Înapoi la Monitorul Oficial nr. 776

Decizia nr. 732/2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Decizie CCR · text integral

Despre act

Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 776 din 14 septembrie 2026

Pe scurt

Decizia nr. 732/2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 14 septembrie 2026.

Unde a fost publicat?
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 14 septembrie 2026.
Cine l-a emis?
Curtea Constituțională
Cuprins

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială. O poți consulta în modulul Monitorul Oficial, după autentificare.

Completul

  • Elena-Simina Tănăsescu — președinte
  • Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
  • Mihai Busuioc — judecător
  • Mihaela Ciochină — judecător
  • Cristian Deliorga — judecător
  • Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
  • Laura-Iuliana Scântei — judecător
  • Gheorghe Stan — judecător
  • Patricia-Marilena Ionea — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.145/117/2020 al Tribunalului Argeș — Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.727D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 40 din 30 ianuarie 2025.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.145/117/2020, Tribunalul Argeș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147.

6.

În acest sens, arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a pus în discuție necesitatea respectării principiului nediscriminării și al egalității prin stabilirea unui salariu de bază identic pentru cei care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

7.

În mod contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Înalta Curtea de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, a decis că funcționarii publici nu au dreptul la sporul de 15% pentru complexitatea muncii pentru anii 2017 și 2018, iar pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă etapizat, conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. În felul acesta, decizia instanței supreme a determinat acceptarea inechităților ori diferențelor salariale în cadrul aceleiași categorii de personal și implicit a discriminării pe care legiuitorul a intenționat să o elimine prin edictarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu cele ale dreptului Uniunii Europene.

8.

Ca urmare, este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi, deoarece persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază.

9.

Totodată, interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție vine în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016.

10.

Tribunalul Argeș — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare și motivarea formulată de autorul acesteia, îl reprezintă dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile „Funcționarii publici din legale criticate au următorul conținut:

serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”

15.

Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a statuat, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) și alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, următoarele:

— majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;

— pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;

— prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

16.

Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (3) privind Înalta Curte de Casație și Justiție și ale art. 147 referitoare la deciziile Curții Constituționale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa anterioară a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 iulie 2024, Curtea a statuat că art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu instituie niciun fel de diferențe între persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la dispozițiile din cuprinsul notei 2 a lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Curtea a apreciat că decizia pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, în condițiile în care se critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanța supremă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei Curții Constituționale nr. 175 din 21 martie 2024, precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Dispozitiv

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.145/117/2020 al Tribunalului Argeș — Secția civilă și constată că dispozițiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea