Decizia nr. 48 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Ninel Bajanaru în Dosarul nr. 265/91/2024 al Tribunalului Vrancea — Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.498D/2024.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.499D/2024-nr. 2.501D/2024, nr. 2.540D/2024-nr. 2.545D/2024, nr. 2.559D/2024, nr. 2.581D/2024, nr. 2.615D/2024-nr.2.620D/2024, nr. 2.642D/2024, nr. 2.660D/2024-nr. 2.664D/2024, nr. 2.679D/2024, nr. 2.680D/2024, nr. 2.699D/2024-nr. 2.701D/2024, nr. 2.730D/2024-nr. 2.735D/2024, nr. 2.757D/2024, nr. 2.758D/2024, nr. 2.783D/2024, nr. 2.791D/2024, nr. 2.809D/2024, nr. 2.818D/2024, nr. 2.826D/2024, nr. 2.838D/2024, nr. 2.854D/2024-nr. 2.856D/2024, nr. 2.861D/2024-nr. 2.864D/2024, nr. 2.882D/2024-nr. 2.888D/2024, nr. 2.890D/2024, nr. 2.891D/2024, nr. 2.904D/2024, nr. 2.971D/2024, nr. 2.975D/2024, nr. 3.011D/2024, nr. 3.012D/2024, nr. 3.019D/2024, nr. 3.040D/2024, nr. 3.061D/2024-nr. 3.068D/2024, nr.3.091D/2024, nr. 3.109D/2024-nr. 3.112D/2024, nr. 3.129D/2024, nr. 3.135D/2024-nr. 3.146D/2024, nr. 3.215D/2024, nr. 3.216D/2024,nr. 3.240D/2024-nr. 3.242D/2024, nr. 3.251D/2024, nr. 3.252D/2024,nr. 3.265D/2024, nr. 3.286D/2024, nr. 3.291D/2024-nr. 3.293D/2024și nr. 3.297D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Ion Andrei și alții în Dosarul nr. 193/85/2024 al Tribunalului Vâlcea — Secția I civilă, de Viorel Pop și alții, precum și de Pompilia-Dana Stana în dosarele nr. 128/84/2024 și nr. 143/84/2024 ale Tribunalului Sălaj — Secția civilă, de Melita Florut și alții, precum și de Maria Cecilia Rimili în dosarele nr. 80/83/2024 și nr. 155/83/2024 ale Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, de Nicoleta Stefanov, de Petre Nedelcu, de Marin Chelu, de Gheorghe Tatu, precum și de Alexa-Caterina Nuță în dosarele nr. 678/3/2024, nr. 3.759/3/2024, nr. 4.418/3/2024, nr. 4.588/3/2024 și nr. 8.740/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniela Bocăneală și alții în Dosarul nr. 111/88/2024 al Tribunalului Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Monica-Corina Sălăgean și alții, precum și de Viorica Maria Pop în dosarele nr. 200/83/2024 și nr. 296/83/2024 ale Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, de Claudiu Popescu-Elizeu, de Cezar Ciuchea, de Gheorghe Negrescu și alții, precum și de Florian Răpan în dosarele nr. 2.696/3/2023, nr. 4.650/3/2024, nr. 9.286/3/2024 și nr. 4.074/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Claudia Mirela Idriceanu în Dosarul nr. 78/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maricel-Gheorghe Stavarache și de Florentina Răducu în dosarele nr. 161/122/2024 și nr. 185/122/2024 ale Tribunalului Giurgiu — Secția civilă, de Cătălin Gabriel Bădoiu și alții în Dosarul nr. 4.822/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Vasilescu și de Grigore Ureche în dosarele nr. 581/87/2024 și nr. 580/87/2024 ale Tribunalului Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, de Marian Pomenea, precum și de Speranța-Elena Defta și Lucian Netejoru în dosarele nr. 192/122/2024 și nr. 164/122/2024 ale Tribunalului Giurgiu — Secția civilă, de Carmen Bancu, de Stelian Coscai, precum și de Constantin Brânzan și alții în dosarele nr. 4.757/3/2024, nr. 4.870/3/2024 și nr. 3.146/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Goja, de Iuliana Colceriu și alții, precum și de Felicia Mircea și alții în dosarele nr. 86/117/2024, nr. 467/117/2024 și nr. 256/117/2024 ale Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dragoș Icleanu, de Mariean Florin Dumitrache, precum și de Dan Dumbrăveanu în dosarele nr. 3.751/3/2024, nr. 5.812/3/2024 și nr. 5.339/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alexandru Băloi în Dosarul nr. 1.289/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Dejugan și alții în Dosarul nr. 1.371/85/2024 al Tribunalului Sibiu — Secția I civilă, de Viorel-Adrian Pelin și alții în Dosarul nr. 10.117/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Octavian Drăgan în Dosarul nr. 422/120/2024 al Tribunalului Dâmbovița — Secția I civilă, de Tereza Burlacu și alții în Dosarul nr. 7.306/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ileana Mihai-Coman și alții în Dosarul nr. 140/83/2024 al Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, de Daniela Pruteanu și alții în Dosarul nr. 182/99/2024 al Tribunalului Vaslui — Secția civilă, de Ana Aldea și alții în Dosarul nr. 160/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Anca Lavinia Filipescu, de Monica Cornea, precum și de Alina Irina Avram în dosarele nr. 118/122/2024, nr. 184/122/2024 și nr. 39/122/2024 ale Tribunalului Giurgiu — Secția civilă, de Aurel Dumbravă și alții, de Nelu Bîrlă, de Cornel-Adrian Ioniță, de Mihaela Alina Dragu, de Adriana Chioseaua, de Monica Boboc și alții, de Eduardo Resteanu, de Vasile Dănilă, de Mircea Marius Dană și de Constantin Batu în dosarele nr. 955/3/2024, nr. 4.416/3/2024, nr. 5.271/3/2024, nr. 11.011/3/2024, nr. 3.238/3/2024, nr. 3.533/3/2024, nr. 5.027/3/2024, nr. 5.112/3/2024, nr. 5.394/3/2024 și nr. 5.453/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristina Ioana Kelemen în Dosarul nr. 91/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Corina Cornelia Mîndrilă în Dosarul nr. 7.908/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Negraia în Dosarul nr. 1.635/118/2024 al Tribunalului Constanța — Secția I civilă, de Aglaia Oancea în Dosarul nr. 471/99/2024 al Tribunalului Iași — Secția I civilă, de Mineta Băleanu și de Nastasia Cuculis în dosarele nr. 360/88/2024 și nr. 122/88/2024 ale Tribunalului Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Amalia Belu și alții în Dosarul nr. 3.188/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Teodora Niță în Dosarul nr. 6.913/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristina Izabela Colceag și Lelia Marusciac în Dosarul nr. 2.287/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe-Marius Costache în Dosarul nr. 468/120/2024 al Tribunalului Dâmbovița — Secția I civilă, de Tatiana Marcu și alții în Dosarul nr. 247/85/2024 al Tribunalului Sibiu — Secția I civilă, de Carmen Maria Conț, de Livia Marcela Mango, de Ioana Cristina Morar, de Monica Nicola, de Marta Carmen Vitos, de Liviu Ungur, precum și de Corina Corovei în dosarele nr. 70/117/2024, nr. 80/117/2024, nr. 84/117/2024, nr. 85/117/2024, nr. 87/117/2024, nr. 88/117/2024 și nr. 199/117/2024 ale Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cezarian Buga în Dosarul nr. 8.312/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Elena Maria Tartler și alții în Dosarul nr. 864/119/2024 al Tribunalului Covasna — Secția civilă, de Delia Purice în Dosarul nr. 81/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Lucian Bunea și alții, precum și de Ion Tătaru în dosarele nr. 1.394/63/2024 și nr. 1.721/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adina Nicoleta Stănoiu, de Nicu Jidovu, de Marius Dinu, precum și de Camelia Grațiela Costea în dosarele nr. 10.806/3/2024, nr. 12.738/3/2024, nr. 15.073/3/2024 și nr. 15.907/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alina Cristina Atomei, de Lăcrămioara Holca, de Florina Piloș, de Monica Calimandruc, de Titiana Ungureanu, de Dumitru Croitoru, de Vasile Viorel Porumb, de Maria Pălimaru, precum și de Aurel Simion în dosarele nr. 81/40/2024, nr. 536/40/2024, nr. 854/40/2024, nr. 855/40/2024, nr. 856/40/2024, nr. 857/40/2024, nr. 858/40/2024, nr. 859/40/2024 și nr. 860/40/2024 ale Tribunalului Botoșani — Secția I civilă, de Nadina Magdalena Spînu și de Rozalia Ana Lazăr în dosarele nr. 14.265/3/2024 și nr. 7.998/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Anca Adriana Pop în Dosarul nr. 90/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Paraschiva Belulescu și Onița Dumitru, precum și de Leontina Putere și Claudia Carmen Măriuță în dosarele nr. 2.933/63/2024 și nr. 3.204/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ștefania Petre și Maria-Sabina Oprescu, precum și de Anca Mădălina Alexandrescu în dosarele nr. 12.677/3/2024 și nr. 13.252/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Veronica-Violeta Firan și alții în Dosarul nr. 2.531/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gelu Chiuzbaian în Dosarul nr. 2.867/108/2024 al Tribunalului Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Ion, de Viorel G. Popa, precum și de Vasile Cocoșilă în dosarele nr. 346/115/2024, nr. 347/115/2024 și nr. 349/115/2024 ale Tribunalului Caraș-Severin — Secția I civilă, precum și de Claudia Doina Vinersar în Dosarul nr. 1.879/102/2024/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă.

La apelul nominal răspunde domnul Mariean Florin Dumitrache, în calitate de autor al excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.734D/2024, lipsind celelalte părți. Magistratul-asistent învederează faptul că în Dosarul nr. 2.581D/2024 dovada de comunicare a citației emise prin e-letter pentru autorul Doru Caragea s-a întors cu mențiunea „Destinatar decedat”, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. De asemenea, în Dosarul nr. 3.216D/2024, reprezentantul convențional din dosarul de fond al autoarei Rozalia Ana Lazăr a transmis certificatul de deces al acesteia, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moștenitorilor. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 2.499D/2024, nr. 2.544D/2024, nr. 2.620D/2024 și nr. 3.252D/2024 s-au depus înscrisuri în vederea judecării în lipsă a cauzei, iar în dosarele nr. 2.545D/2024, nr. 2.783D/2024 și nr. 2.890D/2024 autorii au depus înscrisuri în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, solicitând și judecata în lipsă. Totodată, în Dosarul nr. 2.856D/2024 autorul excepției de neconstituționalitate solicită judecarea în lipsă și indică faptul că a solicitat instanței de fond renunțarea la sesizarea Curții.

În prealabil, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate, fiind de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Legii fundamentale, soluția asupra excepției este de interes general. În jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că forța obligatorie ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.499D/2024-nr. 2.501D/2024, nr. 2.540D/2024-nr. 2.545D/2024, nr. 2.559D/2024, nr. 2.581D/2024, nr. 2.615D/2024-nr. 2.620D/2024, nr. 2.642D/2024, nr. 2.660D/2024-nr. 2.664D/2024, nr. 2.679D/2024, nr. 2.680D/2024, nr. 2.699D/2024-nr. 2.701D/2024, nr. 2.730D/2024-nr. 2.735D/2024, nr. 2.757D/2024, nr. 2.758D/2024, nr. 2.783D/2024, nr. 2.791D/2024, nr. 2.809D/2024, nr. 2.818D/2024, nr. 2.826D/2024, nr. 2.838D/2024, nr. 2.854D/2024-nr. 2.856D/2024, nr. 2.861D/2024-nr. 2.864D/2024, nr. 2.882D/2024-nr. 2.888D/2024, nr. 2.890D/2024, nr. 2.891D/2024, nr. 2.904D/2024, nr. 2.971D/2024, nr. 2.975D/2024, nr. 3.011D/2024, nr. 3.012D/2024, nr. 3.019D/2024, nr. 3.040D/2024, nr. 3.061D/2024- nr. 3.068D/2024, nr. 3.091D/2024, nr. 3.109D/2024-nr. 3.112D/2024, nr. 3.129D/2024, nr. 3.135D/2024-nr. 3.146D/2024, nr. 3.215D/2024, nr. 3.216D/2024, nr. 3.240D/2024-nr. 3.242D/2024, nr. 3.251D/2024, nr. 3.252D/2024, nr. 3.265D/2024, nr. 3.286D/2024, nr. 3.291D/2024-nr. 3.293D/2024 și nr. 3.297D/2024 la Dosarul nr. 2.498D/2024, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care, în esență, pune concluzii în susținerea excepției de neconstituționalitate. Totodată, învederează că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024.

Prin Încheierea din 27 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 265/91/2024, Tribunalul Vrancea — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Ninel Bajanaru și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.498D/2024.

Prin Încheierea din 25 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 193/85/2024, Tribunalul Vâlcea — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Ion Andrei și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.499D/2024.

Prin încheierile civile din 21 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 128/84/2024 și nr. 143/84/2024, Tribunalul Sălaj — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Viorel Pop și alții, precum și de Pompilia-Dana Stana și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.500D/2024 și nr. 2.501D/2024.

Prin încheierile din 20 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 80/83/2024 și nr. 155/83/2024, Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Melita Florut și alții, precum și de Maria Cecilia Rimili și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.540D/2024 și nr. 2.541D/2024.

Prin încheierile din 28 mai 2024 și 25 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 678/3/2024, nr. 3.759/3/2024 și nr. 4.418/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Nicoleta Stefanov, de Petre Nedelcu, precum și de Marin Chelu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.542D/2024, nr. 2.543D/2024 și nr. 2.544D/2024.

Prin Încheierea din 25 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.588/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Tatu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.545D/2024.

Prin Încheierea din 27 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 8.740/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Alexa-Caterina Nuță și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.559D/2024.

Prin Încheierea nr. 52 din 26 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 111/88/2024, Tribunalul Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023.

Prin încheierile din 23 mai 2024, pronunțate în dosarele nr. 200/83/2024 și nr. 296/83/2024, Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Monica-Corina Sălăgean și alții, precum și de Viorica Maria Pop și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.615D/2024 și nr. 2.616D/2024.

Prin încheierile din 3 iulie 2024, 1 iulie 2024, 11 iunie 2024 și 19 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 2.696/3/2023, nr. 4.650/3/2024, nr. 9.286/3/2024 și nr. 4.074/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Claudiu Popescu-Elizeu, de Cezar Ciuchea, de Gheorghe Negrescu și alții, precum și de Florian Răpan și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.617D/2024, nr. 2.618D/2024, nr. 2.619D/2024 și nr. 2.620D/2024.

Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 78/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Claudia Mirela Idriceanu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.642D/2024.

Prin încheierile din 30 mai 2024, pronunțate în dosarele nr. 161/122/2024 și nr. 185/122/2024, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maricel-Gheorghe Stavarache și de Florentina Răducu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.660D/2024 și nr. 2.661D/2024.

Prin Încheierea din 28 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.822/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cătălin Gabriel Bădoiu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.662D/2024.

Prin încheierile din 27 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 581/87/2024 și nr. 580/87/2024, Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Vasilescu și de Grigore Ureche și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.663D/2024 și nr. 2.664D/2024.

Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 192/122/2024, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Marian Pomenea și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.679D/2024.

Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 164/122/2024, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-(iii), lit. c) pct. (i)-(iii) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Speranța-Elena Defta și Lucian Netejoru și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.680D/2024.

Prin încheierile din 6 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 4.757/3/2024 și nr. 4.870/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat de art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Carmen Bancu și de Stelian Coscai și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.699D/2024 și nr. 2.700D/2024.

Prin Încheierea din 26 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.146/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Constantin Brânzan și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.701D/2024.

Prin încheierile civile din 1 iulie 2024, pronunțate în dosarele nr. 86/117/2024, nr. 467/117/2024 și nr. 256/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Vasile Goja, de Iuliana Colceriu și alții, precum și de Felicia Mircea și alții și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.730D/2024, nr. 2.731D/2024 și nr. 2.732D/2024.

Prin încheierile din 18 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 3.751/3/2024, nr. 5.812/3/2024 și nr. 5.339/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Dragoș Icleanu, de Mariean Florin Dumitrache, precum și de Dan Dumbrăveanu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.733D/2024, nr. 2.734D/2024 și nr. 2.735D/2024.

Prin Încheierea din 2 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.289/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Alexandru Băloi și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.757D/2024.

Prin Încheierea din 28 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.371/85/2024, Tribunalul Sibiu — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maria Dejugan și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.758D/2024.

Prin Încheierea din 5 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 10.117/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Viorel-Adrian Pelin și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.783D/2024.

Prin Încheierea din 21 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 422/120/2024, Tribunalul Dâmbovița — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Octavian Drăgan și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.791D/2024.

Prin Încheierea din 12 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.306/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Tereza Burlacu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.809D/2024.

Prin Încheierea din 25 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 140/83/2024, Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ileana Mihai-Coman și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.818D/2024.

Prin Încheierea din 10 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 182/99/2024, Tribunalul Vaslui — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Daniela Pruteanu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.826D/2024.

Prin Încheierea civilă din 1 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 160/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ana Aldea și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.838D/2024.

Prin încheierile din 22 mai 2024 și 19 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 118/122/2024, nr. 184/122/2024 și nr. 39/122/2024, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Anca Lavinia Filipescu, de Monica Cornea, precum și de Alina Irina Avram și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.854D/2024, nr. 2.855D/2024 și nr. 2.856D/2024.

Prin încheierile din 22 august 2024 și 5 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 955/3/2024, nr. 4.416/3/2024, nr. 5.271/3/2024 și nr. 11.011/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Aurel Dumbravă și alții, de Nelu Bîrlă, de Cornel-Adrian Ioniță, precum și de Mihaela Alina Dragu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.861D/2024, nr. 2.862D/2024, nr. 2.863D/2024 și nr. 2.864D/2024.

Prin Încheierea din 10 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.238/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Adriana Chioseaua și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.882D/2024.

Prin încheierile din 10 iulie 2024, pronunțate în dosarele nr. 3.533/3/2024 și nr. 5.027/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Monica Boboc și alții, precum și de Eduardo Resteanu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.883D/2024 și nr. 2.884D/2024.

Prin încheierile din 10 iulie 2024, pronunțate în dosarele nr. 5.112/3/2024, nr. 5.394/3/2024 și nr. 5.453/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Vasile Dănilă, de Mircea Marius Dană și de Constantin Batu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.885D/2024, nr. 2.886D/2024 și nr. 2.887D/2024.

Prin Încheierea din 15 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 91/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cristina Ioana Kelemen și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.888D/2024.

Prin Încheierea din 5 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.908/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Corina Cornelia Mîndrilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.890D/2024.

Prin Încheierea din 9 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.635/118/2024, Tribunalul Constanța — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Negraia și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.891D/2024.

Prin Încheierea din 5 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 471/99/2024, Tribunalul Iași — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Aglaia Oancea și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.904D/2024.

Prin Încheierea nr. 60 din 28 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 360/88/2024, Tribunalul Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Mineta Băleanu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.971D/2024.

Prin Încheierea nr. 61 din 28 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 122/88/2024, Tribunalul Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și ale art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Nastasia Cuculis și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.975D/2024.

Prin Încheierea din 6 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Amalia Belu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.011D/2024.

Prin Încheierea din 11 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 6.913/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Teodora Niță și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.012D/2024.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.287/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cristina Izabela Colceag și Lelia Marusciac și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.019D/2024.

Prin Sentința civilă nr. 1.489 din 11 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 468/120/2024, Tribunalul Dâmbovița — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma ulterioară modificării prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 și anterioară abrogării prin art. LXXII din capitolul II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene a alin. (9) al art. 101 din Legea nr. 227/2015. Excepția a fost ridicată de Gheorghe-Marius Costache și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.040D/2024.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 247/85/2024, Tribunalul Sibiu — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Tatiana Marcu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.061D/2024.

Prin încheierile din 16 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 70/117/2024, nr. 80/117/2024, nr. 84/117/2024, nr. 85/117/2024, nr. 87/117/2024, nr. 88/117/2024 și nr. 199/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Carmen Maria Conț, de Livia Marcela Mango, de Ioana Cristina Morar, de Monica Nicola, de Marta Carmen Vitos, de Liviu Ungur, precum și de Corina Corovei și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.062D/2024, nr. 3.063D/2024, nr. 3.064D/2024, nr. 3.065D/2024, nr. 3.066D/2024, nr. 3.067D/2024 și nr. 3.068D/2024.

Prin Încheierea din 24 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 8.312/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cezarian Buga și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.091D/2024.

Prin Încheierea din 12 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 864/119/2024, Tribunalul Covasna — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-(iii), lit. c) pct. (i)-(iii) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Elena Maria Tartler și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.109D/2024.

Prin Încheierea din 18 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 81/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Delia Purice și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.110D/2024.

Prin încheierile din 10 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.394/63/2024 și nr. 1.721/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Lucian Bunea și alții, precum și de Ion Tătaru și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.111D/2024 și nr. 3.112D/2024.

Prin Încheierea din 27 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 10.806/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Adina Nicoleta Stănoiu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.129D/2024.

Prin încheierile din 26 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 12.738/3/2024 și nr. 15.073/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Nicu Jidovu și de Marius Dinu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.135D/2024 și nr. 3.136D/2024.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 15.907/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-(iii), lit. c) pct. (i)-(iii) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Camelia Grațiela Costea și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.137D/2024.

Prin încheierile din 13 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 81/40/2024, nr. 536/40/2024, nr. 854/40/2024, nr. 855/40/2024, nr. 856/40/2024, nr. 857/40/2024, nr. 858/40/2024, nr. 859/40/2024 și nr. 860/40/2024, Tribunalul Botoșani — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Alina Cristina Atomei, de Lăcrămioara Holca, de Florina Piloș, de Monica Calimandruc, de Titiana Ungureanu, de Dumitru Croitoru, de Vasile Viorel Porumb, de Maria Pălimaru, precum și de Aurel Simion și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.138D/2024, nr. 3.139D/2024, nr. 3.140D/2024, nr. 3.141D/2024, nr. 3.142D/2024, nr. 3.143D/2024, nr. 3.144D/2024, nr. 3.145D/2024 și nr. 3.146D/2024.

Prin Încheierea din 12 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 14.265/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Nadina Magdalena Spînu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.215D/2024.

Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.998/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Rozalia Ana Lazăr și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.216D/2024.

Prin Încheierea din 3 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 90/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Anca Adriana Pop și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.240D/2024.

Prin încheierile din 4 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 2.933/63/2024 și nr. 3.204/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Paraschiva Belulescu și Onița Dumitru, precum și de Leontina Putere și Claudia Carmen Măriuță și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.241D/2024 și nr. 3.242D/2024.

Prin încheierile din 10 octombrie 2024 și 3 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 12.677/3/2024 și nr. 13.252/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ștefania Petre și Maria-Sabina Oprescu, precum și de Anca Mădălina Alexandrescu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.251D/2024 și nr. 3.252D/2024.

Prin Încheierea din 8 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.531/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Veronica-Violeta Firan și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.265D/2024.

Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.867/108/2024, Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Gelu Chiuzbaian și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.286D/2024.

Prin încheierile din 8 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 346/115/2024, nr. 347/115/2024 și nr. 349/115/2024, Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan Ion, de Viorel G. Popa, precum și de Vasile Cocoșilă și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.291D/2024, nr. 3.292D/2024 și nr. 3.293D/2024.

Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.879/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Claudia Doina Vinersar și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.297D/2024.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect pretenții privind dreptul la pensie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat încalcă obligația constituțională a Parlamentului de a aduce în concordanță legile cu hotărârile Curții Constituționale (în speță, Decizia nr. 467 din 2 august 2023), în detrimentul respectării principiilor constituționale și a securității juridice. Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează și nu ajustează actul normativ în concordanță cu decizia Curții Constituționale, contravine obiectivului legiferării, acela de a armoniza legislația cu hotărârile instanței constituționale, conform art. 147 alin. (2) din Constituție.

Se susține că instanța de contencios constituțional a stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporționalitatea, rezonabilitatea și nediscriminarea. Astfel, impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancționator și legiuitorul dispune de o marjă de apreciere, dar cu condiția să nu încalce garanțiile atașate independenței sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor și bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligență deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, evitând discriminarea și asigurând un tratament echitabil în fața legii.

Prin stabilirea unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale nu se respectă cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv ca legiuitorul să diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

De asemenea, sunt neconstituționale dispozițiile art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, potrivit cărora în cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii, precum și al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, impozitul se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2), impozitul reținut fiind impozit final. Or, impozitul se reține la data efectuării plății.

Se mai afirmă că sunt încălcate cerințele referitoare la claritatea și calitatea actelor normative, întrucât art. 64 din Legea nr. 227/2015 stabilește o concepție unitară asupra impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 din același act normativ introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit care nu a fost prevăzut de lege. Textul criticat prezintă ambiguitate în ceea ce privește definirea clară a nivelului veniturilor la care se aplică respectivele cote de impozitare. Expresiile precum „partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net”, „partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut”, precum și „partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut” nu oferă o precizie exactă asupra sumelor care intră sub incidența fiecărei cote. Formulările vagi ale textului permit o înțelegere diversă și pot duce la interpretări subiective. Absența unei clarificări precise a limitei superioare și inferioare a fiecărei categorii poate genera confuzii în rândul plătitorilor de impozit și al autorităților fiscale, determinând incertitudini în aplicarea regulilor fiscale.

De asemenea, textul nu furnizează indicatori cuantificabili și verificabili pentru a determina exact cum se calculează impozitul în situațiile specifice. De exemplu, nu se precizează explicit care este suma exactă la care se aplică această cotă de 15%, respectiv când venitul se află între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut. Conform art. 101 alin. (3) din Codul fiscal, determinarea câștigului salarial mediu net se stabilește prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Codul fiscal și a impozitului pe venit. Normele edictate sunt neclare, determinarea câștigului salarial mediu net prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit fiind impusă fără a se specifica dacă este vorba despre cel folosit pentru pensiile din sistemul public sau cel folosit pentru pensiile de serviciu. Expresia „utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” nu oferă o indicație clară asupra modului exact în care se stabilește această sumă. Or, lipsa detaliilor precise cu privire la formula sau metoda de calcul poate crea dificultăți în determinarea corectă a impozitului datorat.

Textul criticat nu oferă suficiente detalii și orientări cu privire la modul de calcul al părții contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul al impozitului, încălcându-se astfel principiul legalității și previzibilității prevăzut de art. 1 din Constituție. Stagiul complet de cotizare pentru militari este de 25 de ani, dintre care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivității în privința militarilor/magistraților. De asemenea, utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul contributivității este inechitabilă pentru cei care au efectuat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puțin în sistemul de pensii și conduce la o distorsiune a drepturilor acestora, fiind încălcate dispozițiile art. 44 din Constituție.

Textul legislativ nu furnizează o formulă sau instrucțiuni detaliate cu privire la modul de calcul al părții contributive. Nu este specificat cum se traduce stagiul de cotizare într-un calcul concret al părții contributive a veniturilor din pensii. O atare lipsă de claritate poate face ca, pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, înțelegerea regulilor fiscale și aplicarea corespunzătoare a acestora să fie dificile. Această incertitudine poate conduce la o interpretare variabilă și subiectivă a legii fiscale și poate crea confuzie atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Mai mult, poate duce la riscul apariției litigiilor fiscale și a contestațiilor, deoarece diferiți beneficiari ai pensiilor de serviciu ar putea interpreta legea în moduri diferite.

Principiul venitului unic contribuie la predictibilitatea sistemului fiscal. Contribuabilii știu că vor fi impozitați la o cotă fixă de 10%, indiferent de componența venitului lor. Introducerea impozitului diferențiat în art. 101 din Codul fiscal aduce un element de incertitudine și variabilitate, deoarece nivelul impozitului depinde acum de proporția dintre componenta contributivă și cea necontributivă ale venitului. Această variabilitate contravine principiului clarității și afectează capacitatea contribuabililor de a anticipa și planifica impozitele aferente pensiilor lor.

Principiul constituțional al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, stipulat de art. 56 alin. (2) din Constituție, impune necesitatea diferențierii în contribuțiile persoanelor cu venituri superioare. Cota procentuală de contribuție este unitară și nu este progresivă, variabilitatea valorică a contribuției depinzând de nivelul diferit al veniturilor. Această lipsă de progresivitate a cotei procentuale de contribuție a fost recunoscută și subliniată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, evidențiindu-se exclusiv diferența valorică, și nu cea procentuală a acestei cote. Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, Curtea a constatat că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuția să fie aceeași. În jurisprudența Curții Constituționale s-a mai stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

Așadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când stabilește categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară și predictibilă și să nu diferențieze contribuția fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

Autorii excepției susțin că modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%.

Această diferențiere a cotelor de impozitare în funcție de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă având în vedere că impozitul crește proporțional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare și creând o distincție fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.

Impunerea unei cote mai ridicate pentru veniturile mai mari constituie o penalizare, și nu neapărat o măsură proporțională la capacitatea reală de contribuție, și creează discriminare în interiorul aceleiași categorii sociale, deoarece unele persoane pot avea o parte necontributivă mai mare decât altele în funcție de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcția exercitată (de execuție sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de impozitare progresivă, ratele de impozitare cresc odată cu creșterea veniturilor, iar nu prin raportare la o parte contributivă/ necontributivă.

Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie”, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie” exclusiv în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării, conform art. 16 alin. (1) din Constituție.

Conform dispozițiilor Codului fiscal, mai precis ale art. 64, nu există prevederi privind tranșe sau cote de impozitare diferite pentru venituri provenite din indemnizații sau salarii. Impozitul este aplicat asupra venitului realizat, inclusiv asupra salariilor, veniturilor asimilate salariilor și pensiilor. Este important de menționat că impozitul nu este aplicat asupra unor componente ale venitului, cum ar fi partea contributivă sau necontributivă.

Prin noile dispoziții ale art. 101 din Codul fiscal, se observă o intenție de modificare implicită a cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii. Statuarea unor așa-numite cote de impozitare diferite de cele stabilite legal este un evident artificiu legislativ, ce trădează instituirea de fapt a unei „taxe suplimentare” asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu, cu trimitere evidentă la pensiile militarilor/magistraților. Textul art. 101 din Codul fiscal creează discriminare pe criteriul vârstei între militarii/magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice în sistemul public de pensii și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și militarii/magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, militarilor/magistraților din prima categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, iar militarilor/magistraților din cea de-a doua categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, rezultând o impozitare diferită.

Defalcarea pensiei de serviciu în trei componente nu instituie un prag cert de impozitare sau un sistem progresiv de impozitare, ci reduce cuantumul pensiei în plată, având o orientare către categoria specifică a pensiilor de serviciu ale militarilor. Această reducere este mascată prin impozitarea cu 15%, respectiv cu 20% a părții ce depășește contributivitatea pentru toate categoriile de pensii de serviciu.

Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat, încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1)-(4) din Constituție, textul reflectând caracterul sancționator care influențează valoarea pensiilor. Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă aduce cu sine un caracter restrângător asupra valorii pensiilor, generând, în mod indirect, o diminuare a acestora. Este esențial ca orice impozitare să respecte limitele și condițiile stabilite de lege, iar orice măsură care afectează indirect valoarea pensiilor ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.

Or, prin nota de fundamentare a Legii nr. 282/2023 nu se prezintă o justificare obiectivă a acestei structuri de impozitare. Impunerea unor așa-numite praguri valorice — salariu mediu brut sau net pe economie — pentru calcularea unor impozite încalcă dreptul de proprietate pe care militarul/magistratul îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. (1)-(4) din Constituție. Descompunerea unui venit în componente distincte și, ulterior, impozitarea separată a acestor componente nu este o practică reglementată în legislația fiscală în vigoare. Această metodă constituie, în esență, o formă de impozitare discriminatorie a pensiei de serviciu, contravenind prevederilor constituționale menționate anterior.

Legile nr. 303/2004 și nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor definesc pensia de serviciu ca fiind un venit „in integrum” — echivalentul a 80% din ultima indemnizație brută lunară, inclusiv sporurile permanente aferente. Împrejurarea că pensia de serviciu conține și o parte contributivă nu schimbă caracterul unitar și unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 din Codul fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.

Modalitatea de determinare a pensiei de serviciu este explicit reglementată în legislația curentă, neexistând o dezagregare a acesteia în componente distincte. Pensia de serviciu a militarilor/ magistraților este stabilită la 80% din baza de calcul.

Procentul menționat, calculat din baza de 80%, care constituie indemnizația de pensionare, nu a suferit modificări până în prezent. Statul, conform jurisprudenței Curții Constituționale, are capacitatea de a ajusta sau chiar de a elimina acest procent în viitor, în funcție de orientarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, orice modificare poate afecta doar viitorul, și nu situațiile anterioare. Prin adoptarea unui procent fix în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se asigură acordarea aceluiași tratament juridic persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Acest lucru se aplică și beneficiarilor de venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, acordate în baza unor legi sau statute speciale. Astfel, se respectă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție, care se referă la distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale.

Curtea Constituțională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul ori cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obținute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincție. Se invocă Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020.

Simultan, se mai susține că stabilirea valorii de referință sau a pragului de la care se calculează treptele de impozitare trebuie să fie efectuată într-un mod clar și precis, având în vedere atât deciziile Curții Constituționale, cât și prevederile Constituției. Indicarea unui element fiscal fluctuant drept treaptă valorică, precum salariul mediu brut/net pe economie, va determina o fluctuație și în cuantumul pensiilor de serviciu, care vor fi diferite de la un an la altul, depinzând de factorul politic într-o măsură mai mare decât permite legea în cazul altor cetățeni români.

Compensația acordată de stat ca venit unic (cunoscută ca așa-numita parte necontributivă), alături de partea contributivă, în cazul magistraților fixată la 80% din cuantumul indemnizației brute din ultima lună de activitate, iar în cazul militarilor fixată la 80% din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, nu poate fi impozitată în alt mod decât în cazul celorlalte categorii de venituri din pensii. În caz contrar, statul pare să încerce să reducă cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate în plată printr-o metodă aparent „elegantă”, dar nelegală. Această abordare contravine principiului neretroactivității legii civile și principiului nediscriminării din Constituție, încălcându-se, de asemenea, și prevederile art. 56, ale art. 139 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Tribunalul Vrancea — Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.498D/2024, opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Vâlcea — Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.499D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Sălaj — Secția civilă, în dosarele nr. 2.500D/2024 și nr. 2.501D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 162-166).

Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă, în dosarele nr. 2.540D/2024, nr. 2.541D/2024, nr. 2.615D/2024, nr. 2.616D/2024 și nr. 2.818D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.542D/2024, nr. 2.543D/2024, nr. 2.544D/2024, nr. 2.545D/2024, nr. 2.559D/2024, nr. 2.617D/2024, nr. 2.619D/2024, nr. 2.620D/2024, nr. 2.662D/2024, nr. 2.699D/2024, nr. 2.700D/2024, nr. 2.701D/2024, nr. 2.733D/2024, nr. 2.734D/2024, nr. 2.735D/2024, nr. 2.809D/2024, nr. 2.861D/2024, nr. 2.862D/2024, nr. 2.863D/2024, nr. 2.864D/2024, nr. 3.012D/2024, nr. 3.091D/2024, nr. 3.129D/2024, nr. 3.135D/2024, nr. 3.136D/2024, nr. 3.137D/2024, nr. 3.251D/2024 și nr. 3.252D/2024, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În dosarele nr. 2.618D/2024 și nr. 3.216D/2024, apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare). În dosarele nr. 2.783D/2024, nr. 2.882D/2024, nr. 2.883D/2024, nr. 2.884D/2024, nr. 2.885D/2024, nr. 2.886D/2024, nr. 2.887D/2024 și nr. 3.215D/2024, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. În Dosarul nr. 2.890D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Tulcea — Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.581D/2024, nr. 2.971D/2024 și nr. 2.975D/2024, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.642D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr. 2.730D/2024, nr. 2.731D/2024, nr. 2.732D/2024, nr. 2.838D/2024, nr. 2.888D/2024, nr. 3.062D/2024, nr. 3.063D/2024, nr. 3.064D/2024, nr. 3.065D/2024, nr. 3.066D/2024, nr. 3.067D/2024, nr. 3.068D/2024, nr. 3.110D/2024 și nr. 3.240D/2024, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Giurgiu — Secția civilă, în dosarele nr. 2.660D/2024, nr. 2.661D/2024, nr. 2.679D/2024, nr. 2.680D/2024, nr. 2.854D/2024, nr. 2.855D/2024 și nr. 2.856D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 2.663D/2024 și nr. 2.664D/2024, opinează în sensul neconstituționalității prevederilor legale criticate, întrucât a fost instituită o cotă de impozitare progresivă exclusiv asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu (asupra părții necontributive a acestora), iar nu asupra tuturor categoriilor de venituri, rezultând că a fost instituită o diferențiere de contribuție fiscală în funcție de apartenența la o anumită categorie socioprofesională.

Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.757D/2024, nr. 3.011D/2024, nr. 3.019D/2024, nr. 3.111D/2024, nr. 3.112D/2024, nr. 3.241D/2024, nr. 3.242D/2024 și nr. 3.265D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Sibiu — Secția I civilă, în dosarele nr. 2.758D/2024 și nr. 3.061D/2024, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Dâmbovița — Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.791D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 3.040D/2024, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Vaslui — Secția civilă, în Dosarul nr. 2.826D/2024, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Constanța — Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.891D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Iași — Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.904D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Covasna — Secția civilă, în Dosarul nr. 3.109D/2024, apreciază că textele legale criticate sunt constituționale, în considerarea jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Botoșani — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.138D/2024, nr. 3.139D/2024, nr. 3.140D/2024, nr. 3.141D/2024, nr. 3.142D/2024, nr. 3.143D/2024, nr. 3.144D/2024, nr. 3.145D/2024 și nr. 3.146D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Arad — Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.286D/2024, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.291D/2024, nr. 3.292D/2024 și nr. 3.293D/2024, apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020 și Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Mureș — Secția civilă, în Dosarul nr. 3.297D/2024, opinează în sensul constituționalității textelor de lege criticate, apreciind, în esență, că acestea se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ai unor pensii de serviciu și respectă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, respectiv criteriile de echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

În prealabil, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea respinge cererea de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate formulată în Dosarul nr. 2.856D/2024.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023.

Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, în sensul măririi plafonului de venit neimpozabil lunar de la 2.000 lei la 3.000 lei, fiind păstrate celelalte soluții legislative. Totodată, art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificându-se soluția legislativă criticată.

În aceste condiții, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025, având următorul cuprins:

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic, și alin. (5) referitor la principiile calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității în fața legii, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) și (3) referitor la sistemul legal de impuneri, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor, art. 125 — Statutul judecătorilor, art. 139 alin. (1) și (3) referitor la stabilirea impozitelor și taxelor, precum și în art. 147 alin. (2) și (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Totodată, se invocă nerespectarea prevederilor cuprinse în art. 6, 13, 38, precum și art. 61–63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.

Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”, precum și faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 31 ianuarie 2025, care este ulterioară sesizării cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025, a devenit inadmisibilă.

În acord cu jurisprudența constantă a Curții în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituționalității va produce efecte, în egală măsură, și în prezentele cauze, ținând seama că instanța constituțională a fost sesizată cu prezenta excepție de neconstituționalitate înainte de publicarea Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,