CCR respinge ca neîntemeiată și ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind reprezentarea persoanelor fizice de către mandatari neavocați (art. 83 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă)

Curtea Constituțională a confirmat că interdicția impusă mandatarilor care nu au calitatea de avocat de a susține concluzii orale pe fond sau pe excepții în fața instanțelor de judecată respectă Legea fundamentală și nu creează o discriminare. Decizia nr. 321 din 1 aprilie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 843, apărut marți, pe data de 6 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Soluția pronunțată: Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată în privința fondului criticilor și ca inadmisibilă pentru cererea conexă; dispozițiile art. 83 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă rămân în vigoare și continuă să se aplice neschimbate.
• Obiectul controlului: Regula procedurală conform căreia o persoană fizică poate fi reprezentată la dezbateri și excepții exclusiv prin avocat, mandatarul neavocat neputând formula concluzii orale.
• Statutul consilierilor juridici: Curtea a reținut expres că nici consilierii juridici nu pot pune concluzii în instanță în numele unor persoane fizice, activitatea lor fiind limitată strict la persoana juridică angajatoare.
• Garanție, nu discriminare: Limitarea dreptului de pledoarie reprezintă o garanție a calității actului de justiție și a dreptului la apărare efectivă, nu un privilegiu nejustificat pentru avocați.

Despre ce a fost vorba

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul a două dosare aflate pe rolul instanțelor civile din Capitală. Într-o cauză civilă aflată pe rolul Tribunalului București (Secția a IV-a civilă), reclamantul persoană fizică a desemnat un mandatar convențional care nu avea calitatea de avocat. La termenul de judecată din 22 aprilie 2019, instanța de fond i-a pus în vedere mandatarului că, potrivit Codului de procedură civilă, nu are dreptul să pună concluzii pe excepțiile procesuale și nici pe fondul cauzei.

Nemulțumit de această limitare procedurală, reclamantul a invocat neconstituționalitatea normei, susținând că este încălcat accesul liber la justiție, dreptul la apărare, principiul egalității în drepturi și libertatea alegerii reprezentantului. Într-o cauză disjunsă la Curtea de Apel București (Secția a III-a civilă), o altă parte a formulat critici similare și a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară.

Ce prevăd textele contestate

Obiectul controlului de constituționalitate l-au constituit dispozițiile art. 83 alin. (1) teza finală din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă:

• Textul legal supus examinării: „La primă instanță, în fața tribunalelor și a curților de apel, precum și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute prin mandatar avocat sau consilier juridic, cu excepția cazului în care mandatarul este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv. Când mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.”

Ce a susținut autorul excepției

Autorul excepției a argumentat în fața judecătorilor constituționali că:

• Îngrădirea dreptului de alegere: Cetățeanul ar trebui să fie liber să își aleagă orice persoană de încredere pentru a-i susține interesele în fața instanței, fără a fi obligat să angajeze un avocat.
• Pretinsă discriminare: S-a susținut că norma instituie un monopol nejustificat și un privilegiu pentru profesia de avocat, defavorizând justițiabilii care apelează la mandatari cu studii juridice sau la persoane de încredere.
• Invocarea dreptului european: S-a reclamat încălcarea Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne și a libertății profesionale reglementate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

De ce a respins Curtea excepția

Curtea Constituțională a respins argumentele autorilor pe baza următoarelor considerente de fond și procedură:

• Inadmisibilitatea cererii conexe: Excepția ridicată în dosarul Curții de Apel București a fost respinsă ca inadmisibilă din cauza formulării confuze și a lipsei motivării raportate direct la textul legal criticat. De asemenea, solicitarea de sesizare a CJUE a fost apreciată ca neavând legătură cu controlul de constituționalitate.
• Calitatea apărării ca interes public (paragrafele 41-44): Susținerea concluziilor orale pe fond și pe excepții implică o stăpânire tehnică a procedurii judiciare. Impunerea asistenței calificate printr-un avocat înscris într-un barou legal constituit protejează chiar interesele justițiabilului și garantează respectarea standardelor unui proces echitabil.
• Mandatarul neavocat poate face alte acte de procedură (paragraful 42): Curtea a subliniat că mandatarul neavocat nu este exclus total din proces; el poate înregistra cereri scrise, poate propune probe și poate îndeplini acte administrative de procedură în numele părții, singura interdicție fiind formularea concluziilor orale.
• Situația consilierilor juridici (paragrafele 46-49): Curtea a tranșat expres statutul consilierului juridic. Deși deține studii juridice, consilierul juridic are o profesie reglementată prin Legea nr. 514/2003 dedicată exclusiv apărării persoanei juridice cu care se află în raporturi de muncă. Consilierul juridic nu poate acorda asistență judiciară și nu poate pleda pentru persoane fizice în baza unui mandat convențional de drept comun.
• Conformitatea cu jurisprudența CEDO: Judecătorii constituționali au citat Cauza Graziani-Weiss împotriva Austriei (paragrafele 63-64), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că statele pot rezerva reprezentarea judiciară exclusiv avocaților practicanți, chiar și în raport cu alte persoane cu pregătire juridică ce nu fac parte din corpul avocaților.

Ce înseamnă în practică

Decizia CCR menține neschimbată practica judiciară din instanțele civile:

• Păstrarea rolului avocatului la dezbateri: Persoanele fizice care nu doresc să se prezinte personal la termenele de judecată pentru a-și susține singure concluziile trebuie să angajeze un avocat dacă doresc formularea de susțineri orale asupra excepțiilor și fondului.
• Procurile generale nu permit pledoaria: Împuternicirile notariale acordate rudelor, prietenilor sau consultanților care nu au calitatea de avocat nu conferă acestora dreptul de a lua cuvântul în instanță la dezbateri.
• Consilierii juridici nu pot acorda asistență privată: Se reconfirmă interdicția strictă ca un consilier juridic să reprezinte în instanță persoane fizice în baza unor procuri convenționale.