Decizia nr. 704 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 444/103/2021 al Curții de Apel Bacău — Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.394D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău — Secția I civilă în Dosarul nr. 1.629/103/2020.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.394D/2022 la Dosarul nr. 901D/2022, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, având în vedere că se ridică o chestiune de interpretare și aplicare a legii, mai ales că se discută despre calculul pensiei cu privire la care legiuitorul deține prerogativa de a stabili procedura.

Prin încheierile din 26 ianuarie 2022 și 19 octombrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 444/103/2021 și nr. 1.629/103/2020, Curtea de Apel Bacău — Secția I civilă a sesizat, din oficiu, Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată în dosare având ca obiect soluționarea unor contestații împotriva unor decizii de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea arată că Decizia instanței supreme nr. 71 din 16 octombrie 2017, paragrafele 62 și 63, este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, care se aplică mutatis mutandis în situația în care pensiile anticipate parțiale nu au fost puse în plată până la momentul transformării acestora în pensii pentru limită de vârstă, deoarece în lipsa plății pensiei anticipate parțiale nu se poate reține că s-ar fi atins scopul urmărit de acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, și anume aplicarea unor măsuri compensatorii.

Interpretarea criticată este neconstituțională în situația particulară în care persoana beneficiară a unei pensii anticipate parțiale nu a încasat această pensie în perioada dintre emiterea deciziei de pensionare anticipată parțială și transformarea acesteia în pensie pentru limită de vârstă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din examinarea criticilor, îl reprezintă dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017.

Prevederile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 dispun că „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.”

Prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța judecătorească apreciază că este discriminată categoria de pensionari care au obținut o pensie anticipată parțială, dar care nu a fost efectiv plătită, din cauză că, în fapt, aceștia au continuat să lucreze, față de categoria de pensionari care au obținut direct pensia pentru limită de vârstă, fără ca, anterior, să fi beneficiat de o pensie anticipată parțială. În concret, în cazul reclamanților din dosarele în care a fost ridicată prezenta excepție, indicele de corecție acordat la data deschiderii dreptului la pensie anticipată parțială era mai mic decât cel de la care pensia acestora a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă. Instanța judecătorească solicită ca, pentru a se evita această situație discriminatorie, sintagma înscriere inițială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 să se refere la pensionarea pentru limită de vârstă, și nu la pensionarea anticipată parțială.

Aceste critici au fost analizate prin Decizia Curții Constituționale nr. 216 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 24 iulie 2023, prin care instanța constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „la înscrierea inițială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a statuat că operațiunea de stabilire a momentului la care trebuie acordat indicele de corecție în cazul pensiilor anticipate parțiale transformate în pensii pentru limite de vârstă, precum și legalitatea uneia sau alteia dintre cele două soluții — fie acordarea indicelui de corecție aplicabil în 2018, fie a aceluia aplicabil în 2020 — reprezintă, prin definiție, acțiuni pe care doar instanțele judecătorești sunt îndreptățite să le realizeze, potrivit art. 126 din Constituție referitor la înfăptuirea justiției. Curtea Constituțională are legitimitatea constituțională să intervină doar în acele situații în care autorii excepțiilor cu care este sesizată pun în discuție conformitatea însuși conținutului normativ al unei reglementări de drept primar, în speță prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu standardele constituționale.

În aceste condiții, a conchis Curtea în Decizia nr. 216 din 20 aprilie 2023, precitată, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 516 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1265 din 29 decembrie 2022). Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,