CCR respinge ca neîntemeiată și ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind compunerea completurilor de judecată (art. 52 alin. (1) și art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004)

Curtea Constituțională a respins criticile formulate împotriva normelor care permit colegiilor de conducere ale instanțelor să stabilească și să modifice componența completurilor de judecată în baza criteriilor din Regulamentul de ordine interioară. Decizia nr. 223 din 12 martie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 877, apărut marți, pe data de 20 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Soluția Curții: excepția a fost respinsă ca neîntemeiată pentru art. 52 alin. (1) și ca inadmisibilă pentru art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004; textele sunt constituționale și se aplică în continuare.
• Obiectul criticilor: contestarea posibilității ca un organ administrativ (colegiul de conducere) să modifice componența completului ulterior repartizării aleatorii inițiale.
• Argumentul cheie al CCR: stabilirea regulilor concrete de desemnare prin acte normative secundare nu încalcă cerința ca instanța să fie stabilită prin lege.
• Incompatibilități: schimbarea membrilor completului pe criterii obiective nu creează prin ea însăși o situație de incompatibilitate a judecătorului.
• Efect practic: decizia confirmă legalitatea mecanismelor interne de organizare a instanțelor, iar procesul de fond își continuă cursul.

Despre ce a fost vorba

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o societate comercială din domeniul transportului feroviar (Societatea Grampet S.A.) în fața Curții de Apel Iași (Secția penală și pentru cauze cu minori), într-un dosar penal aflat în faza de apel. Cauza privea infracțiuni economice, iar în cadrul procedurii au fost formulate excepții vizând nelegala compunere și lipsa continuității completului de judecată, după modificarea componenței acestuia.

Ce prevăd textele contestate

Dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 prevăd că organele colegiale de conducere ale instanțelor stabilesc compunerea completelor la începutul anului pentru a asigura continuitatea, iar schimbarea membrilor se face doar în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ROI). La rândul său, art. 139 alin. (1) lit. b) din aceeași lege mandatează ROI să stabilească modul și criteriile de repartizare a cauzelor în vederea respectării distribuției aleatorii și a continuității.

Ce a susținut autoarea excepției

Autoarea a afirmat că textele lasă stabilirea și modificarea compunerii completurilor la latitudinea unor acte administrative secundare emise de CSM și de colegiile de conducere, transformând aceste organe în autorități care decid componența instanței în afara legii primare. În opinia sa, repartizarea aleatorie informatică ar fi eludată prin sistemul ciclic aplicat la desființarea unor completuri, ceea ce ar afecta dreptul la un proces echitabil, independența judecătorilor și exigența ca instanța să fie stabilită prin lege.

De ce a respins Curtea excepția

Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi excepția, reiterând jurisprudența sa constantă (Decizia nr. 758/2021 și Decizia nr. 71/2021). Judecătorii constituționali au reținut următoarele considerente principale:

• Competența de reglementare secundară (paragrafele 18-22): În măsura în care legea primară nu impune o modalitate exclusivă (cum ar fi tragerea la sorți), autoritatea administrativă dispune de o marjă legitimă de apreciere pentru a adopta norme de executare a legii. Cât timp desemnarea membrilor completului se face în temeiul legii și pe baza criteriilor obiective din ROI, exigența ca instanța să fie stabilită prin lege este respectată.
• Lipsa incompatibilității automate (paragraful 26): Cazurile de incompatibilitate sunt prevăzute strict și limitativ la art. 64 din Codul de procedură penală. Numirea unui judecător într-un complet la începutul anului sau modificarea excepțională pe criterii obiective nu pune la îndoială imparțialitatea acestuia.
• Neaplicarea precedentului din 2018 (paragraful 25): Decizia CCR nr. 685/2018 privind completurile de 5 judecători ale instanței supreme a vizat o situație diferită, în care legea primară impunea expres tragerea la sorți pentru toți membrii, regulă încălcată atunci prin hotărâri administrative.
• Inadmisibilitatea pe art. 139 (paragraful 27): Autoarea nu a arătat în mod concret în ce constă neconstituționalitatea art. 139 alin. (1) lit. b), criticile privind doar modul de constituire a completului, deja analizat sub imperiul art. 52.

Ce înseamnă în practică

Dispozițiile legale contestate sunt pe deplin constituționale. Colegiile de conducere își păstrează atribuția de a interveni motivat și excepțional în compunerea completurilor de judecată atunci când apar situații obiective (cum ar fi pensionări, promovări, concedii medicale sau redistribuiri de posturi). Litigiul penal de fond de pe rolul Curții de Apel Iași își continuă judecata conform regulilor procedurale stabilite.