HOTĂRÎRE nr. 131 din 27 februarie 1991 ***Republicată privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor

Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții

Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții

Comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezenta majorității membrilor acestora, cu prezenta obligatorie a primarului sau, după caz, a viceprimarului. În situația în care juristul și cei 1-5 reprezentanți ai proprietarilor nu participa în comisiile locale, se considera ca sunt de acord cu hotărârea comisiei. Lucrările de secretariat ale comisiei locale se asigura de secretarul unității administrativ-teritoriale.

Comisiile județene sau a municipiului București își desfășoară activitatea în prezenta majorității membrilor acestora.

Hotărârile comisiilor județene sau a municipiului București și ale celor comunale, orășenești sau municipale se adoptă cu votul majorității membrilor lor și se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți participanții. Pentru adoptarea hotărârilor comisiile vor solicita prezentarea tuturor actelor necesare și vor lua act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini.

Conform prevederilor Legii nr. 18/1991 , republicată, și ale Legii nr. 1/2000 , primăriile vor afișa textul acestora în locuri publice. Totodată primăriile și prefecturile vor lua măsuri ca prevederile acestor legi și ale prezentului regulament să fie aduse la cunoștința persoanelor îndreptățite prin mass-media.

Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii membri ai cooperativelor agricole de producție și celelalte persoane prevăzute de lege se fac de comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafața terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, fără nici un titlu sau prin orice alt mod. Suprafața adusă în cooperativa este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații ale martorilor. În baza prevederilor art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991 , republicată, terenurile atribuite din intravilanul localităților, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, până la apariția Legii nr. 18/1991 , se înscriu în proprietatea deținătorilor actuali, în limita suprafețelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producție sau de la fostele consilii populare, dacă atribuirea s-a făcut de la foștii proprietari. Foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafața de teren echivalenta, din terenurile intravilane sau, în lipsa, extravilane, ce au aparținut deținătorului prevăzut la alin. 1 sau ascendentului acestuia, din rezerva comisiei locale sau, după caz, din terenul proprietate privată a comunei, orașului sau a municipiului. În cazul în care nu este posibila compensarea pentru suprafețele prevăzute la alin. 1, foștii proprietari urmează să fie despăgubiți și vor fi înscriși în anexa nr. 40 la prezentul regulament.

Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana indreptatita. Cînd sînt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnînd-o. În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii. La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărîre judecătorească, dacă exista, în toate cazurile certificat de naștere, certificat de deces al autorului în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat. Totodată, la cerere se va anexa declarația prevăzută în art. 9 alin. 2 din lege . Cererea împreună cu actele menționate mai sus se depun la consiliul local în a cărui raza teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin posta, înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege. În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original și cîte o copie simpla semnată pentru conformitate sau o copie xerox, raminind la comisie numai copiile acestora. Cînd cererea se transmite prin posta, la aceasta se vor anexa fie copii simple semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant, fie copii xerox. În toate cazurile, cererea poate fi rezolvată și fără prezenta solicitantului. Prezenta este obligatorie la primirea titlului care trebuie semnat și la punerea în posesie. Cererile depuse potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 18/1991 , republicată, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 218/1998 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 1/1998 , pentru modificarea art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, precum și cele depuse în baza Legii nr. 1/2000 vor urma procedura prevăzută de acestea.

Stabilirea suprafeței de teren din intravilan și extravilan adusă în cooperativa de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativa în orice mod se face conform prevederilor art. 8 din lege . Suprafețele se înscriu în anexa nr. 1 .

Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viața se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele moștenitorilor. Cînd sînt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor. În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinta

Persoanele, precum și - după caz - moștenitorii acestora, ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei fără ca ele sa fi dobîndit calitatea de cooperatori, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexa nr. 4 .

Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" și "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat și li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum și - după caz - moștenitorii lor, cu excepția celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexa nr. 5 .

Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și moștenitorii celor decedati, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, primesc la cerere în proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil, și se înscriu în tabelul anexa nr. 6 (moștenitorii primesc împreună suprafața de 10.000 mp).

Proprietarilor particulari cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele agricole de producție sau, după caz, moștenitorilor acestora, ale căror terenuri sînt comasate în actualul perimetru al cooperativei și nu au fost compensați cu alte terenuri, la cerere li se va stabili dreptul de proprietate și se înscriu în tabelul anexa nr. 7 .

În localitățile cu cetățeni români aparținînd minorității germane sau în cele în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri, la cerere, se vor atribui în proprietate, cu prioritate acestora sau moștenitorilor lor, terenuri, în condițiile prevăzute de art. 17 din Legea nr. 18/1991, republicată, care se înscriu în tabelul anexa nr. 8 .

Persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producție sau în asociații cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafața de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 18 din Legea nr. 18/1991, republicată, dacă fac dovada ca sînt stabiliți în localitate sau declara, în scris, ca se stabilesc în aceasta și că nu dețin în proprietate alte terenuri. Persoanele și suprafața stabilită de comisie se înscriu în tabelul anexa nr. 9.a . În același mod se procedează și în cazul persoanelor care au fost deportate și nu beneficiază de dispozițiile art. 14-16 din Legea nr. 18/1991, republicată, care se înscriu în tabelul anexa nr. 9.b .

Pentru determinarea suprafețelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 14-16 din Legea nr. 18/1991, republicată, comisia va insuma suprafețele propuse a se atribui, înscrise în tabele anexa nr. 2.a ., 2.b ., 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9.a. , 9.b. , 11 , 13 , iar suprafața rezultată va fi comparata cu suprafața cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990. În situația în care suprafața de teren agricol a cooperativei, la data de 1.I.1990, este mai mica decît cea rezultată prin însumarea suprafețelor din tabelele de mai sus, stabilirea suprafeței ce urmează să fie atribuită în proprietate se face, conform art. 14 din Legea nr. 18/1991, republicată, prin reducerea unei cote procentuale rezultate din diferența dintre cele doua suprafețe care se aplică corespunzător celor înscriși în tabelele anexa nr. 2.a ., 3 , 4 , 5 , 7 , 8 , 9.a. , 9.b. , 11 , 13 , urmărindu-se ca suprafața sa nu scada sub limita stabilită - minima - pentru fiecare categorie prevăzută de lege. În situația în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietate sau în folosință persoanelor îndreptățite prevăzute de lege.

Personalului de specialitate din serviciile publice comunale i se va stabili, de către comisie, suprafața ce urmează să fie atribuită în folosință, conform art. 19 din Legea nr. 18/1991, republicată, care se înscrie în tabelul anexa nr. 10 . Tabelul se depune la consiliul local, care va emite hotărîri în acest sens.

Personalul de specialitate care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, prevăzute de art. 118 din Legea nr. 18/1991, republicată, căruia i se atribuie teren cu prioritate în proprietate, conform art. 19 alin. (1) ori ale art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, se înscrie în tabelul anexa nr. 11 .

Familiile cărora urmează sa li se atribuie teren în localitățile cu excedent de suprafața agricolă și cu deficit de forta de muncă, conform art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, se înscriu cu suprafețele stabilite în tabelul anexa nr. 12.a . Familiile din alte localități din cadrul județului ori din alte județe, cărora urmează sa li se atribuie teren în condițiile art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, se înscriu în tabelul anexa nr. 12.b . În acest scop, comisiile județene vor aduce la cunoștința, prin mass-media, suprafețele de teren agricol ce constituie excedent.

Suprafețele de teren stabilite conform art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată pentru parohiile, schiturile și manastirile din mediul rural se înscriu în tabelul anexa nr. 13 .

Terenurile proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, cu excepția asociațiilor cu profil zootehnic care se vor înființa, conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, se înscriu în tabelul anexa nr. 14.a . După stabilirea suprafeței ce revine fiecărui titular și validarea de către comisiile județene a opțiunii lor potrivit prevederilor art. 26 din lege, vor fi puși în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociației. Pentru asociațiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se înființează conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul anexa nr. 14.b ., urmînd ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alineatului precedent. Terenurile care devin proprietatea societăților comerciale pe acțiuni înființate conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, prin reorganizarea asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, se înscriu în tabelul anexa nr. 14.c .

Terenurile cu vegetație forestieră - păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite -, care au aparținut persoanelor fizice, se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, într-o suprafața egala cu cea trecută în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha, din trupurile izolate sau la liziera pădurii, evitindu-se zonele cu rol de protecție, conform prevederilor art. 41 din Legea nr. 18/1991 (nemodificata), și se înscriu în tabelul anexa nr. 15 . Aceste terenuri vor fi puse la dispoziție de unitățile silvice. Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, solicitate în baza Legii nr. 169/1997 și a Legii nr. 1/2000 , se face în conformitate cu prevederile cap. X din prezentul regulament.

După definitivarea tabelelor anexa nr. 2 - 20 și aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștința de cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării. Persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat sa o înregistreze și sa o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei județene, în termen de 3 zile. Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor inainta documentația comisiilor județene. Comisia judeteana va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemultumiti de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, oraseneasca sau municipala. După analizare, comisia judeteana, prin hotărîre, va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunică, sub semnatura, persoanelor care au formulat contestații, hotărîrea comisiei județene. De la data comunicării sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plîngere împotriva hotărîrii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege, comisiile comunale, orășenești sau municipale vor stabili suprafața izlazurilor comunale care se formează din suprafața izlazului aflat în prezent în administrarea consiliilor locale, din suprafața provenită din izlazul care a fost dat în folosință unor cooperative agricole de producție, prevăzute la art. 33 din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și din suprafața provenită din izlazurile comunale care a fost trimisa unor unități de stat prevăzute la art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată. În comunele compuse din mai multe localități, suprafața de izlaz va fi defalcata pe sate. Aceste terenuri, la propunerea comisiilor comunale, orășenești sau municipale, prin ordinul prefectului trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și se înscriu în tabelul anexa nr. 16 .

Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 43 din Legea nr. 18/1991, republicată, la consiliile locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei județene pentru zona montană și 5 - 10 gospodari și intelectuali care se bucura de prestigiu în localitatea respectiva. Comisia analizează, în plen, cererile primite și va stabili familiile îndreptățite sa primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri. În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se întocmește o documentație care conține hotărîrea comisiei comunale, consemnată într-un proces-verbal, schita topografica a terenului propus pentru improprietarire cu menționarea suprafeței totale și pe categorii de folosință, precum și cererea celui în cauza. Suprafețele atribuite în proprietate se înscriu în tabelul anexa nr. 18 . Pe baza titlului de proprietate, proprietarul are obligația să se înscrie cu suprafața respectiva în cadastrul funciar, registrul agricol și, după caz, în cartea funciară și la organul financiar local.

Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de expropriere, și care se afla în administrarea unităților agricole de stat sau, după caz, moștenitorii acestora, în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 18/1991, republicată, devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate conform Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. Persoanele prevăzute mai sus pot primi în condițiile art. 42 din Legea nr. 18/1991, republicată, la cerere, o suprafața de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeței de 5.000 mp de familie se face în situația cînd proprietarilor sau moștenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafața minima din alte suprafețe de teren, potrivit legii. Numărul de acțiuni primite împreună cu suprafața atribuită nu va putea depăși valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexa nr. 19 . Suprafața în acțiuni de 10 ha de familie, în echivalent arabil, stabilită în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991 , nemodificata, va fi retrocedata în natura conform Legii nr. 1/2000 . În cazul în care proprietarii deposedati au deținut suprafețe mai mari, acestora li se vor retroceda terenuri până la limita a 50 ha.

Persoanelor sau, după caz, moștenitorilor acestora, al căror teren agricol intrat în proprietatea statului și aflat în administrarea consiliului local, la data intrării în vigoare a Legii fondului funciar, la cerere, li se vor restitui terenurile, fără a putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil, sau, după caz, pentru toți moștenitorii autorului lor, conform prevederilor art. 41 din Legea nr. 18/1991, republicată. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexa nr. 20 . Suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil, conform Legii nr. 1/2000 , poate fi restituită în natura până la 50 ha de proprietar deposedat.

Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosință în echivalent arabil, este prevăzută în anexa nr. 21 .

Delimitarea și parcelarea pe proprietari se fac pe baza hartilor și planurilor de situație la zi din cadrul actualei unități administrativ-teritoriale. La parcelarea terenului în sisteme de irigații se va ține seama de metoda de udare cu echipamentele existente și de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corecta și rațională a acestora. Astfel, în cazul irigatiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafața deservita de un hidrant. La stabilirea limitelor loturilor se recomanda ca latura mica să fie pe antena, iar latura mare să fie egala cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafața parcelei sa coincida cu suprafața deservita de o aripa de ploaie sau un multiplu al acestei suprafețe. Pentru proprietățile de mici dimensiuni utilizarea rațională a sistemului de irigații, respectiv a suprafeței deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apa. Pentru suprafețele prevăzute să fie irigate prin scurgere la suprafața (brazde, fasii) se vor avea în vedere orografia terenului, posibilitatea aplicării udarii pe întreaga suprafața și, respectiv, modalitățile de evacuare a apei în exces. Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăților se vor lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atât exploatarea agricolă, cat și întreținerea lucrărilor hidroameliorative. Pe terenurile în panta, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi inierbate, rețeaua de regularizare a scurgerii apei de pe versanți, drumuri agricole și alte lucrări). Când nu sunt executate lucrări de combatere a eroziunii, delimitarea parcelelor se va face, pe cat posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel încât să permită executarea lucrărilor de pregătire a solului pentru însămânțări, precum și întreținerea culturilor prasitoare pe direcția curbelor de nivel, în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului. De asemenea, se va ține seama de prevederile art. 34 din Legea nr. 18/1991 , republicată, privind delimitarea zonelor de protecție aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv cele de gospodărire a apelor, conform normelor în vigoare.

Punerea în posesie pe bază de măsurători topografice se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 , republicată, de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului agricol, îmbunătățiri funciare și cadastru general pentru terenurile agricole și, respectiv, specialiști în cadastru forestier și amenajarea pădurilor, conform planului parcelar. În situația în care volumul lucrărilor depășește posibilitățile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului agricol, îmbunătățiri funciare și cadastru general ai agenților economici. Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu, până la prezentarea hotărârii judecătorești de către comisii, cu suprafețele stabilite pe baza hotărârii comisiei județene. După prezentarea hotărârii judecătorești punerea în posesie se va face ținându-se seama de aceasta. Din rezerva constituită potrivit legii comisiile comunale, orășenești sau municipale vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotărâre rezultă aceasta. Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexele nr. 52a) și 52b) , și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schita terenului. În acest scop autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor incunostinta în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în alte localități și cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reședința în localitate autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor afișa la sediul lor data punerii în posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare. Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitatea de a se prezenta la data punerii în posesie pot imputernici prin procura specială și autentică, cu mențiunea expresă ”Pentru punere în posesie”, alte persoane, care vor semna tabelul de luare în primire a terenului. La înmânarea titlurilor de proprietate cheltuielile ocazionate de expedierea încunoștințărilor vor fi achitate, pe bază de chitanța, de persoanele care primesc titlurile. Marcarea parcelelor se face prin tarusi sau borne, care se asigura de fiecare proprietar.

Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia judeteana emite titlurile de proprietate conform modelului prevăzut în anexa nr. 27 . Documentațiile se trimit în doua exemplare, din care unul se retine și se depozitează la arhiva Oficiului de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol. Formularele cuprinzând titlul de proprietate se tiparesc pe hârtie specială format A3, ca imprimat cu regim special în carnete a câte 100 de file. Acestea se vor tipari prin grija Ministerului Agriculturii și Alimentației și se vor difuza comisiilor județene, în funcție de necesitați. Titlul de proprietate pentru cetățenii în viața se emite persoanelor îndreptățite (soț, sotie), iar pentru moștenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului lor, în care se nominalizeaza toți solicitanții îndreptățiți, urmând ca pentru ieșirea din indiviziune, ulterior, aceștia sa procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tus negru și se numeroteaza începând de la nr. 1, în fiecare județ. În titlu se vor înscrie numele și prenumele titularului, precum și inițială tatălui. În cazul în care alături de soțul supraviețuitor vin la moștenire și alți moștenitori, potrivit celor prevăzute la art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 18/1991 , republicată, la rubrica ”Prin reconstituirea dreptului de proprietate” se înscrie suprafața atribuită persoanelor care au deținut terenuri în proprietate sau, după caz, moștenitorilor acestora, precum și în cazurile prevăzute la art. 22 din aceeași lege, iar la rubrica ”prin constituirea dreptului de proprietate” se înscrie suprafața atribuită pentru celelalte categorii de persoane fizice sau juridice. Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al prefecturii, ca secretar, directorul general al direcției generale pentru agricultura și industrie alimentara și de directorul Oficiului de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol. Părțile detasabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor inmana, sub semnatura, titularilor, iar partea nedetasabila (cotorul) a titlului de proprietate se retine și se depozitează la arhiva Oficiului de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol. În acest sens comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele și prenumele titularului, numărul titlului de proprietate și semnatura primitorului. Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie se vor completa și se vor elibera după pronunțarea hotărârii judecătorești. Procedura privind delimitarea, întocmirea planului parcelar, punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru terenurile forestiere solicitate în baza prevederilor Legii nr. 169/1997 și ale Legii nr. 1/2000 se face conform dispozițiilor cap. X din prezentul regulament. În cazul pierderii sau distrugerii titlului de proprietate se pot elibera duplicate, sub condiția publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a și purtării mențiunii ”duplicat”, după încunoștințarea scrisă a comisiei județene.

În situația în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral și în teren și le va preda consiliului local în administrare, urmând a fi folosite în conformitate cu prevederile legii. Înscrierea acestor suprafețe se va face potrivit anexei nr. 17 . De asemenea, va delimita și va marca pe plan și în teritoriu terenurile societăților comerciale, asociațiilor de tip privat, izlazurile comunale și terenurile cu vegetație forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condițiile prevăzute de lege. Totodată va delimita și va marca pe plan și în teritoriu suprafața ce se va atribui în folosință, care se preda consiliului local pentru a fi atribuită celor îndreptățiți prin lege.

După punerea în posesie a tuturor proprietarilor Oficiul de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol va redacta un plan de situație cu noua parcelare a teritoriului și cu numerotarea topografica corespunzătoare, în doua exemplare, din care un exemplar rămâne la acesta, iar unul se preda cu proces-verbal consiliului local al comunei, orașului sau municipiului.

Concomitent cu punerea în posesie a titularilor de terenuri atribuite în proprietate sau folosință, comisiile comunale, orășenești sau municipale constituite potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, împreună cu comisiile de lichidare, vor repartiza pe terenurile respective cheltuielile efectuate de cooperativele agricole de producție sau, după caz, de asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, aferente anului 1991, corespunzător celor înregistrate în evidența contabilă, precum și creditele de investiții rămase de rambursat aferente plantațiilor de vii și pomi. În acest scop, vor întocmi situația anexa nr. 22 , în care vor fi cuprinși toți titularii ce primesc terenuri în proprietate sau folosință, inclusiv consiliile locale care preiau suprafețele rămase nerepartizate pe categorii de folosință, precum și cheltuielile de producție și creditele aferente. Cheltuielile de producție se vor recupera, la opțiunea titularului, fie prin plata contravalorii acestora o dată cu punerea în posesie, fie prin angajament de plată prin care fiecare titular se obliga față de comisiile de lichidare a cooperativei sau, după caz, a asociației intercooperatiste sau de stat și cooperatiste pentru cheltuielile efectuate pe terenurile atribuite în proprietate și față de consiliul local pentru terenurile atribuite în proprietate sau, după caz, în folosință. Angajamentul de plată se da în fața președintelui comisiei de lichidare și a președintelui și secretarului comisiei comunale, orășenești sau municipale, după caz. Termenul de plată pentru cheltuielile de producție conform art. 99 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, în cazul angajamentului, nu poate depăși data de 1 decembrie 1991. Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 23 și 24 . Pentru diferența de credite de investiții rămasă de rambursat, în cazul titularilor care primesc în proprietate sau în folosință plantații de vii și pomi, conform art. 33 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, aceștia vor da un angajament de plată, cu scadența la termenul la care este obligată unitatea. Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 25 și 26 . Suma scadenta pe anul 1991 se va achită comisiei de lichidare, iar pentru anul următor, titularul va încheia contract de credite cu banca finanțatoare, în termen de 15 zile de la semnarea angajamentului. În baza angajamentelor de plată, care constituie titluri executorii, băncile finanțatoare vor stabili condițiile și modalitatea de rambursare a diferențelor de credit rămase de plată, potrivit legii și normelor proprii.

Comisiile de lichidare a patrimoniului cooperativelor sau, după caz, al asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste se vor constitui și vor funcționa potrivit prevederilor art. 27 și 28 din Legea nr. 18/1991, republicată. Comisiile de lichidare sînt formate din: - contabilul șef al cooperativei sau, după caz, al asociației - președinte

Comisia de lichidare își începe activitatea prin efectuarea, împreună cu conducerea unității, a inventarierii întregului patrimoniu și încheierea unui bilanț la data respectiva, care să constate situația exactă a activului și pasivului. Comisia va primi în gestiune patrimoniul unității și actele de evidenta, asigurind conservarea și paza bunurilor în condiții corespunzătoare. Toate actele emise de comisia de lichidare vor purta mențiunea ca unitatea este "în lichidare". Totodată, se va deschide un registru în care se vor inregistra toate operațiunile legate de lichidarea patrimoniului în ordinea efectuării acestora.

Conturile bancare ale cooperației sau, după caz, ale asociației se vor menține deschise la încheierea activității comisiei de lichidare și vor servi la efectuarea operațiunilor de decontare. În vederea efectuării de operațiuni prin banca, președintele și secretarul comisiei de lichidare vor depune la banca specimenele de semnături, împreună cu o copie a ordinului de constituire emis de prefect. Membrii comisiei de lichidare care întreprind noi operațiuni economice, ce nu sînt necesare scopului lichidării, sînt răspunzători personal și solidar de executarea lor.

Unitățile specializate de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, care potrivit Legii fondului funciar preiau în proprietate lucrările de îmbunătățiri funciare, vor prelua și creditele de investiții acordate cooperativelor agricole de producție și nerestituite de acestea și vor încheia, în termen de 15 zile de la semnarea protocolului de preluare, contracte de credite cu băncile finanțatoare.

În cazul în care cooperativele agricole care se desființează mai au de restituit credite pentru investiții aferente asociațiilor economice intercooperatiste sau de stat și cooperatiste la care au fost asociate, iar acestea din urma se reorganizează ca societăți comerciale pe acțiuni conform art. 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, creditele respective vor fi transferate de către comisia de lichidare la aceste unități, care vor încheia cu banca finanțatoare noi contracte de credite. În toate cazurile în care, din patrimoniul unității în lichidare, se predau bunuri pentru care sînt încă angajamente de credite, cei care preiau aceste bunuri (asociații, societăți) vor prelua și creditele aferente, avînd obligația sa încheie noi contracte de credite cu băncile finanțatoare, exceptîndu-se bunurile preluate în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 18/1991, republicată.

După inventarierea patrimoniului și în baza bilanțului încheiat, comisia de lichidare va proceda la realizarea activului și plata pasivului potrivit prevederilor art. 27, 29 și 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și la stabilirea măsurilor de recuperare a pagubelor sau de sesizare a organelor de urmărire penală, potrivit art. 28 din Legea nr. 18/1991, republicată.

Drepturile de creanta ce se cuvin în condițiile art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată se stabilesc în procent de 40% pentru terenul adus sau predat în orice mod în cooperativa și 60% pentru volumul muncii prestate în cooperativa.

Comisia de lichidare va întocmi o situație privind evidenta muncii efectuate de cooperatorii activi și a veniturilor obținute de aceștia, pe care o va inainta, sub semnatura, organelor județene ale casei de pensii și asigurări sociale ale țărănimii.

După terminarea operațiunii de lichidare, comisiile vor proceda potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 18/1991, republicată. Registrele și actele unităților desființate se predau, prin proces-verbal, consiliilor locale, care au obligația să le păstreze timp de 5 ani. NOTĂ: Conform art. II din Hotărîrea Guvernului nr. 730/1992 , comisiile comunale, orășenești și municipale vor exercita toate atribuțiile legate de efectuarea operațiunilor de punere în posesie a titularilor dreptului de proprietate și a celorlalte operațiuni prevăzute la art. 35-38 din prezentul regulament. În situațiile în care comisiile județene, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov, nu au validat încă măsurile stabilite de comisiile comunale, orășenești și municipale, acestea din urma vor exercita toate atribuțiile ce le revin potrivit art. 6 din regulament. În situațiile în care comisiile județene, respectiv a municipiului București, nu au validat încă măsurile stabilite de comisiile comunale, orășenești și municipale, acestea din urma vor exercita toate atribuțiile ce le revin potrivit art. 6 din regulament.