Dispare mecanismul special prin care instanțele de judecată erau obligate să suspende procesele privind salariile bugetarilor și pensiile și să trimită întrebări către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Toate dosarele trimise la ICCJ în baza acestei proceduri se întorc pe cale administrativă la instanțele de fond și de apel pentru reluarea judecării.
Prevederile sunt cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 876 din 16 iulie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 817, apărut vineri, pe data de 25 septembrie 2026.
De reținut, pe scurt:
- OUG nr. 62/2024 este nulă în întregime: Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea ordonanței de urgență în ansamblul său, pentru încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.
- Cauzele blocate la ICCJ se întorc la instanțe: Dosarele trimise la Înalta Curte în temeiul OUG nr. 62/2024 vor fi restituite pe cale administrativă tribunalelor și curților de apel pentru reluarea imediată a judecății.
- Impactul bugetar nu justifică OUG: CCR a tranșat limpede că riscul financiar asupra bugetului general consolidat nu reprezintă o „situație extraordinară” care să permită Guvernului legiferarea prin ordonanță de urgență.
- Independența judecătorilor și rolul instanțelor, restabilite: Guvernul nu poate obliga judecătorii de la fond să ceară dezlegări de drept la instanța supremă ignorând mecanismele firești din Codul de procedură civilă.
Ce se schimbă concret
Prin Decizia nr. 876/2026, Curtea Constituțională a desființat complet regimul derogatoriu instituit de Guvern prin OUG nr. 62/2024. Până la această decizie, dacă un funcționar, magistrat, cadru didactic, medic sau pensionar chema în judecată o instituție publică pentru diferențe salariale, recalculări ori drepturi de asigurări sociale, orice instanță (chiar și în primă instanță) era obligată:
- Să sesizeze ICCJ pentru a pronunța o hotărâre prealabilă asupra chestiunii de drept, chiar dacă nu exista o practică divergentă certă sau dacă problema nu îndeplinea condițiile de noutate de drept comun.
- Să suspende automat judecarea cauzei până la pronunțarea instanței supreme.
CCR a sancționat această construcție legislativă drept o imixtiune gravă a puterii executive în atribuțiile autorității judecătorești. Instanța constituțională a reținut că:
- Lipsa urgenței reale și a situației extraordinare: Practica neunitară este inerentă oricărui sistem judiciar, iar Codul de procedură civilă conține deja instrumente suficiente (recursul în interesul legii și sesizarea prealabilă la nivelul ultimei instanțe, conform art. 519 C.proc.civ.).
- Afectarea regimului instituțiilor fundamentale: Crearea unui mecanism hibrid a încălcat art. 115 alin. (6) din Constituție, afectând rolul constituțional al instanțelor judecătorești și al Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 126 alin. 1 și 3).
- Blocarea instanței supreme: Obligarea tuturor instanțelor de fond să trimită sesizări la ICCJ a dus la supraaglomerarea artificială și riscul de blocare a activității supremei instanțe.
Cine este vizat și ce obligații apar
Decizia produce efecte directe și imediate asupra mai multor categorii de actori din sistemul juridic și administrativ:
- Personalul plătit din fonduri publice: Angajații din administrația centrală și locală, învățământ, sănătate, justiție, ordine publică și apărare care au deschise acțiuni în instanță pentru drepturi salariale, sporuri, diferențe de încadrare sau emiterea de acte administrative.
- Pensionarii și beneficiarii de asigurări sociale din sectorul public: Persoanele aflate în litigiu cu casele de pensii sau instituțiile angajatoare pentru recalcularea, actualizarea ori plata drepturilor de pensie.
- Instanțele judecătorești (Tribunale și Curți de Apel): Judecătorii redevin suverani în aplicarea și interpretarea legii pe fondul cauzelor, fără a mai fi siliți să suspende dosarele.
- Înalta Curte de Casație și Justiție: Se degrevează de valul masiv de dosare parvenite de la instanțele de fond. Cauzele nesoluționate aflate pe rolul ICCJ în temeiul OUG nr. 62/2024 vor fi trimise pe cale administrativă înapoi la instanțele de proveniență.