Decizia nr. 419/2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, excepție ridicată de Florin Claudiu Rolea în Dosarul nr. 908/30/2020 al Tribunalului Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.595D/2021.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale.

Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 908/30/2020, Tribunalul Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Claudiu Rolea într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici statutari.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că din coroborarea dispozițiilor criticate rezultă foarte clar că un cadru militar sau un viitor cadru militar încheie un contract ce dă naștere unui raport juridic între acesta și Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne (dar și între celelalte ministere ce au în subordine cadre militare sub guvernarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), raport de serviciu ce nu poate, teoretic, să fie asumat, întrucât militarul face un jurământ „în alb”, nefiind informat asupra raportului de serviciu, asupra scopului, obiectivelor, atribuțiilor funcției sau ale postului și nici asupra salarizării.

Se arată că fazele negocierii raportului de serviciu și ale informării cu privire la acesta nu se realizează, iar actul administrativ de numire nu a fost comunicat. Consemnarea acestui act în ordinul de zi pe unitate, așa cum se prevede în art. 92 alin. (7) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și în art. 86 alin. (8) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu înseamnă asumarea acestuia de către cadrul militar, întrucât acesta nu l-a semnat. Se mai arată că accesul la ordinul de zi pe unitate este limitat, făcând parte din categoria informațiilor clasificate, și oricum acesta nu poate constitui un act administrativ de stabilire a drepturilor și obligațiilor militarului fără o fișă a postului, fără concretizarea acestora în fișa postului, fără semnătura pe acest act și fără a exista practic asumarea individuală de către fiecare cadru militar.

Acest mod de reglementare încalcă transparența, echitatea și alte principii privind salarizarea, contravenind Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Astfel, se pune întrebarea cum poate un cadru militar, fără a mai exista o contraprestație pentru cele asumate — pentru că la trecerea în rezervă nu mai beneficiază de nicio protecție socială și nici de sume compensatorii — să își asume un astfel de raport de serviciu în condițiile prevederilor actelor internaționale amintite.

Tribunalul Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare.

Curtea observă că prevederile art. II al Ordonanței Guvernului nr 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 9 și 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare”, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile legale care au următorul cuprins:

Cadrele militare în activitate care mențin coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcție, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor unor funcții din structurile Ministerului Apărării Naționale, ale căror state de organizare intră în vigoare până la data de 31 decembrie 2007 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 52/2002, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază în continuare de acest drept, până la terminarea perioadei de restructurare a armatei.

Cadrelor militare în activitate numite după data de 31 decembrie 2007, în perioada restructurării Armatei României, în funcții prevăzute cu coeficienți de ierarhizare inferiori ca urmare a reorganizării structurilor Ministerului Apărării li se mențin coeficienții de ierarhizare corespunzători funcțiilor superioare din care au provenit, până la terminarea perioadei de restructurare a armatei.

Cadrele militare în activitate încadrate la data de 31 decembrie 2007 în funcții superioare gradelor deținute, prin diminuarea temporară a funcțiilor respective, beneficiază în continuare de coeficienții de ierarhizare inițiali ai funcțiilor pe care sunt încadrate, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

În Ministerul Apărării, cadrele militare în activitate pot fi numite, pe perioada restructurării Armatei României, în funcții prevăzute de statele de organizare cu grade mai mari decât cele pe care acestea le au prin diminuarea temporară a gradelor funcțiilor respective, corespunzător gradelor deținute de cei în cauză. Cadrele militare în activitate beneficiază de solda de funcție, prevăzută de statul de organizare al structurii militare, înainte de diminuarea temporară a gradului funcției respective determinată de numirea acestora în funcție, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

Cadrele militare în activitate numite după data de 31 decembrie 2007 în funcții cu coeficienți de ierarhizare mai mari decât cei avuți și cărora li s-au diminuat temporar gradele funcțiilor, corespunzător gradelor deținute, beneficiază de coeficienții de ierarhizare inițiali ai soldelor de funcții prevăzuți în statul de organizare, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

Solda de funcție corespunzătoare coeficienților de ierarhizare stabiliți în condițiile pct. 11-15 constituie bază de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale și sociale, acordate potrivit legii, precum și pentru stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiilor militare de stat ale cadrelor militare cărora le-au fost aplicate dispozițiile menționate mai sus.