12a] pe care îl urmează pe malul stang până la confluenta sa cu pârâul Ducinoiu. Coboară pe malul stang al Ducinului până la confluenta sa cu Ogasul Odailor, de unde urca în Vf. Odailor (537,60 m). Din acest vârf coboară până la borna silvică 12 din UP I, OS Bozovici, continuand pe malul stang al Ogasului Bazacan, și de la confluenta pe malul stang al vailor Ducinului și Nerei până la confluenta Nerei cu Valea Bucevii. Limita sudica. Urmează Vaile Bucevii și Cremenita [VI-1.14.1] pe malul drept al acestora, apoi urmează Pârâul Boistea pe malul drept până confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmează până la obarsia sa, unde trece pe limita fondului forestier, în borna silvică 241 din UP III, OS Sasca Montană, până în borna silvică 253 din același UP. Limita vestica. Pornește de la est de localitățile Carbunari și Stinapari din borna silvică 253 din UP III, OS Sasca Montană și continua pe limita fondului forestier până la borna silvică 233 din UP IV, OS Sasca Montană. De aici urca pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioaca Înaltă (593,1 m) pe la est de Sasca Română, până ajunge în valea Nerei la confluenta acesteia cu pârâul al cărui versant vestic este Cracu Miscu. Urca pe valea Nerei până la borna silvică 203 din UP I, OS Sasca Montană, confluenta cu Pârâul Beiu [VI-1.15], de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare [VI-1.15.1] până la borna silvică 11 din aceeași unitate de producție, iar de aici merge pe limita fondului forestier până la Pârâul Vicinic prin bornele 195, 199, 198 din UP V, OS Oravita. Urca pe o culme secundară a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici până la est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier, prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din același UP V, OS Oravita. Ocoleste localitate Oravita pe limita fondului forestier, ajungând în borna silvică 8, de unde urca în Vârful Talva Mica (borna silvică 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita). PARCUL NATURAL APUSENI Limita nordica. Din vârful Magura Fericii (1106,1 m) limita urmărește, spre NE, culmea principala dintre bazinele Crisului Pietros [III-1.42.9] și al vaii Nimaiesti [42.13] până în Vf. Poienii (1626,8 m). În continuare, lim […]

STRUCTURA personalului administrațiilor parcurilor naționale și parcurilor naturale Structurile de administrație ale parcurilor naționale și ale parcurilor naturale care fac obiectul acestei hotărâri vor avea următoarea componenta: – director al parcului; ... – șef paza; ... – economist; ... – responsabil relații cu comunitatile și educație ecologica; ... – biolog; ... – specialist în tehnologia informatiei; ... – între 6 și 17 agenți de teren, respectiv, ... – Parcul Național Domogled - Valea Cernei - 20 de persoane, dintre care 14 agenți de teren; ... – Parcul Național Retezat - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; ... – Parcul Natural Porțile de Fier - 23 de persoane, dintre care 17 agenți de teren; ... – Parcul Național Cheile Nerei - Beusnita - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; ... – Parcul Natural Apuseni - 21 de persoane, dintre care 15 agenți de teren; ... – Parcul Național Muntii Rodnei - 18 persoane, dintre care 12 agenți de teren; ... – Parcul Natural Bucegi - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; ... – Parcul Național Cheile Bicazului - Hasmas - 12 persoane, dintre care 6 agenți de teren; ... – Parcul Național Ceahlau - 12 persoane, dintre care 6 agenți de teren; ... – Parcul Național Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenți de teren; ... – Parcul Național Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; ... – Parcul Național Piatra Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; ... – Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenți de teren; ... – Parcul Național Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; ... – Parcul Național Muntii Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenți de teren; ... – Parcul Natural Balta Mica a Brailei - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; ... – Parcul Natural Vânători-Neamt - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren. ...

Coordonatele, în sistem Stereo 70, pentru delimitarea suprafeței care se include în Parcul Național Munții Rodnei ORIG_FID POINT_X POINT_Y 1 484696.872 664319.847 2 484687.388 664310.796 3 484688.070 664301.673 4 484689.335 664293.570 5 484693.611 664289.936 6 484701.207 664288.011 7 484707.474 664288.088 8 484722.547 664288.697 9 484762.456 664262.859 10 484758.607 664268.625 11 484766.192 664255.541 12 484810.425 664135.485 13 484819.354 664026.576 14 484820.721 663999.243 15 484888.072 663980.401 16 484920.230 663990.646 17 484991.337 664002.582 18 485025.514 664008.118 19 485065.801 664001.573 20 485116.456 664002.631 21 485195.182 663994.248 22 485260.245 664001.042 23 485295.596 663998.689 24 485313.889 664031.836 25 485367.649 664027.894 26 485424.318 664025.061 27 485466.493 664012.932 28 485494.427 664039.708 29 485522.411 664050.086 30 485573.752 664035.367 31 485621.702 664016.343 32 485658.630 664004.036 33 485697.388 664019.161 34 485732.925 664027.363 35 485744.845 664014.280 36 485769.967 663983.842 37 485788.853 663943.567 38 485826.339 663893.948 39 485862.133 663867.433 40 485914.849 663905.314 41 485962.965 663905.752 42 486026.736 663947.986 43 486097.193 663984.362 44 486162.358 664013.274 45 486243.787 664044.264 46 486253.799 664049.137 47 486229.809 664076.623 48 486212.158 664094.009 49 486203.003 664100.669 50 486164.638 664122.632 51 486141.353 664134.002 52 486119.368 664144.439 53 486109.561 664150.137 54 486085.319 664184.843 55 486084.542 664198.478 56 486079.708 664222.909 57 486071.768 664239.838 58 486063.223 664253.281 59 486054.971 664264.048 60 486037.107 664281.905 61 485989.218 664319.474 62 485966.731 664342.502 63 485959.300 664347.530 64 485954.940 664349.765 65 485952.556 664349.592 66 485952.556 664349.592 67 485952.556 664349.592 68 485952.556 664349.592 69 485936.023 664348.681 70 485929.402 664347.344 71 485915.963 664342.970 72 485904.219 664336.640 73 485904.219 664336.640 74 485904.219 664336.640 75 485883.712 664325.588 76 485868.199 664317.226 77 485845.793 664304.652 78 485784.272 664274.223 79 485749.876 664262.318 80 485692.613 664249.440 81 485640.077 664238.510 82 485601.710 664236.525 83 485578.560 664233.218 84 485550.121 664237.843 85 485507.126 664248.426 86 485479.199 664253.362 87 485413.195 664254.383 88 485370.206 664250.416 89 485329.186 664242.475 90 485307.364 664241.154 91 485275.982 664246.057 92 485254.989 664251.646 93 485231.771 664260.633 94 485218.460 664266.619 95 485206.164 664267.810 96 485189.822 664265.242 97 485155.358 664259.079 98 485125.200 664258.288 99 485086.303 664262.647 100 485034.712 664269.795 101 484990.259 664282.497 102 484940.651 664303.134 103 484903.740 664326.944 104 484894.349 664327.022 105 484876.457 664327.171 106 484844.227 664326.246 107 484835.721 664326.841 108 484806.408 664326.844 109 484764.336 664324.867 110 484689.051 664314.504 111 484731.961 664289.076 112 484743.947 664286.546 113 484754.259 664275.140 114 484771.432 664245.278 115 484785.644 664217.442 116 484793.502 664202.053 117 484800.631 664179.588 118 484805.971 664160.751 119 484815.780 664107.642 120 484818.679 664040.248 121 484819.655 664020.491 122 484821.115 663990.927 123 484817.384 664066.458 124 484728.200 664322.746 125 486101.940 664155.172 126 486089.215 664168.231 127 486085.856 664175.431

Coordonatele, în sistem Stereo 70, pentru suprafața care se elimină din Parcul Național Munții Rodnei Nr. crt. X Y 1. 666238,78 482071,55 2. 666204,01 482046,85 3. 666177,63 482034,42 4. 666144,50 482015,08 5. 666069,06 481997,89 6. 666032,50 481992,26 7. 665987,06 481947,62 8. 665908,26 481887,77 9. 665853,20 481861,83 10. 665800,16 481840,96 11. 665699,37 481779,65 12. 665674,44 481764,18 13. 665659,82 481763,14 14. 665642,54 481769,36 15. 665628,91 481798,25 16. 665615,32 481817,74 17. 665606,39 481818,75 18. 665601,96 481797,00 19. 665594,52 481757,24 20. 665586,91 481714,82 21. 665571,91 481675,35 22. 665555,40 481643,02 23. 665522,10 481615,77 24. 665499,99 481595,45 25. 665438,70 481557,30 26. 665422,41 481546,18 27. 665420,20 481530,36 28. 665430,43 481526,34 29. 665444,07 481523,23 30. 665460,58 481524,77 31. 665476,53 481536,41 32. 665492,19 481548,01 33. 665507,13 481562,13 34. 665523,41 481566,49 35. 665541,14 481565,38 36. 665537,20 481559,90 37. 665523,92 481560,94 38. 665509,90 481557,17 39. 665495,73 481543,79 40. 665479,79 481531,98 41. 665462,60 481519,43 42. 665443,70 481517,67 43. 665428,80 481521,07 44. 665414,16 481526,83 45. 665417,30 481549,35 46. 665435,69 481561,91 47. 665496,65 481599,84 48. 665518,50 481619,93 49. 665551,03 481646,54 50. 665566,88 481677,58 51. 665581,59 481716,29 52. 665589,11 481758,23 53. 665596,57 481798,05 54. 665602,01 481824,78 55. 665618,41 481822,92 56. 665633,69 481801,02 57. 665646,55 481773,76 58. 665660,59 481768,71 59. 665672,69 481769,57 60. 665696,49 481784,33 61. 665797,71 481845,91 62. 665851,02 481866,89 63. 665905,39 481892,50 64. 665983,45 481951,79 65. 666029,91 481997,43 66. 666068,03 482003,30 67. 666142,45 482020,25 68. 666175,06 482039,29 69. 666201,23 482051,61 70. 666236,14 482076,42 71. 666216,56 482112,60 72. 666204,88 482166,03 73. 666186,31 482237,09 74. 666154,79 482341,03 75. 666139,82 482399,35 76. 666125,95 482458,81 77. 666109,62 482535,45 78. 666102,62 482574,40 79. 666099,18 482608,41 80. 666100,56 482661,18 81. 666104,15 482686,78 82. 666129,74 482735,88 83. 666172,54 482755,94 84. 666212,07 482757,88 85. 666249,12 482753,58 86. 666278,97 482753,90 87. 666368,55 482751,24 88. 666580,14 482771,79 89. 666589,56 482772,08 90. 666664,14 482752,94 91. 666689,48 482676,12 92. 666690,16 482659,10 93. 666694,01 482635,30 94. 666700,30 482585,62 95. 666697,13 482515,55 96. 666697,13 482477,62 97. 666692,08 482441,18 98. 666684,91 482389,50 99. 666638,53 482318,12 100. 666600,13 482273,34 101. 666557,33 482249,34 102. 666542,63 482239,34 103. 666516,22 482216,61 104. 666486,11 482201,29 105. 666472,81 482191,21 106. 666448,91 482156,59 107. 666423,63 482118,21 108. 666397,75 482078,94 109. 666357,29 482041,08 110. 666293,69 482033,75 111. 666243,91 482062,07 1. 666238,78 482071,55