Decizia nr. 728/2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sigrid-Elisabeta Jianu în Dosarul nr. 1.780/115/2020 al Tribunalului Caraș-Severin — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.654D/2021.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că legiuitorul poate stabili de la an la an valoarea indicelui de corecție și amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 670 din 19 octombrie 2021 și nr. 545 din 29 octombrie 2024.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.780/115/2020, Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sigrid-Elisabeta Jianu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 263/2010 beneficiază, la înscrierea inițială la pensie, de aplicarea unui indice de corecție, sunt discriminatorii, contravenind prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), în măsura în care nu se interpretează în sensul că se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ale căror drepturi la pensia pentru limită de vârstă se stabilesc potrivit Legii nr. 263/2010.

În susținerea acestei critici de neconstituționalitate, arată că a beneficiat de pensie anticipată parțială ca urmare a desființării locului de muncă și a imposibilității găsirii unui alt loc de muncă, începând cu anul 2016, iar în anul 2020 a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Apreciază că se află în aceeași ipoteză avută în vedere de Curtea Constituțională în Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 prin care instanța de contencios constituțional a constatat că sintagma „înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Referitor la interzicerea discriminării, autoarea excepției invocă cele statuate prin deciziile Curții Constituționale nr. 86 din 27 februarie 2003, nr. 476 din 8 iunie 2006 sau nr. 573 din 3 mai 2011, precum și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în Cauza Carson și alții împotriva Regatului Unit.

Autoarea excepției apreciază că interpretarea sintagmei „înscrierea inițială la pensie” în sensul că se referă la înscrierea pentru prima oară la orice categorie de pensie tinde să discrimineze persoanele care, datorită atingerii vârstei cerute de legea nouă, sunt supuse calculării drepturilor lor potrivit regulilor reglementate de aceasta, însă sunt exceptate de la a beneficia de corecția adusă cuantumului rezultat, prin aplicarea art. 170 din Legea nr. 263/2010, deși se află în situația egală de a ajunge la un calcul defavorizant pentru a cărui înlăturare acest text a fost edictat.

Totodată, susține că aceleași reguli de calcul al pensiei nu pot fi aplicate diferit pensionarilor pentru simplul fapt că au mai beneficiat anterior de drepturi de pensie, fie de invaliditate, fie anticipate stabilite sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, căci scopul legii este acela de a reface diferența de punctaj, și nu de a acorda indicele de corecție doar după criteriul vârstei sau al datei pensionării. În caz contrar, s-ar introduce un criteriu de diferențiere constând în data inițială a pensionării, cu consecința exceptării de la norma de protecție, contrar voinței legiuitorului.

În concluzie, autoarea excepției consideră că, mutatis mutandis, având în vedere Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, situația sa se încadrează în sintagma „înscriere inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă — Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar criticile formulate de autoarea excepției vizează, în realitate, chestiuni de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, atribute ce revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că obiectul criticilor formulate vizează interpretarea normelor în temeiul cărora a avut loc aplicarea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, astfel cum autoarea excepției a dedus cererea în fața instanței, respectiv ca prin sintagma „înscriere inițială la pensie” să nu se țină seama și de situația celor care s-au pensionat anticipat din motive independente de persoana salariatului.

Totodată, observă că maniera de interpretare solicitată — respectiv aplicarea indicelui de corecție de la data pensionării pentru limită de vârstă, iar nu de la data pensionării anticipate — asupra dispozițiilor criticate este contrară jurisprudenței Curții Constituționale, întrucât ambele tipuri de pensie au fost obținute sub incidența Legii nr. 263/2010. În acest sens indică paragraful 25 din Decizia Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019.

În concluzie, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției solicită numai o modalitate de interpretare a unor norme infraconstituționale, care, de altfel, este contrară jurisprudenței Curții Constituționale, iar excepția de neconstituționalitate este practic nemotivată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în realitate, critica formulată vizează doar dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției dispozițiile de lege criticate de autoarea excepției și care sunt incidente în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.”

Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 prevăd aplicarea unui indice de corecție la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi. Din expunerea de motive a Legii nr. 263/2010 nu reies în mod evident motivele care au justificat această soluție legislativă. Acestea sunt însă clarificate în expunerea de motive a Legii nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reținut că: „Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecție pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corecție este determinat în raport de anumiți indicatori ce urmează a fi comunicați de Institutul Național de Statistică. Conform legislației anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 ani pentru femei și între 30-32 ani pentru bărbați. Conform legislației în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar cu precizarea că, stagiul complet de cotizare, conform legislației în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei și între 32-35 ani pentru bărbați. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic și, pe cale de consecință, un cuantum al pensiei mai mic.”

Prin urmare, Curtea reține că indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecințele negative în ceea ce privește cuantumul pensiei pe care condițiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la data de 1 ianuarie 2013. Astfel, art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 a prevăzut intrarea în vigoare a art. 170 din aceeași lege la 1 ianuarie 2012, iar, ulterior, termenul de intrare în vigoare a fost prorogat la data de 1 ianuarie 2013, prin dispozițiile art. II art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu modificările ulterioare. La data de 23 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, care a modificat prin art. I pct. 3 modul de calcul al indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, în sensul că acesta se obține ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.

Dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Așa cum Curtea Constituțională a subliniat în Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, paragraful 25, efectul acestor prevederi legale este acela că persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial ori au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia.

În prezenta cauză, Curtea constată că autoarea excepției a obținut decizia de pensionare anticipată parțială în anul 2016, iar apoi, în anul 2020, a obținut decizia de pensionare pentru limită de vârstă. Astfel, ambele decizii de pensionare sunt obținute în temeiul Legii nr. 263/2010.

Critica pe care o formulează autoarea excepției se sprijină pe considerentele și soluția Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, antereferită, prin care instanța constituțională a statuat că sintagma „înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Autoarea excepției apreciază că, mutatis mutandis, aceleași considerente sunt valabile și în ceea ce privește persoanele care s-au pensionat anticipat parțial.

Față de această critică, instanța de contencios constituțional precizează că situația pe care a avut-o în vedere în Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a privit persoane care au beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a analizat cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, paragrafele 62-68, în care s-a statuat că din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege menționate rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta. În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie, întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești.

De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, paragraful 71, cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, instanța supremă a decis că „nu se poate reține niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate”.

Prin urmare, Curtea Constituțională a observat că persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, fiind supuse condițiilor de stagiu complet de cotizare prevăzute de această din urmă lege, nu au beneficiat de aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, întrucât înscrierea inițială la pensie s-a făcut potrivit legislației anterioare, care nu prevedea acordarea acestui beneficiu.

Astfel, Curtea Constituțională a constatat că s-a creat o diferență de tratament juridic între persoanele care au obținut inițial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 în raport cu persoanele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, din perspectiva condițiilor de calcul al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situații, în condițiile Legii nr. 263/2010. Curtea a apreciat că tratamentul juridic diferit nu este susținut de o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Or, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea observă că cele reținute prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 privesc o situație juridică diferită de cea a autoarei prezentei excepții neconstituționalitate. Astfel, în timp ce decizia Curții Constituționale mai sus arătată se referă la situația unor persoane care au obținut decizii de pensionare în temeiul unor legi diferite, respectiv Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010, autoarea excepției din prezenta cauză a obținut ambele decizii de pensie în temeiul aceleiași legi, astfel că raționamentele Curții Constituționale din Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 nu sunt aplicabile în cauză.

De altfel, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, s-a pronunțat, prin Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate a sintagmei „la înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aceasta fiind constituțională în măsura în care beneficiază de indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 și care au fost transformate din pensii anticipate parțiale stabilite anterior acestei date. Și în acest caz însă, Curtea Constituțională a avut în vedere situația persoanelor care au obținut pensia anticipată parțială în perioada de activitate a Legii nr. 19/2000 și care a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, și nu situația autoarei excepției din prezenta cauză.

Prin urmare, Curtea apreciază că susținerile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză sunt neîntemeiate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,