CCR respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind supraimpozitarea pensiilor de serviciu (art. 101 din Codul fiscal)

Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă o nouă excepție de neconstituționalitate ce viza mecanismul de supraimpozitare progresivă a pensiilor de serviciu, reglementat prin Legea nr. 282/2023. Decizia nr. 64 din 22 ianuarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 875, apărut marți, pe data de 20 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Soluția Curții: Excepția a fost respinsă ca inadmisibilă cu unanimitate de voturi, deoarece dispozițiile legale criticate fuseseră deja eliminate din ordinea juridică printr-o decizie anterioară de admitere.
• Textul vizat: Art. 101 din Codul fiscal, în redactarea adusă prin Legea nr. 282/2023, care stabilise impozitarea progresivă de 15% și 20% a componentei necontributive a pensiilor de serviciu.
• Motivul procedural: Legea nr. 47/1992 interzice expres sesizarea Curții cu texte declarate deja neconstituționale, iar dosarul a fost trimis la CCR după publicarea deciziei de admitere.
• Consecința practică: În litigiul aflat pe rol, instanța judecătorească va da eficiență deciziei inițiale de neconstituționalitate și noilor reglementări fiscale adoptate prin OUG nr. 11/2025.

Despre ce a fost vorba

Excepția a fost ridicată de reclamant într-un litigiu aflat pe rolul Tribunalului Alba (Secția I civilă), având ca obiect pretenții bănești legate de recalcularea și plata drepturilor de pensie militară de stat. Reclamantul a contestat reținerile fiscale aplicate pensiei sale în baza formulei de calcul introduse la sfârșitul anului 2023, susținând că măsura reprezintă o diminuare nelegală a drepturilor câștigate. Sesizarea a fost înaintată Curții Constituționale prin încheierea din 26 februarie 2025.

Ce prevedea textul contestat

Dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023, instituiseră o schemă de impunere progresivă pentru veniturile din pensii care au o componentă necontributivă.

În timp ce partea contributivă era supusă cotei standard de 10% (după deducerea plafonului neimpozabil), partea necontributivă era defalcată pe tranșe valorice:

• Cota de 10% pentru partea mai mică sau egală cu câștigul salarial mediu net;
• Cota de 15% pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și cel al câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
• Cota de 20% pentru partea care depășea nivelul câștigului salarial mediu brut.

Ce a susținut autorul excepției

Autorul excepției a argumentat că supraimpozitarea pensiilor de serviciu încalcă dreptul de proprietate (art. 44 din Constituție), principiul egalității în fața legii și al nediscriminării (art. 16), precum și așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56). S-a susținut că descompunerea artificială a pensiei în tranșe de venit și aplicarea unor cote majorate exclusiv anumitor beneficiari are caracter sancționator și instituie o taxă mascată. De asemenea, a fost invocată lipsa de claritate și previzibilitate a normei fiscale în privința stagiilor de cotizare luate în calcul.

De ce a respins Curtea excepția

Judecătorii constituționali nu au mai analizat pe fond argumentele de neconstituționalitate, oprindu-se la un impediment procedural strict.

Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 91 din 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională admisese deja o excepție identică și constatase că prevederile art. 101 din Codul fiscal sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate prevederile legale a căror neconstituționalitate a fost deja constatată printr-o decizie anterioară. Întrucât Tribunalul Alba a sesizat Curtea la data de 26 februarie 2025, ulterior publicării Deciziei nr. 724/2024 în Monitorul Oficial, judecătorii constituționali au constatat că sesizarea a vizat un text deja declarat neconstituțional, motiv pentru care au respins excepția ca inadmisibilă (paragrafele 40-42 din decizie).

Ce înseamnă în practică

Decizia Curții confirmă linia jurisprudențială constantă: o normă declarată neconstituțională și publicată în Monitorul Oficial este eliminată din fondul activ al legislației și nu mai poate fi supusă unui nou control constituțional.

Pentru dosarul de fond aflat la Tribunalul Alba, soluția de inadmisibilitate nu prejudiciază titularul dreptului. Instanța de judecată este obligată să aplice direct Decizia de admitere nr. 724/2024, în temeiul căreia prevederile neconstituționale și-au încetat efectele juridice. Ulterior acestei decizii, Guvernul a intervenit prin OUG nr. 11/2025 pentru a reconfigura cadrul fiscal al pensiilor în acord cu exigențele constituționale.