Senatul României a adoptat o poziție tranșantă împotriva inițiativelor diplomatice care vizează eliminarea votului în unanimitate la nivelul Consiliului Uniunii Europene în materie de politică externă și apărare, cerând executivului să sisteze imediat participarea la discuțiile informale din cadrul blocului comunitar. Prevederile sunt cuprinse în Declarația Senatului nr. 2/2026, publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 857, apărut marți pe data de 13 octombrie 2026.
De reținut, pe scurt:
- Retragerea din „Grupul de prieteni”: Senatul cere Guvernului demis și Ministerului Afacerilor Externe (MAE) oprirea oricărei acțiuni privind introducerea votului cu majoritate calificată (QMV) în Politica externă și de securitate comună (PESC) și notificarea partenerilor europeni.
- Termen de 15 zile pentru desecretizarea demersurilor: MAE este obligat să transmită Parlamentului toate documentele interne, instrucțiunile și memorandumurile care au fundamentat pozițiile României din 2023 până în prezent.
- Mandat parlamentar obligatoriu: Orice ajustare a raportului dintre unanimitate și majoritate calificată necesită aprobarea prealabilă a Parlamentului, conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în afaceri europene.
- Protejarea dosarelor strategice: Interesele naționale cheie — situația din Marea Neagră, Republica Moldova, sprijinul pentru Ucraina, securitatea energetică și Flancul Estic al NATO — nu pot fi lăsate la decizia unei majorități calificate de state.
Ce se schimbă concret
Declarația adoptată de Senat marchează o linie roșie clară trasată de puterea legislativă în fața diplomației guvernamentale. Documentul sancționează politic participarea României la așa-numitul „Grup de prieteni privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC”, din care țara noastră face parte încă din mai 2023, precum și scrisoarea oficială semnată la 1 septembrie 2026 de ministrul interimar al afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu, alături de omologi din alte 10 state membre UE.
Prin acea scrisoare comună transmisă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate s-a propus testarea unor formule prin care deciziile de politică externă ale blocului comunitar să nu mai depindă de consensul tuturor celor 27 de state membre, ci să poată fi luate cu majoritate calificată (cel puțin 15 state membre care însumează 65% din populația Uniunii).
Senatul subliniază că dreptul de veto nu este un simplu detaliu de procedură sau o favoare negociabilă, ci principala garanție juridică prin care un stat membru împiedică adoptarea unor măsuri europene care intră în coliziune cu interesele sale vitale.
- Stoparea inițiativelor guvernamentale: Guvernul demis și MAE au obligația politică de a se retrage din orice format de lucru care explorează înlocuirea unanimității cu majoritatea calificată.
- Respingerea „abținerii constructive” ca surogat: Senatul arată că abținerea constructivă prevăzută de art. 31 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) nu poate suplini dreptul de veto, deoarece statul care se abține permite adoptarea deciziei și acceptă faptul că măsura angajează Uniunea în ansamblu.
- Refuzul condiționării dreptului de veto: Inițiativa europeană de a cere statelor să-și justifice opoziția prin „motive vitale” supuse analizei celorlalte state membre este respinsă de Senat, fiind calificată drept o subordonare de facto a deciziei naționale în fața voinței majorității.
Cine este vizat și ce obligații apar
Actul produce efecte imediate asupra arhitecturii de reprezentare externă a statului român și a aparatului diplomatic:
- Ministerul Afacerilor Externe: Trebuie să notifice statele partenere din „Grupul de prieteni” cu privire la încetarea participării României și să pregătească dosarul complet al negocierilor purtate din 2023 până în prezent.
- Guvernul României: Are interdicția de a susține activarea clauzelor de tip „passerelle” (art. 31 alin. 3 TUE), mecanisme juridice prin care Consiliul European poate trece decizii la votul majoritar fără o revizuire formală a Tratatelor, dacă nu are un mandat prealabil aprobat de Parlament.
- Președintele României și Prim-ministrul: Sunt chemați să asigure o poziție unitară și constituțională a statului român, fără a lăsa diplomația de carieră sau miniștrii interimari să asume poziții de politică externă cu impact strategic fără consultare instituțională.
- Comisiile parlamentare: Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene din Senat vor organiza dezbateri aplicate privind riscurile pe care majoritatea calificată le ridică asupra suveranității decizionale a României.