Înscrierea imobilelor și a terenurilor în registrul agricol a fost flexibilizată prin introducerea opțiunii exprese ca declarațiile pe proprie răspundere să poată fi autentificate la notar sau la consulate, pe lângă varianta clasică în fața secretarului general al primăriei. În plus, autoritățile au clarificat modul de înregistrare a neconcordanțelor dintre actele de proprietate și planurile de urbanism sau realitatea din teren, adăugând rubrici dedicate pentru culturile de arbori cu ciclu scurt și liane fructifere.
De reținut, pe scurt:
- Trei opțiuni pentru declarațiile fără acte: Dacă nu dețin acte de proprietate, cetățenii pot da declarația pe proprie răspundere privind clădirile și terenurile în fața secretarului general al primăriei, la notarul public sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
- Sancțiune expresă de nulitate: Înscrierea în registrul agricol a clădirilor, terenurilor, titularilor sau a schimbării folosinței fără documente anexate sau fără declarația asumată atrage nulitatea înregistrării.
- Reguli clare pentru neconcordanțe: Dacă actul menționează o categorie de folosință diferită de situația din teren ori un regim intravilan/extravilan contrazis de PUG/PUZ, înscrierea se face obligatoriu în baza documentelor Legii fondului funciar sau a hotărârilor de urbanism.
- Culturi noi evidențiate distinct: Apar poziții specifice în registrul agricol pentru liane fructifere, pomi de Crăciun și specii forestiere cu ciclu scurt de producție (biomasă/lemn industrial).
- Intrare în vigoare: Modificările sunt direct aplicabile de la data publicării în Monitorul Oficial (23 septembrie 2026).
Ce se schimbă concret
Modificările aduse Normelor tehnice pentru perioada 2025-2029 vizează eliminarea blocajelor administrative frecvente la nivelul primăriilor de comune și orașe, în special pentru proprietarii sau moștenitorii care nu au finalizat actele succesorale sau cadastrale, precum și pentru românii din diaspora.
Concret, normele actualizate prevăd:
- Legalizarea declarației în trei formate distincte: În situația în care gospodăria nu deține documente doveditoare de proprietate, înscrierea se poate face pe baza declarației pe propria răspundere semnate de capul gospodăriei (sau de un membru major). Noutatea constă în dreptul de opțiune al deponentului: declarația poate fi dată în fața secretarului general al primăriei, în fața unui notar public ori la consulatele României din străinătate. Până acum, lipsa unei reglementări exprese a canalelor consulare și notariale bloca frecvent înscrierile solicitate de cetățenii aflați la muncă în afara țării.
- Soluționarea neconcordanțelor dintre acte și urbanism: Adesea, titlurile vechi de proprietate indică terenul ca fiind arabil sau extravilan, deși conform Planului Urbanistic General (PUG) sau Zonal (PUZ) parcela a fost inclusă între timp în intravilan. Noul ordin stabilește că înscrierea în registrul agricol se face strict pe baza documentațiilor de urbanism aprobate. Similar, dacă în act apare o categorie de folosință diferită de realitate, înscrierea se bazează pe actele constatatoare emise conform Legii 18/1991.
- Extravilanul condiționat de avize: Pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole din extravilan, registrul agricol va prelua mențiunile numai cu respectarea procedurii și avizelor impuse de art. 78 alin. (8) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
- Detalierea plantațiilor speciale: La capitolul culturi pomicole și forestiere, nomenclatorul registrului agricol include explicit lianele fructifere (cum ar fi kiwi sau cătina cățărătoare) alături de gutui și migdali (cod rând 22). Totodată, la codul de rând 05, pe lângă pomii de Crăciun, fermierii vor raporta speciile lemnoase perene și culturile forestiere cu ciclu scurt de producție (plop, salcie energetică etc.).
Cine este vizat și ce obligații apar
Noile instrucțiuni îi vizează direct pe:
- Cetățenii și gospodăriile din mediul rural și urban care dețin sau utilizează terenuri și clădiri pentru care nu s-a finalizat cartea funciară sau nu există contracte notariale/titluri de proprietate. Aceștia pot trimite declarațiile autentificate notarial sau consular fără a mai fi obligați să se deplaseze personal la sediul primăriei.
- Românii din străinătate care dețin imobile în țară și trebuie să declare datele anuale în registrul agricol local.
- Fermierii și investitorii agricoli care cultivă specii forestiere cu rotație scurtă, arbuști fructiferi, pomi de Crăciun sau liane fructifere, având obligația de a raporta suprafețele și numărul de bucăți pe noile coduri statistice.
- Secretarii generali și funcționarii birourilor de registru agricol din primării, care au obligația verificării conformității declarațiilor și a documentațiilor de urbanism sub sancțiunea nulității înscrierii.