Legea anti-SLAPP a intrat în vigoare: Jurnaliștii, activiștii și cetățenii care critică persoane publice scapă mai repede de procesele de intimidare și pot cere daune record

Persoanele date în judecată doar pentru a fi reduse la tăcere atunci când semnalează nereguri de interes public beneficiază de acum de un scut procedural solid în instanțele civile, având posibilitatea de a cere respingerea de urgență a dosarului, impunerea unei cauțiuni împotriva reclamantului și sancționarea acestuia cu amenzi de până la 100.000 lei. Prevederile sunt cuprinse în Legea nr. 193/2026 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 845 publicat miercuri pe data de 7 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Filtru rapid de respingere a dosarelor: Pârâtul poate cere judecătorului respingerea timpurie a cererii vădit neîntemeiate, iar sarcina probei se inversează — reclamantul trebuie să dovedească în 5 zile că acțiunea sa este legitimă.
• Cauțiune obligatorie la cerere: Instanța îl poate obliga pe reclamant să consemneze o cauțiune financiară care să acopere cheltuielile de judecată (inclusiv onorariile de avocați) și prejudiciul potențial, sub sancțiunea suspendării procesului.
• Amenzi între 10.000 și 100.000 lei pentru hărțuire judiciară: Cei care folosesc justiția ca armă de intimidare riscă amenzi judiciare substanțiale, suportarea cheltuielilor de publicare a sentinței și plata de daune materiale sau morale, cererea de despăgubiri fiind scutită de taxa de timbru.
• Scut transfrontalier: Hotărârile pronunțate în state din afara Uniunii Europene în dosare de tip SLAPP nu vor mai fi recunoscute sau executate în România, iar pârâții români pot cere despăgubiri în țară.

Ce se schimbă concret

Noua lege transpune în legislația națională Directiva europeană anti-SLAPP (Directiva (UE) 2024/1069) și introduce un set complet de filtre și remedii pentru stoparea proceselor strategice intentate cu scopul de a descuraja participarea publică. Până acum, o persoană dată în judecată abuziv pentru articole de presă, postări sau luări de poziție trebuia să parcurgă ani întregi de procese costisitoare până la obținerea unei soluții definitive.

Noua reglementare schimbă radical dinamica procesuală:

• Mecanismul de respingere timpurie (early dismissal): Pârâtul poate cere, în orice moment până la soluționarea fondului în primă instanță, respingerea rapidă a cererii ca fiind vădit neîntemeiată. Spre deosebire de regulile clasice de procedură, judecata se face de urgență, iar reclamantul are obligația să răspundă în 5 zile și să demonstreze că acțiunea sa are o bază reală și probe solide.
• Obligarea reclamantului la consemnarea unei cauțiuni: Dacă pârâtul o cere, judecătorul poate impune reclamantului depunerea unei garanții financiare calculate astfel încât să acopere cheltuielile anticipate de judecată (inclusiv onorariul avocaților) și despăgubirile viitoare. Dacă reclamantul nu plătește cauțiunea în termenul stabilit de instanță, procesul se suspendă automat.
• Intervenția organizațiilor neguvernamentale și a sindicatelor: Asociațiile și sindicatele care au un interes legitim în apărarea libertății de exprimare pot interveni formal în dosar pentru a sprijini pârâtul sau pentru a depune probe și înscrisuri, fără a fi nevoite să justifice un interes patrimonial personal.

Cine este vizat și ce obligații apar

Legea oferă protecție oricărei persoane fizice sau juridice care face declarații, publică investigații, realizează creații artistice sau științifice ori participă la întruniri și dezbateri pe teme de interes public.

Sunt acoperite expres chestiunile privind:

• Drepturile fundamentale, sănătatea publică, protecția mediului, clima și siguranța cetățenilor;
• Activitatea oricăror persoane publice din sectorul public sau privat;
• Anchetele sau dezbaterile care privesc activitatea autorităților legislative, executive ori judiciare;
• Dezvăluirile legate de posibile infracțiuni, contravenții sau nereguli administrative;
• Combaterea dezinformării și protejarea proceselor democratice.

Mecanismele de protecție se aplică în toate litigiile civile, inclusiv în cererile reconvenționale, ordonanțele președințiale sau cererile de măsuri asigurătorii (sechestre, popriri), atât în dosare strict interne, cât și în cauze transfrontaliere. Legea nu este aplicabilă în materie penală, fiscală, vamală sau administrativă și nici în disputele de arbitraj.

Termene, sancțiuni și riscuri de conformare

Pentru cei care deschid procese abuzive mizând pe resursele financiare superioare sau pe uzura psihologică a părții adverse, consecințele financiare devin foarte aspre:

• Amenzi judiciare între 10.000 și 100.000 lei: Instanța poate sancționa direct reclamantul de rea-credință cu o amendă cuprinsă în acest interval;
• Obligația de a publica hotărârea judecătorească: Reclamantul poate fi obligat să plătească din propriul buzunar publicarea sentinței de respingere a acțiunii în mass-media;
• Daune materiale și morale fără taxă de timbru: Pârâtul hărțuit judiciar poate formula o cerere de despăgubire direct în cadrul aceluiași proces, până la începerea dezbaterilor pe fond, cererea fiind scutită integral de taxa judiciară de timbru;
• Recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată: Instanțele vor acorda cheltuielile complete de apărare suportate de pârât.

În plus, dacă o companie sau o persoană din afara Uniunii Europene încearcă să obțină o condamnare împotriva unui cetățean sau a unei entități din România în fața unei instanțe dintr-o țară terță, hotărârea respectivă nu va fi recunoscută și nu va putea fi pusă în executare pe teritoriul României. Mai mult, victima hărțuirii transfrontaliere poate da în judecată entitatea străină direct la instanța de la domiciliul său din România pentru recuperarea tuturor pagubelor și a cheltuielilor de judecată suportate peste hotare.

De când se aplică noile prevederi

Legea nr. 193/2026 intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv pe data de 10 octombrie 2026.

Toate hotărârile pronunțate în baza acestei legi vor fi publicate pe portalul instanțelor (portal.just.ro) și pe platforma Rejust (rejust.ro). Totodată, Avocatul Poporului va crea pe site-ul oficial o secțiune dedicată drepturilor și organizațiilor de asistență pentru victimele acțiunilor de tip SLAPP, iar Consiliul Superior al Magistraturii va raporta anual Comisiei Europene datele statistice agregate privind aceste litigii.