Legislația penală privind protecția minorilor este revizuită substanțial pentru a include noile amenințări din mediul digital, fiind incriminate direct conținutul generat prin inteligență artificială, simpla vizionare ori accesare online a abuzurilor și solicitarea de imagini explicite, concomitent cu introducerea unei obligații stricte de sesizare a autorităților. Prevederile sunt cuprinse în Legea nr. 201/2026 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 865 publicat joi pe data de 15 octombrie 2026.
De reținut, pe scurt:
- Terminologie nouă: Noțiunea clasică de „pornografie infantilă” este eliminată complet din legislație și înlocuită cu termenul juridic de „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.
- Asimilarea conținutului generat prin AI: Imaginile, videoclipurile sau reprezentările simulate credibil prin algoritmi de inteligență artificială sunt tratate penal identic cu cele reale.
- Pedepse aspre: Producerea de materiale atrage închisoarea de la 5 la 12 ani, promovarea între 3 și 10 ani, iar deținerea sau stocarea între 2 și 7 ani.
- Incriminarea streaming-ului și a solicitării de imagini: Simpla accesare online neautorizată (fără descărcare) se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar determinarea unui minor să transmită imagini intime (grooming) atrage între 3 și 10 ani de închisoare.
- Obligație generală de denunț: Persoanele care iau la cunoștință de astfel de fapte și nu anunță de îndată autoritățile riscă între 6 luni și 2 ani de închisoare.
- Excepție clară pentru adolescenți: Schimbul consensual de imagini intime (sexting) între minori cu o diferență de vârstă de cel mult 3 ani nu se pedepsește, dacă materialele nu sunt distribuite către terți.
- Data intrării în vigoare: Legea intră în vigoare duminică, 18 octombrie 2026 (la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial).
Ce se schimbă concret
Modificarea operată de Parlament restructurează integral articolul 374 din Codul penal și aduce o actualizare majoră a cadrului normativ, adaptându-l la realitatea tehnologică a anului 2026. Noua formă a legii definește explicit noțiunile, închide portițele procedurale din trecut și majorează drastic limitele de pedeapsă.
- Extinderea definiției la Inteligența Artificială: Conform art. 374 alin. (13), constituie material ilicit orice reprezentare care prezintă un minor ori o persoană majoră drept un minor având un comportament sexual explicit, inclusiv materialele simulate generat prin sisteme de inteligență artificială (deepfake-uri audio-video sau grafice).
- Consumul online și streaming-ul devin infracțiuni de sine stătătoare: Până acum, discuțiile din sălile de judecată vizau adesea dacă simpla deschidere a unui link sau vizualizarea temporară în browser („caching”) constituie deținere. Legea clarifică definitiv aspectul: accesarea fără drept a acestor materiale, prin orice sistem informatic sau serviciu electronic de comunicații, constituie infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Vizionarea spectacolelor live transmise online atrage între 2 și 7 ani de închisoare.
- Sancționarea instrumentelor software: Producerea, distribuirea sau punerea la dispoziție de aplicații informatice, ghiduri ori manuale concepute special pentru facilitarea acestor infracțiuni este incriminată distinct, cu închisoare de la 1 la 5 ani.
- Agravante sporite: Dacă faptele sunt săvârșite de profesori, medici, funcționari publici în exercițiul atribuțiilor, membri de familie sau persoane care au în îngrijire victima ori dacă autorul este recidivist, limitele speciale ale pedepselor se majorează cu o treime.
Cine este vizat și ce obligații apar
Efectele noii legi depășesc sfera strictă a infractorilor direcți și instituie obligații directe de conduită pentru mai multe categorii:
- Obligația de denunțare imediată (art. 266 alin. 1^1): Orice persoană care ia cunoștință despre comiterea unei infracțiuni de trafic sau exploatare a minorilor, despre fapte contra libertății și integrității sexuale a unui minor ori despre operațiuni cu materiale de abuz sexual are obligația legală de a sesiza de îndată poliția sau parchetul. Pasivitatea este sancționată penal cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Obligația are impact direct asupra cadrelor didactice, asistenților sociali, psihologilor, administratorilor de rețele școlare și furnizorilor de servicii web.
- Protecția adolescenților în fața dosarelor penale: O noutate esențială o reprezintă clauza de decriminalizare a sexting-ului consensual între minori. Adolescenții nu vor mai fi urmăriți penal dacă realizează și își transmit reciproc fotografii intime proprii, cu condiția ca diferența de vârstă să nu depășească 3 ani, să existe acordul ambilor și materialele să nu fie făcute publice sau trimise către alte persoane.
- Alinierea întregului sistem juridic: Toate trimiterile din Codul de procedură penală și din legile speciale la vechea denumire de „pornografie infantilă” se consideră făcute la „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.