Beneficiarii a 58 de mari proiecte de investiții finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 și declarate nefuncționale la închiderea programului pot recurge la recepția separată a lucrărilor esențiale pentru a pune obiectivele în funcțiune și a evita returnarea fondurilor europene către Bruxelles. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a reglementat mecanismul tehnic prin care lucrările auxiliare rămase neterminate pot fi suspendate temporar de la recepție, fără a bloca exploatarea investiției principale. Prevederile sunt cuprinse în Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1.581/2026, publicat în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 866, apărut vineri pe data de 16 octombrie 2026.
De reținut, pe scurt:
- Deblocarea proiectelor nefuncționale: 58 de proiecte publice din POIM 2014-2020 care nu au fost finalizate integral până la încheierea perioadei de programare primesc o procedură accelerată de recepție pentru a deveni operaționale.
- Recepție pe două paliere: Se recepționează și se pun în funcțiune lucrările esențiale (cele care asigură funcționalitatea independentă și siguranța obiectivului), în timp ce recepția pentru lucrările auxiliare secundare se suspendă temporar.
- Domeniile de infrastructură vizate: Rețele județene de apă și canalizare (13 proiecte), sisteme de apărare împotriva inundațiilor (4 proiecte), rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale (18 proiecte) și modernizarea instalațiilor electrice, de fluide medicale și incendiu în spitale (22 de proiecte finanțate prin REACT-EU).
- Termen de raportare de 5 zile: Beneficiarii au obligația de a transmite Autorității de Management POIM ambele procese-verbale (cel pentru lucrări esențiale și cel complementar) în maximum 5 zile lucrătoare de la semnare.
- Excepție expresă: Procedura nu se aplică marilor proiecte de infrastructură de transport de interes național (rutier, feroviar, aerian, naval și metrou), care urmează regulile speciale din Legea nr. 141/2026.
Ce se schimbă concret
La încheierea cadrului financiar multianual 2014-2020, o serie de investiții publice majore nu au putut fi finalizate la termen din cauza întârzierilor contractuale, a scumpirii materialelor sau a blocajelor tehnice. Conform ghidurilor Comisiei Europene, aceste proiecte au fost declarate nefuncționale în Raportul final de implementare a POIM, existând riscul imens ca România să fie obligată să returneze banii europeni cheltuiți dacă obiectivele nu devin funcționale rapid.
Pentru a rezolva acest blocaj, Legea nr. 141/2026 a creat un cadru excepțional de recepție în domeniul construcțiilor, iar noul ordin MIPE aprobă Instrucțiunea tehnică specifică pentru proiectele POIM. Mecanismul funcționează după reguli clare:
- Separarea lucrărilor în esențiale și auxiliare: Beneficiarul și proiectantul întocmesc o notă tehnică de încadrare conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 141/2026. Lucrările esențiale sunt cele fără de care construcția nu poate funcționa în condiții de siguranță, iar cele auxiliare sunt lucrări secundare, de finisaj sau conexe.
- Recepția lucrărilor esențiale: Comisia de recepție întocmește Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor esențiale, utilizând modelul standard aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării nr. 930/2026. Obiectivul poate fi pus imediat în funcțiune.
- Suspendarea pentru lucrările auxiliare: Pentru lucrările auxiliare rămase de executat, recepția se suspendă pe o perioadă determinată, permițând constructorului să le finalizeze fără a bloca investiția de bază.
- Procesul-verbal complementar: După finalizarea lucrărilor auxiliare, se încheie procesul-verbal complementar privind închiderea suspendării recepției, cu participarea Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC). Nu se reia întreaga recepție de la zero, ci doar se constată îndeplinirea cerințelor suspendate.
Cine este vizat și ce obligații apar
Ordinul include în anexă lista nominală a celor 58 de proiecte de investiții declarate nefuncționale, împărțite pe domenii vitale:
- Sectorul de apă și canalizare (13 proiecte): Operatorii regionali din județele Mehedinți (SECOM), Vaslui (Aquavas), Prahova (Hidro Prahova), Botoșani (Nova Apaserv), Tulcea (Aquaserv), Caraș-Severin (Aquacaraș), Teleorman (Apa Serv) și Brașov (Compania Apă Brașov), alături de proiecte de digitalizare a infrastructurii de apă în Sibiu, Ilfov și zona Târnavelor.
- Protecția împotriva inundațiilor (4 proiecte): Proiecte hidrotehnice derulate de Ministerul Mediului în bazinul Ialomița Superioară, Babadag (județul Tulcea), municipiul Tecuci (județul Galați) și zona Deltei Dunării.
- Rețele inteligente de gaze naturale (18 proiecte): Comune și asociații intercomunitare din Bacău (Coțofănești), Harghita (Sânsimion, Sântimbru, Tomești, Cârța, Dănești, ADI Forest), Prahova (Baba Ana, Cocorăștii Mislii, Slănic etc.), Covasna (Ozun), Constanța (Poarta Albă, Murfatlar), Bihor (Gaz Sud Bihor, Zona Metropolitană Oradea / Nojorid), Hunedoara (Crișcior, Brad, Baia de Criș, Baru), Călărași (Unirea, Jegălia, Dichiseni), Giurgiu (Slobozia, Malu, Vedea) și Suceava (ADI Gaz Valea Moldoviței).
- Siguranța sanitară și modernizarea spitalelor (22 de proiecte REACT-EU): Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) pentru spitalele Malaxa, Sf. Ștefan, Gomoiu, Colțea, Sf. Maria, Cantacuzino, Victor Babeș, Colentina, Carol Davila și Obregia; Ministerul Sănătății pentru Institutul Clinic Fundeni, Institutul Oncologic București, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, IUBCVT Târgu Mureș și Institutul Hociotă; unități medicale din Miercurea-Ciuc, Abrud, Moreni, Ineu, Pucioasa, Dorohoi, Beiuș și Oravița.
- Energie verde: Proiectul de montare a sistemelor fotovoltaice pentru consumul propriu al Apă-Canal Ilfov.
Toți acești beneficiari au obligația de a adapta documentațiile tehnice și procedurile de recepție fără a afecta valabilitatea contractelor în derulare.