Legislația la zi 4 min lectură· 2026-10-26

Poluarea sufocă marile orașe: Primăriile din București, Cluj, Timișoara și alte 22 de localități sunt obligate să adopte planuri de urgență pentru calitatea aerului

Ministerul Mediului a aprobat noua listă a localităților aflate în regimul I de gestionare a calității aerului: 25 de primării și comisii județene sunt obligate să elaboreze planuri integrate pentru reducerea noxelor.

#octombrie 2026#26 octombrie 2026#Legi#Ordine#Mediu & Ecologie#Administrație Publică Locală#calitatea aerului#Ministerul Mediului#poluare#București#PM10#dioxid de azot#plan integrat de calitate a aerului
Autor: Redacția Juridică LawChatLawChat Publications

Puncte-cheie & Esențialul Ediției

  • 25 de municipii, orașe și comune sunt încadrate în Regimul de gestionare I din cauza depășirii valorilor-limită la noxe.
  • Primarii și consiliile județene sunt direct responsabili pentru elaborarea și implementarea planurilor integrate de calitate a aerului.
  • Măsurile locale preconizate includ restricții de trafic pentru autovehicule poluante, zone cu emisii scăzute și controale drastice pe șantiere.
  • În restul județelor și aglomerărilor (Regimul II) autoritățile au obligația de a menține calitatea aerului prin măsuri preventive.
  • Măsurile din planurile demarate anterior își păstrează valabilitatea pe toată perioada asumată.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a actualizat oficial listele localităților din România cu depășiri critice ale noxelor, impunând primăriilor din 25 de orașe și comune elaborarea sau revizuirea planurilor de calitate a aerului pentru reducerea particulelor fine, a dioxidului de azot și a benzenului. Prevederile sunt cuprinse în Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.167/2026, publicat în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 893 publicat luni pe data de 26 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

  • 25 de localități în zona roșie (Regimul I): Marile aglomerări urbane (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara) și localități industriale sau periurbane trebuie să elaboreze de urgență planuri integrate de calitate a aerului.
  • Principalii poluanți monitorizați: Măsurătorile efectuate în anul 2025 indică depășiri frecvente la dioxid de azot (NO2/NOX din traficul rutier), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5 din încălzire rezidențială și șantiere) și benzen (emisii industriale și rafinării).
  • Responsabilitate directă pentru primari: Primarii municipiilor, orașelor și comunelor desemnate poartă răspunderea administrativă pentru redactarea și aplicarea măsurilor locale de reducere a noxelor.
  • Impact pentru cetățeni și afaceri: Planurile adoptate aduc restricții de trafic pentru vehicule vechi, optimizări de semaforizare, reguli mai stricte de control al prafului pe șantiere și extinderea zonelor pietonale sau cu emisii scăzute.
  • Regimul II de menținere: Restul județelor și aglomerărilor fără depășiri critice au obligația de a implementa planuri preventive de menținere a calității aerului.

Ce se schimbă concret#

Noua reglementare ministerială înlocuiește vechea clasificare din anul 2025 (Ordinul nr. 2.761/2025) și reflectă concluziile evaluării calității aerului la nivel național, fundamentată pe datele colectate în anul 2025 prin stațiile fixe din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).

Actul împarte teritoriul național în două regimuri stricte de intervenție:

  1. Regimul de gestionare I (Anexa nr. 1): Arii unde nivelul unuia sau mai multor poluanți depășește valorile-limită admise de legislația națională și europeană. În aceste localități, primarii sau comisiile tehnice județene au obligația legală de a adopta planuri integrate pentru diminuarea concentrațiilor periculoase pentru sănătatea umană.
  2. Regimul de gestionare II (Anexa nr. 2): Arii unde poluanții se situează sub valorile-limită, însă autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri de menținere pentru a preveni deteriorarea calității aerului.

Pe lista neagră din Anexa nr. 1 figurează opt mari aglomerări urbane, alături de o serie de orașe mijlocii și localități periurbane cu trafic intens sau industrie grea:

  • Municipii reședință de județ și poli de dezvoltare: București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Deva, Sebeș, Suceava, Târgu Mureș, Târgu Jiu, Miercurea-Ciuc.
  • Orașe industriale și periurbane: Rovinari (Gorj), Codlea (Brașov), Dej (Cluj), Filiași (Dolj), Sighetu Marmației (Maramureș).
  • Zona metropolitană București-Ilfov: Orașele Buftea, Voluntari, Bragadiru și comuna Glina, afectate masiv de traficul de tranzit și activitățile de gestionare a deșeurilor.
  • Zone industriale Prahova și Iași: Comuna Brazi (Prahova), unde se află mari platforme petrochimice, precum și comunele Holboca și Ungheni (Iași).
Tabel Comparativ & Sintetic
Regim de GestionareTipul Obligației AdministrativeLocalități Vizate ReprezentativePoluanți Cheie Urmăriți
Regimul I (Critic)Elaborarea unui Plan de Calitate a Aerului / Plan IntegratBucurești, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Craiova, Ploiești, Constanța, Buftea, Voluntari, Glina, BraziNO2 / NOX, PM10, PM2,5, Benzen (C6H6)
Regimul II (Preventiv)Elaborarea unui Plan de Menținere a Calității AeruluiJudețele țării și municipii precum Bacău, Baia Mare, Brăila, Galați, Pitești (zone fără depășiri sistematice)SO2, CO, Plumb (Pb), Nichel (Ni), Arsen (As), Cadmiu (Cd)
Vizualizare Interactivă

Cine este vizat și ce obligații apar#

Actul normativ generează responsabilități administrative precise pentru autoritățile locale și prefigurează reguli noi pentru locuitorii și operatorii economici din zonele vizate.

  • Primarii și comisiile județene: Conform Anexei nr. 1, primarii municipiilor București, Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara sunt responsabili direct de elaborarea și punerea în aplicare a planurilor. În localitățile Ploiești, Brazi, Holboca și Ungheni, elaborarea este încredințată comisiilor tehnice coordonate de consiliile județene Prahova și Iași.
  • Dezvoltatorii imobiliari și constructorii: Șantierele din aceste localități vor fi supuse unor controale mai dese privind generarea de praf (pulberi în suspensie PM10). Primăriile impun frecvent obligația spălării roților utilajelor la ieșirea din incintă, acoperirea basculantelor și instalarea de perdele de protecție.
  • Șoferii și transportatorii comerciali: Pentru reducerea concentrațiilor de NO2 și PM2,5 provenite din arderea combustibililor fosili, planurile locale de calitate a aerului prevăd măsuri de restricționare a tranzitului vehiculelor de mare tonaj pe arterele centrale, benzi dedicate transportului public și amenajarea zonelor cu emisii scăzute (Low Emission Zones).
  • Companiile industriale și operatorii de energie: Unitățile care dețin instalații mari de ardere sau procesare (rafinării, fabrici de ciment, termocentrale, combinate chimice) din județele Prahova, Gorj, Alba sau Dolj trebuie să colaboreze cu autoritățile pentru reducerea emisiilor fugitive de particule și compuși organici volatili (benzen).

Articolul 5 din ordin garantează principiul continuității: măsurile din planurile de calitate a aerului deja demarate în baza încadrărilor anterioare rămân în vigoare și continuă să fie implementate pe toată durata asumată de autorități.

Termene, sancțiuni și riscuri de conformare#

Legea nr. 104/2011 și Metodologia aprobată prin HG nr. 257/2015 stabilesc că planurile de calitate a aerului trebuie redactate în baza unor studii complexe de dispersie a poluanților și supuse dezbaterii publice, înainte de a fi avizate de agențiile pentru protecția mediului (APM).

România este vizată de proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea limitelor de poluare în marile aglomerări urbane, existând deja hotărâri de condamnare pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru depășirile de PM10 și dioxid de azot din București, Iași și Brașov.

În cazul în care primăriile nu elaborează sau nu respectă planurile integrate de calitate a aerului, Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi contravenționale cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei autorităților administrației publice locale. În plus, persistența poluării expune statul român la sancțiuni financiare zilnice (penalități cominatorii) impuse de instanța europeană.

De când se aplică noile prevederi#

Ordinul intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. Odată cu intrarea sa în vigoare, se abrogă oficial Ordinul ministrului mediului nr. 2.761/2025.

Întrebări Frecvente & Răspunsuri Rapide (FAQ)

Q:Ce orașe sunt incluse în Regimul de gestionare I pentru calitatea aerului?

Lista cuprinde București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Deva, Sebeș, Suceava, Târgu Mureș, Rovinari, Buftea, Voluntari, Glina, Holboca, Ungheni, Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea-Ciuc, Bragadiru, Codlea și Filiași.

Q:Ce obligații revin primăriilor din aceste localități?

Autoritățile locale au obligația legală să elaboreze planuri de calitate a aerului sau planuri integrate conținând măsuri concrete de diminuare a emisiilor de NO2, PM10, PM2,5 și benzen.

Q:Ce se întâmplă cu planurile de calitate a aerului aflate deja în derulare?

Conform art. 5 din ordin, măsurile demarate ca urmare a încadrărilor anterioare continuă să fie implementate pe toată durata asumată de autorități.

Analiză Asistată pe Dosarele Tale

Dorești să testezi motorul pe un caz similar?

Înregistrează-te gratuit și primești credite pentru a analiza primul tău dosar cu verificare jurisprudențială automată.