Navele din dotarea Forțelor Navale Române își reorganizează din temelii serviciul de luptă pentru a integra drone aeriene grele, ambarcațiuni de suprafață teleghidate și vehicule submarine autonome, concomitent cu introducerea unor măsuri obligatorii de protecție a marinarilor pe timp de ger sau caniculă extremă. Prevederile sunt cuprinse în Ordinul viceprim-ministrului, ministrul apărării naționale nr. M.202/2026, publicat în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 880 publicat miercuri pe data de 21 octombrie 2026.
De reținut, pe scurt:
- Grupuri de luptă pentru drone la bord: Fiecare navă militară poate constitui un grup de luptă pentru sisteme maritime fără pilot (MUS) și un serviciu de luptă aviație operaționalizat pentru drone de peste 15 kilograme.
- Roluri noi de luptă și intervenție: Se introduc proceduri clare pentru lansarea, recuperarea, hangarea și intervenția de urgență în caz de prăbușire sau amerizare forțată a dronelor.
- Protecția forței în porturi: Unitățile navale vor patrula continuu acvatoriul portuar și vor activa grupe speciale de reacție pentru a respinge atacurile prin surprindere asupra navelor acostate.
- Paza marinarilor la temperaturi extreme: La ger de minus 5 grade Celsius sau la caniculă de peste 35 de grade Celsius, cartul militar la exterior se scurtează obligatoriu cu una până la două ore.
- Data intrării în vigoare: Măsurile devin aplicabile de sâmbătă, 24 octombrie 2026.
Ce se schimbă concret
Regulamentul serviciului la bordul navelor militare a fost actualizat direct pentru a reflecta realitățile războiului modern din Marea Neagră. Până acum, organizarea clasică a bordului viza aproape exclusiv elicopterele ambarcate cu echipaj uman. Prin noile modificări, tehnica fără pilot primește un statut structural egal cu armamentele tradiționale de artilerie, rachete sau torpile.
În structura Serviciului de Luptă Operații apare o componentă complet nouă, denumită Grupul de luptă sisteme maritime fără pilot (MUS — Maritime Unmanned Systems). Acesta este condus de un ofițer specializat care coordonează senzorii de cercetare aeriană, navală și antisubmarină, precum și vehiculele de suprafață (USV) sau subacvatice (UUV). Dacă nava nu are prevăzută o funcție distinctă în statul de organizare, atribuțiile sunt preluate de comandantul grupului de luptă antiaerian și la suprafață.
- Serviciul de luptă aviație pentru drone de peste 15 kg: Structura aeronautică a navei devine automată și obligatorie ori de câte ori la bord sunt aduse aeronave de stat fără pilot cu o greutate ce depășește 15 kilograme. Operatorii și piloții la distanță sunt incluși oficial în echipajul navei pe durata misiunii, beneficiind de un lanț de comandă dedicat.
- Bareme de decolare și stări de alertă UAS: Regulamentul definește stările de alertă ale dronelor organice în funcție de clasa aparatului, pregătirea pilotului la distanță și timpul necesar decolării. Aparatele pot staționa în hangar sau pe platforma de decolare gata de lansare imediată.
- Cercetare militară hidrografică și oceanografică: Apare un serviciu de luptă distinct (SL VIII) pentru misiuni specializate de cartografiere a fundului mării, detectare a reliefului submarin și procesare a datelor de mediu maritim.
- Înlocuirea conceptului de război electronic cu cel electromagnetic: Regulamentul aliniază terminologia națională la standardele NATO, vorbind expres despre „război electromagnetic”.
Cine este vizat și ce obligații apar
Noul cadru de reglementare vizează direct personalul militar din Forțele Navale Române, echipajele navelor de război și structurile de suport logistic:
- Comandanții de nave și ofițerii secunzi: Au obligația de a actualiza registrul de roluri al fiecărei nave, incluzând posturile de luptă pentru operatorii sistemelor fără pilot și echipele de manipulare tehnică.
- Piloții și operatorii la distanță de UAS/UAV: Sunt integrați în echipajul de misiune al navei, având sarcina de a menține starea de operativitate a aparatelor, de a efectua rondul periodic și de a verifica certificatele tehnice de înmatriculare și zbor.
- Personalul tehnic de punte: Este instruit pe proceduri specifice de amarare, alimentare, transfer și manevrare a aeronavelor și ambarcațiunilor autonome pe puntea heliport sau în hangare.
- Militarii de cart și santinelele: Primesc instrucțiuni consolidate privind utilizarea armamentului individual cu muniția încărcată la capacitatea specifică și purtarea ecusoanelor brodate sau a banderolelor de serviciu.
- Comandanții obiectivelor militare portuare: Au sarcina de a institui servicii de patrulare permanentă pe luciul apei, pe timp de zi și de noapte, utilizând ambarcațiuni militare rapide pentru verificarea acvatoriului.