Prescripția și decăderea sting un drept procesual sau material prin trecerea timpului, dar fac asta diferit. Diferența este atât de consecventă în efecte încât merită testul de 30 de secunde la fiecare cauză pe care o redactați.
Cadrul legal
- Prescripția extinctivă: art. 2.500–2.544 NCC.
- Decăderea: art. 2.545–2.550 NCC.
Diferența esențială
| Criteriu | Prescripție | Decădere |
|---|---|---|
| Ce se stinge | Dreptul material la acțiune | Însuși dreptul subiectiv (sau procedural) |
| Sursă | Lege (art. 2.501) sau convenție în limite | Lege sau convenție |
| Renunțare | Posibilă după împlinire (art. 2.507) | Imposibilă (de regulă) |
| Invocare | Numai de partea interesată (art. 2.512) | Din oficiu, de instanță (art. 2.550) |
| Suspendare | DA — art. 2.532–2.534 | NU — termen rigid |
| Întrerupere | DA — art. 2.537–2.540 | NU |
| Repunere în termen | Posibilă în cazuri excepționale (art. 2.522) | Posibilă doar dacă legea o prevede expres |
| Efect | Acțiunea este respinsă ca prescrisă | Acțiunea este respinsă ca tardivă/inadmisibilă |
Testul de 30 de secunde
Răspundeți la trei întrebări consecutiv:
- Întrebare 1: Termenul poate fi suspendat dacă există un caz de forță majoră sau alt impediment? Dacă da → prescripție. Dacă nu → decădere.
- Întrebare 2: Instanța poate invoca termenul din oficiu? Dacă nu, doar la cererea părții → prescripție. Dacă da, chiar dacă nimeni nu cere → decădere.
- Întrebare 3: Pot renunța la beneficiul termenului? Dacă da, după ce s-a împlinit → prescripție. Dacă nu, niciodată → decădere.
Termene uzuale de prescripție
| Tip acțiune | Termen | Bază |
|---|---|---|
| Drept comun (acțiune patrimonială) | 3 ani | art. 2.517 NCC |
| Drept real (rev. imobilului) | imprescriptibilă | art. 2.502 alin. 2 NCC |
| Acțiune în restituirea prețului | 3 ani | art. 2.519 NCC |
| Plata salariului / drepturi muncă | 3 ani | art. 268 Codul muncii |
| Răspundere delictuală | 3 ani | art. 2.528 NCC |
| Acțiune posesorie | 1 an | art. 951 NCC |
| Acțiune în tăgada paternității | 3 ani (cu nuanțe) | art. 433 NCC |
Suspendarea prescripției
Conform art. 2.532 NCC, prescripția se suspendă între soți, între copii și părinți cât există minoritatea, pe perioada în care creditorul este în imposibilitate de a acționa din motive de forță majoră, pe perioada negocierilor amiabile dacă acestea sunt purtate în condițiile art. 2.532 lit. f), etc. Pe perioada suspendării, termenul „îngheață".
Întreruperea prescripției
Conform art. 2.537 NCC, prescripția se întrerupe (i) prin recunoașterea dreptului făcută de debitor, (ii) prin punerea în întârziere a debitorului, (iii) prin formularea unei cereri în justiție sau arbitrală chiar respinsă pentru un motiv care nu privește fondul. Efectul: termenul reîncepe de la zero.
Cursul prescripției este întrerupt prin orice act de procedură făcut, în vederea valorificării dreptului material la acțiune, de către titularul acestuia ori de către cel căruia legea îi recunoaște calitatea de a se prevala de dreptul respectiv.
— art. 2.539 alin. 1 NCC
Eroarea de redactare cel mai des întâlnită
Confuzia între termenele de prescripție și decăderile speciale prevăzute în legi sectoriale. Exemplu: termenul de 60 de zile pentru contestarea unei decizii a A.S.F. (Autoritatea de Supraveghere Financiară) este o decădere; nu poate fi nici suspendat, nici întrerupt prin recunoaștere. Tratarea lui ca prescripție duce la pierderea cauzei.