Decizia nr. 43 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Adrian Dănilă, în Dosarul nr. 32.861/3/2021 al Tribunalului București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 978D/2022.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.229D/2022, nr. 1.253D/2022, nr. 1.259D/2022, nr. 1.302D/2022, nr. 1.307D/2022, nr. 1.326D/2022, nr. 1.370D/2022, nr. 1.544D/2022-nr. 1.550D/2022, nr. 1.580D/2022, nr. 1.595D/2022, nr. 1.651D/2022, nr. 1.709D/2022, nr. 1.729D/2022, nr. 1.751D/2022, nr. 1.796D/2022, nr. 1.797D/2022, nr. 1.812D/2022, nr. 1.824D/2022, nr. 1.910D/2022 și nr. 2.056D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Constantin Iliescu, Emilian Ștefan Tira și Alexandru Ionuț Staicu, Anca Marinela Predoana și Cătălin Iulian Bocai, Cătălin Dobra, Nicu Eugen Iorga, Gheorghe-Marius Arvat și alții, Roger Roventa și alții, Sorina Fica, Olivia Mariana Alexie, Simona Vladu, Constantin Verdeși, Ion Grozăvescu, Florentin Gabriel Enea, Tiberiu Ioniță, Cristina Claudia Gheorghisan, Vică Marian Teacă, Livia Marilena Lupescu și alții, în dosarele nr. 29.318/3/2021, nr. 30.393/3/2021, nr. 26.856/3/2021, nr. 27.493/3/2021, nr. 29.315/3/2021, nr. 1.605/101/2021, nr. 1.809/101/2021, nr. 26.848/3/2021, nr. 28.414/3/2021, nr. 30.239/3/2021, nr. 32.742/3/2021, nr. 35.128/3/2021, nr. 31.546/3/2021, nr. 35.122/3/2021, nr. 30.828/3/2021, nr. 4.927/117/2021 și nr. 30.387/3/2021 ale Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ispas și alții, Adrian Cornea și Cosmin Porcișanu, în dosarele nr. 1.507/89/2021, nr. 2.558/89/2021 și nr. 2.070/89/2021 ale Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin-Horațiu Negulescu și alții, în Dosarul nr. 3.684/115/2021 al Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marius Volintiru, în Dosarul nr. 5.973/63/2021 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Ioniță și alții, în Dosarul nr. 6.350/118/2021 al Tribunalului Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leonard Olaru și alții, respectiv Mihaela Avram și alții, în dosarele nr. 1.561/113/2021 și nr. 1.500/113/2021 ale Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Mirela Ciocîrlan, în Dosarul nr. 4.924/117/2021 al Curții de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.229D/2022, nr. 1.253D/2022, nr. 1.259D/2022, nr. 1.302D/2022, nr. 1.307D/2022, nr. 1.326D/2022, nr. 1.370D/2022, nr. 1.544D/2022–nr. 1.550D/2022, nr. 1.580D/2022, nr. 1.595D/2022, nr. 1.651D/2022, nr. 1.709D/2022, nr. 1.729D/2022, nr. 1.751D/2022, nr. 1.796D/2022, nr. 1.797D/2022, nr. 1.812D/2022, nr. 1.824D/2022, nr. 1.910D/2022 și nr. 2.056D/2022 la Dosarul nr. 978D/2022, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 653 din 21 noiembrie 2024.

Prin Încheierea din 25 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 32.861/3/2021, Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Adrian Dănilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici.

Prin Încheierea din 5 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 29.318/3/2021, Încheierea din 19 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.393/3/2021, Încheierea din 5 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 26.856/3/2021, Încheierea din 18 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.493/3/2021, Încheierea din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 29.315/3/2021, Încheierea din 3 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.605/101/2021, Încheierea din 1 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.809/101/2021, Încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 26.848/3/2021, Încheierea din 3 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 28.414/3/2021, Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.239/3/2021, Încheierea din 24 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 32.742/3/2021, Încheierea din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 35.128/3/2021, Încheierea din 15 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 31.546/3/2021, Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 35.122/3/2021, Încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.828/3/2021, Încheierea din 6 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.927/117/2021, Încheierea din 29 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 30.387/3/2021, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Alexandru Constantin Iliescu, Emilian Ștefan Tira și Alexandru Ionuț Staicu, Anca Marinela Predoana și Cătălin Iulian Bocai, Cătălin Dobra, Nicu Eugen Iorga, Gheorghe-Marius Arvat și alții, Roger Roventa și alții, Sorina Fica, Olivia Mariana Alexie, Simona Vladu, Constantin Verdeși, Ion Grozăvescu, Florentin Gabriel Enea, Tiberiu Ioniță, Cristina Claudia Gheorghisan, Vică Marian Teacă, Livia Marilena Lupescu și alții, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

Prin Încheierea din 18 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.507/89/2021, prin Decizia nr. 436 din 27 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.558/89/2021, Încheierea din 18 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.070/89/2021, Curtea de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Mihai Ispas și alții, Adrian Cornea, Cosmin Porcișanu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

Prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.684/115/2021, Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Constantin-Horațiu Negulescu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.973/63/2021, Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Marius Volintiru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

Prin Încheierea din 17 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.350/118/2021, Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Daniel Ioniță și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici.

Prin Decizia nr. 515 din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.561/113/2021, și Încheierea din 2 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.500/113/2021, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Leonard Olaru și alții, respectiv Mihaela Avram și alții, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.

Prin Încheierea din 20 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.924/117/2021, Curtea de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Mirela Ciocîrlan, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creșterilor salariale, stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Se susține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea condițiilor de predictibilitate și previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență a Guvernului nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens, este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Se mai arată că, deși Legea-cadru nr. 153/2017 enumeră printre principiile sale eliminarea inechităților salariale, chiar acest act normativ instituie, la art. 38 alin. (2) și (3), exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și militarii nu se regăsesc printre categoriile socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 s-a făcut inițial diferențiat, cu un calendar diferit în funcție de categoria socioprofesională. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) sau care au fost aplicate integral doar unor categorii socioprofesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parțial, așa cum este Legea-cadru nr. 153/2017, limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalității în drepturi, echității și egalității de tratament, precum și caracterul unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar.

Așadar, chiar și anterior înghețării salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 existau diferențieri între diferite categorii socioprofesionale, precum funcționarii publici cu statut special, înghețarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor între categoria menționată anterior și celelalte cărora li s-au aplicat dispoziții care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.

În susținerea excepției se mai arată că au fost încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiții stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanței de urgență criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi.

De altfel, Curtea Constituțională a sancționat în jurisprudența sa dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului prin care se prevedeau creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009 și Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010).

Se mai arată și că altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menționată a dispus înghețarea salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituția României, de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind protejat și la nivelul viziunii și politicilor Uniunii Europene, cum ar fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în particular, două directive care vizează integrarea în domeniul forței de muncă a cetățenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.

Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Suceava — Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 și cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, paragrafele 127 și următoarele. Cu privire la critica formulată în raport cu prevederile art. 16 din Constituție, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Protocolul nr. 12 la Convenție, arată că aspectele criticate de autorul excepției țin de opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi. Referitor la prevederile art. 44, 47 și 53 din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021 cu privire la natura juridică a sporurilor, premiilor și a altor stimulente și libertatea de reglementare pe care o are legiuitorul în această materie. În același sens, invocă și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, și prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei. De asemenea, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale — respectiv Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 — și a Curții Europene a Drepturilor Omului — concretizată în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei — salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, iar art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății. În final, Guvernul precizează că modalitatea de aplicare în concret a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, care au următorul conținut: „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

Dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 având aplicabilitate limitată în timp, doar pentru anul 2021. Cu toate acestea, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora întrucât continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepția a fost invocată.

Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) cu referire la principiul legalității, ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 — Nivelul de trai și ale art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa recentă, respectiv prin Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, Decizia nr. 515 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2025, Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 14 februarie 2025, și Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 martie 2025, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 față de critici identice, formulate de același autor, respectiv Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru unii membri de sindicat, ca în prezenta cauză.

Curtea observă că, în lipsa unor elemente de noutate care să justifice schimbarea jurisprudenței constituționale în materie, soluția pronunțată prin deciziile anterior indicate și considerentele pe care aceasta se fundamentează se impune a fi menținute și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,