CCR admite excepția de neconstituționalitate: Sintagma privind infracțiunile „grave sau care aduc atingere prestigiului profesiei” din vechea lege a notarilor este neconstituțională

Curtea Constituțională a decis că dispozițiile care permiteau încetarea calității de notar public pentru săvârșirea unei infracțiuni „grave” sau „care aduce atingere prestigiului profesiei”, cuprinse în fosta formă a legii notariale, încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a normei. Decizia nr. 840 din 15 iulie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 854, apărut luni, pe data de 12 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Soluția Curții: Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea sintagmei „grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei” din art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 (în redactarea anterioară Legii nr. 77/2012).
• Motivul admiterii: Legea nu definea infracțiunile grave și nu circumstanția faptele care aduc atingere prestigiului profesiei, lăsând aplicarea sancțiunii excluderii la aprecierea subiectivă și arbitrară a organelor administrative.
• Ce încetează să se aplice: Sintagma menționată își încetează aplicabilitatea și nu mai poate constitui temei juridic pentru revocarea sau încetarea calității de notar.
• Termenul constituțional: Prevederea este suspendată de drept timp de 45 de zile, până la data de 26 noiembrie 2026, când își încetează definitiv efectele dacă Parlamentul sau Guvernul nu o pune în acord cu Constituția.
• Impact în instanțe: Instanțele judecătorești care judecă litigii privind ordine de revocare întemeiate pe această normă sunt obligate să aplice decizia Curții în favoarea reclamanților.

Ce a decis Curtea Constituțională

Prin Decizia nr. 840/2026, adoptată cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a stabilit în dispozitiv:

„Admite excepția de neconstituționalitate (...) și constată că sintagma «grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei» din cuprinsul art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, este neconstituțională.”

Hotărârea este definitivă și general obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial.

Despre ce a fost vorba

Excepția a fost ridicată în fața Curții de Apel Constanța (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), în Dosarul nr. 381/36/2020. Litigiul avea ca obiect anularea unui ordin din 2019 emis de ministrul justiției, prin care reclamantului, fost notar public, i s-a constatat încetarea calității profesionale ca urmare a unei condamnări penale.

Faptele penale fuseseră comise înainte de modificarea Legii nr. 36/1995 prin Legea nr. 77/2012. Reclamantul a susținut că textul de lege în vigoare la data faptei era lipsit de claritate, lăsând ministrului justiției libertatea arbitrară de a stabili dacă o infracțiune este gravă sau dacă aduce atingere prestigiului corpului notarial.

Curtea de Apel Constanța a considerat excepția neîntemeiată, arătând că actele notariale sunt de autoritate publică și invocând o decizie mai veche a Curții (Decizia nr. 629/2011). Parlamentul, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat puncte de vedere scrise în cauză.

Ce prevedea textul declarat neconstituțional

Înainte de reformele din anii 2012 și 2013, art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, republicată în 2011, prevedea că:

„Calitatea de notar public încetează: (...) f) în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;”.

Deși prin Legea nr. 77/2012 textul a fost modificat substanțial și ulterior renumerotat în art. 41 (respectiv art. 40 la republicarea din 2014), forma anterioară a continuat să guverneze faptele săvârșite sub imperiul ei, conform principiului neretroactivității legii. Din acest motiv, conform jurisprudenței Curții (Decizia nr. 766/2011), controlul de constituționalitate a vizat textul în redactarea aplicabilă litigiului concret.

Criticile de neconstituționalitate

Autorul excepției a invocat încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție privind calitatea legii, a art. 16 privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării (interpretat prin prisma art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), precum și a art. 41 și 53 privind dreptul la muncă și proporționalitatea restrângerilor de drepturi.

Principalele critici au vizat:

• Absența criteriilor legale: Norma nu stabilea sfera infracțiunilor grave și nici nu preciza ce fapte afectează prestigiul profesional, fără vreo trimitere la categorii determinate din Codul penal.
• Marja arbitrară de apreciere: Decizia de retragere a calității profesionale depindea de o apreciere subiectivă a organelor administrative sau a ministrului justiției, fără garanții împotriva arbitrariului.
• Caracterul nelimitat în timp al excluderii: Măsura atrăgea pierderea definitivă a dreptului de practică, fără un termen fixat și fără posibilitatea de reinserție profesională.
• Precedentul din avocatură: S-a solicitat aplicarea considerentelor Deciziei CCR nr. 225/2017, prin care sintagma similară „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din Legea avocaților nr. 51/1995 a fost declarată neconstituțională.

Argumentele Curții

Curtea Constituțională a reținut că exigențele de tehnică legislativă și principiul securității juridice se impun cu aceeași strictețe indiferent de profesia juridică reglementată.

Considerentele decisive ale instanței constituționale au fost:

• Aplicabilitatea Deciziei nr. 225/2017: La paragrafele 17-20 din decizie, Curtea a arătat că raționamentul din materia profesiei de avocat este pe deplin incident. În Decizia nr. 225/2017 s-a constatat că necircumstanțierea expresă a infracțiunilor lasă loc arbitrariului și permite aplicarea discriminatorie a sancțiunilor profesionale.
• Lipsa definirii noțiunilor: Legea nr. 36/1995 nu definește „infracțiunea gravă” și nici „atingerea prestigiului profesiei”, nu enumeră faptele corespunzătoare și nu trimite la alte norme pentru deslușirea lor.
• Subiectivismul sancționator: Lipsa criteriilor obiective face ca încetarea calității de notar să depindă de aprecieri administrative variabile de la un caz la altul sau de la o structură la alta.
• Încălcarea standardelor constituționale: Sintagma analizată contravine art. 1 alin. (5) (claritatea și previzibilitatea legii), art. 16 corelat cu art. 14 CEDO (egalitatea în fața legii) și art. 41 din Constituție (dreptul la muncă).
• Aspecte neincidente: Curtea a observat că art. 53 din Constituție nu are legătură cu speța, iar problemele vizând succesiunea legilor în timp sunt de competența exclusivă a judecătorului fondului.

Opinii separate sau concurente

Decizia a fost pronunțată cu majoritate de voturi, nefiind înregistrată nicio opinie separată sau concurentă.

Ce efecte are decizia și de când

Decizia de admitere produce consecințe juridice directe:

• Efectul imediat al publicării: Decizia este general obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, 12 octombrie 2026, aplicându-se numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție.
• Suspendarea de drept: Sintagma constatată neconstituțională este suspendată de drept timp de 45 de zile, conform art. 147 alin. (1) din Constituție.
• Împlinirea celor 45 de zile: Termenul constituțional expiră pe 26 noiembrie 2026. La această dată, sintagma își încetează definitiv efectele juridice dacă legiuitorul nu intervine pentru armonizare.
• Incidența în procesele în curs: Conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, decizia se aplică în toate dosarele pendinte pe rolul instanțelor la momentul publicării, în care textul contestat era relevant.

Cine este afectat și ce urmează

Soluția Curții are impact concret asupra practicienilor și a sistemului judiciar:

• Notarii publici cu litigii active: Persoanele împotriva cărora s-au emis ordine de încetare a calității profesionale bazate pe această redactare veche pot obține în instanță anularea actelor administrative. Judecătorul nu mai poate valida retragerea statutului în baza unor aprecieri generice privind gravitatea sau prestigiul.
• Instanțele de judecată: Judecătorii de contencios administrativ vor înlătura norma neconstituțională din raționamentele cauzelor aflate pe rol, impunând respectarea strictă a principiului previzibilității sancțiunii.
• Ministerul Justiției și Uniunea Notarilor: În actele de gestiune a carierei profesionale, autoritățile nu mai pot aplica criterii subiective nescrise în lege pentru a sancționa fapte trecute.