DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Justiția în Republica Populara Română are ca sarcina sa apere
Structura Social - economică și de Stat, stabilite prin Constituția R.P.R.
Drepturile fundamentale politice, de muncă și de odihnă, precum și toate celelalte drepturi și interese garantate cetățenilor de Constituția R.P.R.
Drepturile și interesele, cunoscute de lege, instituțiilor și întreprinderilor de Stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.
Justiția în R.P
are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal față de toți cetățenii și în scopul intaririi și promovării regimului democrației populare.
Judecata în R.P
educa, prin activitatea sa pe cetățeni în spiritul de devotament față de patrie și legile R.P.R., de grija deosebită față de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor față de Stat și societate și respectul față de regulile conviețuirii sociale.
În regiunile locuite și de populații de alta naționalitate decât cea română, justiția va folosi, oral și în scris și limba naționalitatilor respective.
Justiția în R.P
se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: Judecătoriile populare. Tribunalele. Curțile. Curtea Suprema. Instanțele, cu excepția Curții Supreme, judeca cu asesorii populari.
La toate instanțele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile special prevăzute de lege. Dreptul de apărare este garantat.
Judecătorii, fie ca fac parte din personalul judecătoresc, fie ca sînt asesori populari, se supun, în exercițiul atributiunilor, numai legii.
Judecătoriile populare sînt urbane, rurale sau mixte, după felul comunelor care compun circumscripțiile lor. Acolo unde sînt cărți funciare, judecătoriile populare vor avea un serviciu de carte funciară.
Fiecare judecătorie populara are o reședința principala și poate avea una sau mai multe resedinte secundare. În cazurile excepționale, infracțiunile intrand în competența judecătoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lîngă tribunal, chiar în comuna în care ele au fost săvîrșite.
La resedintele secundare ale judecătoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de șeful judecătoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunoștința publică prin afișare la sediul Sfatului Popular și prin alte mijloace potrivite de publicitate.
La judecătoria populara, judecata se face de un judecător cu doi asesori populari sau de un judecător ajutor cu doi asesori populari.
În fiecare capitala de județ va funcționa un tribunal; la nevoie va mai putea funcționa un tribunal și un alt oraș al județului. Tribunalul poate fi divizat în mai multe secțiuni și are unul sau mai multe cabinete de instrucție. La tribunalele divizate secțiunile vor fi penale și civile.
Fiecare tribunal, va fi condus de un președinte. La tribunalele cu mai multe secțiuni președintele tribunalului va îndeplini și funcția de președinte al Secției I-a. Președintele Tribunalului Ilfov nu îndeplinește funcția de președinte la nici una din secțiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secțiunile tribunalului.
Funcția de judecător de instrucție se va exercita de judecătorii desemnați, în acest scop, de președintele tribunalului. Judecătorii de instrucție pot fi chemați sa ia parte la lucrările tribunalului.
La începutul anului judecătoresc, președintele tribunalului va repartiza un judecător care împreună cu doi asesori vor alcătui camera de instrucție. La tribunalele cu mai multe secțiuni, președintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulți judecători. La aceste tribunale va putea funcționa o camera de instrucție, ca secțiune permanenta cu mai multe complete de judecată.
Președintele tribunalului va repartiza după necesitați, judecătorii care vor îndeplini și însărcinările de judecători sindici.
Tribunalele judeca cu un judecător și cu doi asesori populari sau cu un ajutor și cu doi asesori populari.
Curțile pot fi divizate în mai multe secțiuni. La Curțile divizate secțiunile vor fi penale și civile.
Fiecare Curte va fi condusă de un președinte. La Curțile cu mai multe secțiuni, președintele Curții va îndeplini și funcțiunea de președinte al secțiunii I-a. Președintele Curții București, nu îndeplinește funcțiunea de președinte la nici una din secțiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secțiunile Curții.
Curțile judeca cu doi consilieri de Curte și cu trei asesori populari.
Curtea Suprema este formată din două secțiuni și este condusă de un prim-președinte. La fiecare secțiune funcționează un președinte de secție. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul președinte va face, după necesitați, repartiția lor pe secțiuni.
Prim-președintele Curții Supreme prezidează Curtea în secțiuni unite și completele de 9 membri ale secțiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secțiunile Curții și poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secțiune, pentru formarea completelor celeilalte secțiuni. În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-președinte va fi înlocuit de președintele de secție desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt președinte. De asemeni primul-președinte va desemna înlocuitorii președinților de secție, precum și ordinea consilierilor pe întreaga Curte și pe secțiuni.
Curtea Suprema judeca în complet de cinci.
Curtea Suprema judeca în secțiuni unite, cu cel puțin 21 membri și întotdeauna cu un număr de membri fără soț. Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puțin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri.
În cazurile în care una din secțiunile Curții Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri. Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secțiune sau de însăși secțiunile unite, recursul se judeca în secțiunile unite.
Secțiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, și următoarele recursuri
În materie vamală
Împotriva hotărârilor întemeiate pe dispozițiunile codului silvic
Împotriva hotărârilor date de instanțele militare, în cazurile prevăzute de lege. Secțiunea civilă judeca recursurile care nu sînt date, spre judecare, secțiunii penale.
Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituția Republicii Populare Române, primul-președinte al Curții Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătorești definitive și irevocabile, ale oricărei instanțe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte. În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secție a Curții Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secțiuni unite. Judecata se va face cu citarea părților, din oficiu. Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea
Admițând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse și să se pronunțe în fond, sau, casand, sa trimită spre rejudecare cauza fie instanței care a dat hotărîrea fie unei alte instanțe de același grad cu acesta
În cazul cînd soluționarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimită dosarul oricărei instanțe organ de cercetare sau instrucție, indicând și probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus.
Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare. De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze și la orice alte instanțe. În toate cazurile el poate delega orice alt procuror.